1,117 matches
-
eu cedez, mă jertfesc - fățarnic (!!), ea este cea care vorbește și simte în conformitate cu libretul. Dar despre asta nici o vorbă în plus. Nici ție, nici altcuiva. Am impresia că grija pentru viața aceasta este pecetluită de soarta care mi te-a hărăzit pe tine mie. Aici burdușeală n-o să fie, nici măcar una libretistă. Următoarele mele scrisori te vor plictisi, dacă nu ești acum cu mine și nu știi cu cine și de ce se corespondează în acest fel. Despre Rilke, acest crâmpei din
Avanpremieră editorială - Rilke - Țvetaieva - Pasternak - Roman epistolar -1926 by Janina Ianoși () [Corola-journal/Journalistic/10814_a_12139]
-
pesimist tocmai pentru că arată că, dacă există vreun scop final al ,evoluției" ființelor umane, acesta nu e la vedere, iar dacă e să credem ceea ce e la vedere, trăim din 1972 într-un timp mort și repetitiv. Providența i-a hărăzit lui Spielberg - vorbesc de o providență o idee perversă - un moment istoric cum nu se poate mai elocvent pentru lansarea filmului. Un moment în care, din cauza unor circumstanțe greu de prevăzut (sănătatea lui Sharon și ascensiunea la putere a Hamas-ului
Istoria intră și iese din "München" by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10890_a_12215]
-
ucenicie - Jurnalul de la Păltiniș, și cărți pentru ucenici - Teme 2, bolnave de literatură, Critica, formă de viață, inconfortabilă, dar deferentă. În fine, exilul. Paul Celan, care a plătit "cu risipa țesuturilor, cu scandalul și aprinderea lor, blestemul de a fi hărăzit Cuvîntului. Sînt puțini, din ce în ce mai puțini, poeții care mor în marea și teribila tradiție: a lui Hölderlin, a lui Artaud sau a lui Van Gogh. Cei mai mulți naufragiază în confortul de a se prelungi: într-o metaforă sau într-o academie, într-
Popasuri. Zăbave by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10186_a_11511]
-
omul de rînd, cel pentru care legămîntul întreit al supușeniei, smereniei și castității devenea sursa unei vieți de privațiuni adevărate, spre deosebire de traiul mai blînd și mai comod al regimului monahal. Iar în virtutea obîrșiei și educației primite, lui Toma îi era hărăzit drumul monahal de afirmare teologică, iar nu asprimea neîngăduitoare a nevoințelor călugărești. Și cu toate acestea, încălcînd tiparele în uz ale epocii, Toma devine călugăr dominican la vîrsta de 19 ani. Familia reacționează imediat, răpindu-l pur și simplu pe
Boul mut by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10240_a_11565]
-
lasă oamenilor: mielul-copil, altarul, pescarul de oameni, misiunea, harul (hărăzirea) sînt figuri lirice care se adaugă, pentru a o împlini, sferei semantice a jertfei. Poetul este, cum spune Varujan Vosganian chiar în primul poem al cărții, cel ce a fost hărăzit să povestească, să comunice, pentru memoria colectivă, jertfa la care a fost martor; în revoluția română din decembrie ^89 poetul găsește și valoarea în idealitate - aceea de simbol -, dar și chipul hidos al celor care au condus mielul-copil spre altarul
Omul de hîrtie by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/10768_a_12093]
-
provocată nemijlocit și reacționînd prin elaborarea unei strategii. Poetul își compune un discurs apt a-i legitima simțămîntul intim, al ireparabilei rupturi cu lumea, delegîndu-se în simboluri, în coerența unor imagini polisemnificative care captează degringolada ambianței ce i-a fost hărăzită precum și umbra acesteia, adică propriul său dezgust. Simbolul central al unui asemenea raport negativ ne e oferit de ,statuia care vomită". Solemnitatea anorganică a unui atare monument e trasă în jos, compromisă de criza fiziologică. în loc de-a o înnobila
Nedreptățitul Abăluță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10784_a_12109]
-
ca un dans de cuvinte grecești cărora un comentator savant (se înțelege, Frenkian) le potrivește pașii și le hotărăște sensurile. Așa aflăm cum arată cerul, pămîntul, infernul sau Hadesul în imaginația homerică (Hadesul este lăcașul aflat sub infern, primul fiind hărăzit zeilor și titanilor, al doilea oamenilor), alături de fauna și flora din rîndurile epice; apoi aflăm lumea zeilor și isprăvile lor, alături de universul uman, cu căderile lui. Iar aici, la lumea omului, Frenkian lasă deoparte scrupulele filologice și ia apărarea lui
Dublul aerian by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4189_a_5514]
-
la karma celui mai căznit plebeu: Scormonindu-mi sihăstria de insomniac bizar. A plecat privighetoarea, ca un vis fluorescent, Ocarina mea vrăjită; gingașu-mi sonor breloc! Și-am rămas captiv în sine-mi ca un veșted penitent, în caverna nopții albe hărăzit să mă sufoc. A plecat privighetoarea, panaceul meu de tril! Și-am rămas, fără de dânsa, mai suspect ca un intrus; Mai pocit de solitudini, mai năuc, mai inutil; Mai cu toance-n plâns de dorul feei care mi s-a
Gheorghe Azap by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/10091_a_11416]
-
dorința arzătoare de a-L afla cu adevărat pe Domnul. ”Cu sufletul în mână”cere Domnului ”un strop de timp, cu împrumut”, dar, în același timp, se și resemnează în fața destinului implacabil. Învățăm să ne mulțumim cu ce ne-a hărăzit soarta, să aducem prinos de recunoștință Domnului pentru un răsărit sau pentru o floare. Învățăm să credem în forța divină, în puterea și protecția îngerului care ne poartă pe brațe în clipe grele. Versurile devin rugă pentru pace, iubire, omenie
DESPRE VOLUMUL ÎMPLINIRE PRIN IUBIRE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384720_a_386049]
-
și Remetea cu muzica militară și cu o companie de onoare din Reg. 5 vânători. Pe Bulevardul Regele Ferdinand o mare mulțime de români a așteptat cu flori și cu urale pe frații noștri, cărora o soartă vitregă le-a hărăzit să lupte sub steag străin. După ce a parcurs câteva străzi din Cetate, coloana de prisonieri a făcut un popas în fața Comandamentului Corpului de Armată, unde, în acordurile muzicii militare, s'a făcut o impresionantă manifestație pentru România, pentru M.S. Regele
Agenda2005-33-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284080_a_285409]
-
lăsându-ți inimioara arsă, cuvânt de mângâiere rămas în așteptare, negrăit. Lacrimă cursă în tăcere, pe-un fir de Nu-mă-uita, oftat plecat din suflet, zbor frânt, neterminat, Mai, treisprezece, zi neagră, viața îmi va agita, când steaua ce-ți fusese hărăzită n-a mai luminat. Mă zdruncină din neguri întinsuri sufletești. Mi-ai pus în palme viața-ți, eu I-am încredințat-o; secundă fără timp, e firul vieții omenești, n-oi risipi-n uitare, nicicând, iubirea ce mi-ai dat
ÎNCĂ, TE CAUT... de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/384927_a_386256]
-
Cristinel Dohatcu . 2. Adelle Maya, pot spune, cu îndreptățită nu doar mândrie ci și fericire, că ești vocea inimii poeziei mele, așa cum deja te-am numit, dar și una din cele mai bune prietene pe care Dumnezeu mi le-a hărăzit, deși în realitate noi nu ne-am văzut niciodată. Ne știm chipul din fotografii dar mai presus, ne știm sufletul așa cum l-am descifrat fiecare, eu din vocea ta de la radio, tu din cuvintele poeziilor mele scrise. Ai reușit să
“MINŢILE LUMINATE DISCUTĂ IDEI” INTERVIU CU ADELLE MAYA (PSEUDONIM) [Corola-blog/BlogPost/385167_a_386496]
-
ridice picioarele pe un scaun șubred pentru a le feri de îngheț, sleit de puterile trupești, părintele Îl ruga pe Domnul, în disperare :”Doamne, fă să mă mănânce ursul, pentru că nu sunt vrednic a înfăptui lucrarea ce mi-a fost hărăzită!” Ursul, plimbăreț greoi prin pădurea din apropierea locului în care trebuia construită mănăstirea, l-a întâmpinat într-una din dimineți, fără nici o intenție de a-l servi pe cuviosul părinte la micul dejun, doar ca un semn că Domnul îi cunoaște
PĂRINTELE ILIE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1413 din 13 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384427_a_385756]
-
visând, holbându-mă la viață, Recâștigându-mi identitatea, data de Univers, Fiind unicul, care te mai poate iubi, Meditând în tăcere, ținându-mă cu putere, De axa existenței mele. Încerc, să nu mai supraviețuiesc, Chiar dacă, asta, parcă, mi-a fost hărăzit Și să trăiesc viața-mi rămasă, La maximă intensitate...zâmbesc, Știind, că e o falsă utopie. Austria iunie 2015 Referință Bibliografica: Infinitudine / Coști Pop : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1648, Anul V, 06 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright
INFINITUDINE de COSTI POP în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384458_a_385787]
-
nu e „fabrică de diplome”. Analfabetul cu banii statului pe mâna, fără pretenții de cultură sau... omenie. Pentru aceste vremuri, pentru aceste locuri, efortul și realizările noastre reprezintă o zvâcnire social - cultural - literară care va rămâne unică. Mi-a fost hărăzit să rămân unic și prin cele 9 interviuri cu președinți de stat, 14 prim miniștri, principalele fete bisericești și multi, foarte mulți miniștri și parlamentari. Când voi putea fi egalat? Niciodată! Numărul 5 al Meridianului Cultural Românesc are între coperțile
MERIDIAN CULTURAL ROMÂNESC, REVISTĂ INTERNAŢIONALĂ DE CULTURĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1916 din 30 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384635_a_385964]
-
mai grațios animal.Ovidiu cunoaște ideea divinității femeii și a eternității dragostei. „Darul meu este de a nemuri prin cântece/ Femeile care au binemeritat : aceea pe care am ales-o devine ilustră prin arta mea /.../ Faima pe care o vor hărăzi cântecele va fi veșnică.” Elegiile erotice ale lui sunt întemeiate pe elementul senzual. Ovidiu nu cunoaște castitatea. Iată o elegie : E vară. Soarele este la amiază. Poetul se întinde în pat. Ferestrele sunt pe jumătate deschise, lumina intră în odaie
PUBLIUS OVIDIUS NASO- UN PETRARCA AL ANTICHITĂŢII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383843_a_385172]
-
cercetează mirările,atingându-ne peste tot sufletul,cu pleiada lui de răbufniri.Am ajuns într-o gară unde,fiecare dintre noi are destinat un peron.Nu ne putem împotrivi nu din lașitate ci pur și simplu pentru că,aici,am fost hărăziți să ajungem.Privim prin ochii destinului forfota vieții care ne atinge,ne dezbracă și ne modelează.Cruci de suflete,răzbat prin fumul gros al peroanelor,îmbrățișându-se cu un scâncet atunci când simt că sunt cele alese.E doar așteptare,trenuri
GARA SUFLETELOR de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384076_a_385405]
-
Cuvântul) ori valoare morală, evadare-n libertate absolută ori metaforă în stih devine o neliniște ce se strecoară grav în conștiința de poetesă. Îi dă fiori rostul de poet: „Rămân captivă-n foaia plină de gânduri” (Forța Cuvântului), „mi-e hărăzit să-mi risipesc/ cuvântu-n patru vânturi” (Poésie”). În imediata apropiere - Când pietrele vorbesc... -, stă un ciclu în care Olguța Luncașu Trifan explorează motivul pietrei drept centru meditativ existențial, fiindcă piatra poartă taina apei, a tinereții, a iubirii... E un
LINA CODREANU de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384067_a_385396]
-
le-am îndrugat, dar cum nici eu nu o credeam, ei nici atât, așa că în câteva zile m-am refăcut și a trecut și prima mea întâlnire cu moartea care îmi tot dădea târcoale de când m-am născut, însă ursitoarele îmi hărăzise să am parte și de alte încercări. Referință Bibliografică: Cele patru intalniri cu moartea. / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1405, Anul IV, 05 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Stan Virgil : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
CELE PATRU INTALNIRI CU MOARTEA. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384089_a_385418]
-
inspirat de o frumoasă poveste de dragoste petrecută în orașul Lugoj, din România. Autorul celebrei melodii care s-a cântat la deschiderea Expoziției Universale de la Paris, în anul 1899, în aranjamentul pianistului francez Emile Waldteufel, era Iosif Ivanovici, un bănățean hărăzit cu mare talent muzical, ... Citește mai mult „La unii, aroganța ține locul grandorii, inumanitatea pe cel al fermității, și șiretlicul pe cel al spiritului.” - Jean de la Bruyèreîn 2012 scriam un eseu, inspirată de realitatea unei întâmplări a momentului, cu titlul
VAVILA POPOVICI [Corola-blog/BlogPost/383313_a_384642]
-
inspirat de o frumoasă poveste de dragoste petrecută în orașul Lugoj, din România. Autorul celebrei melodii care s-a cântat la deschiderea Expoziției Universale de la Paris, în anul 1899, în aranjamentul pianistului francez Emile Waldteufel, era Iosif Ivanovici, un bănățean hărăzit cu mare talent muzical, ... XIV. DESPRE ELEGANȚĂ, de Vavila Popovici , publicat în Ediția nr. 2214 din 22 ianuarie 2017. „Eleganța este o pace interioară strălucitoare.” - C. JoyBell C. Eleganța este un cuvânt dificil de definit, deoarece poate fi ușor confundat
VAVILA POPOVICI [Corola-blog/BlogPost/383313_a_384642]
-
a referit la frumusețea pajiștii înflorite sau a corului ciripitoarelor și, de ce nu, gingășia unei singure flori. Chiar și jucăușii pui de animale pot constitui o hrană spirituală prin simpla lor privire. Și ei sunt creații Divine. Totodată Dumnezeu a hărăzit cuvântul omenesc nu numai pentru intercomunicare ci și pentru exprimarea sentimentelor și ridicare odelor frumosului, sau a celor sfinte. Rezultă că omul ar fi ființa cea mai apropiată Dumnezeirii, oricum o viețuitoare de altă categorie, superioară celei a multitudinii creațiilor
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383437_a_384766]
-
același mesaj, doar că, de această dată, nu era doar cuplul implicat, ci și doi copii și mama lor vitregă. Sună distorsionat cel din urmă. Mama e cea care îți dă naștere. Nu discriminează femeile pe care soarta le-a hărăzit să crească copii altora, însă copilul se naște dintr-un singur trup, al mamei. Iubirea poate să despartă sau să asocieze cele două persoane. Iubirea și ura. Sau, doar ideile preconcepute și asimilate de-a lungul anilor prin informațiile primite
CAP.28 O SEARĂ LA ATENEU de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382872_a_384201]
-
m-a urmărit multă vreme: ,,Cerul se sparge crunt și cade în oceane...”. Destin, întâmplare, nu știu exact ce a fost, știu doar că timpul a făcut să cunosc poezia și personalitatea poetului Constantin Barcaroiu, apoi, tot timpul mi-a hărăzit să o cunosc pe poeta Cecilia Bănică Pal, verișoara poetului. Urmând o anume traiectorie a vieții, mărturisesc acum că nimic din ceea ce am trăit nu a fost o întâmplare. Invitată la dialog este distinsa doamnă Iulia Barcaroiu, o prețioasă și
CÂND ,,CERUL SE SPARGE CRUNT ŞI CADE ÎN OCEANE” de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382962_a_384291]
-
cu punct și virgulă, a avut sau nu vreun rost?! Răspunsul a venit prompt, din cuget și simțire: da, a avut un rost! Mi-a dat cea de a doua sau a nu știu câta șansă, după ce destinul m-a hărăzit cu rele, distribuite selectiv pe etapele de vârstă. Am reușit să umplu timpul rămas liber după o pensionare politică prematură... Eu eram de pensionat la 60 de ani?! Nu! Eram plin de vervă, în mijlocul radiațiilor de care mă îndrăgostisem, în loc să
BORIS DAVID (III) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383015_a_384344]