385 matches
-
la mormânt. Timpul nu a vrut dorința să ne împlinească, Ne-a despărțit când ne așteptam mai puțin, Ea a plecat la ceruri să se odihnească, Eu am rămas, așa a hotărât Creatorul Divin. Îmi voi urma drumul prin viață hărăzit, Încercând să merg pe al vieții greu drum, Desigur voi pleca și eu spre acel Infinit, Până atunci nu mă voi lăsa învins nicicum. Câți oameni au fost pe Pământ, Acum iată demult nu mai sunt! Au avut imperii la
CÂT AM TRĂIT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373219_a_374548]
-
în iureșul Războiului de Independență, împresuraseră grădina Palatului Elisabeta, pentru această regăsire. Astfel de evenimente aduc strălucire înlăuntrului spiritual, răpind orice apăsare sufletească, făcând pe cei prezenți să simtă că palpează istoria, că au intrat în inima istoriei, fiindu-le hărăzită minunea de a-i vedea aievea pe făptuitorii ei! Ziua de 27 aprilie 2010 a fost o zi de reîntoarcere la clasici, la aroma epocii interbelice a României. A fost o zi strălucitoare, mirabilă! Anii care au urmat Garden Party-ul
AMBIANŢĂ REGALĂ LA GARDEN PARTY-UL DE LA PALATUL ELISABETA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372192_a_373521]
-
capătul ei/ Doar/ Toamnele trec pe aici/ Ca o tăcere a începutului/ Când se închide trecutul/ În singurătate// Cine știe dacă/ Mai întâi e venirea/ Sau plecarea” (Plecarea). Iar în întregirea explorării sale prin inerentul necunoscut căruia îi suntem dedicați, hărăziți, până la urmă tributari prin simpla naștere și evoluție, Jeton Kelmendi aduce cu sine și acest „Fond” bine plasat în construcția logică transpusă în multidimensionalul liric... „Încă aștept turma venirii/ Care conduce coloanele plecării/ A răsărit dimineața/ De martie/ A nopților
UN DEMERS NECESAR ÎNTR-UN EXCURS DELOC ÎNTÂMPLĂTOR PRIN GRĂDINILE MINŢII DE DANIEL MARIAN de BAKI YMERI în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374753_a_376082]
-
făcut pe unii politicieni să creadă că pot cumpăra orice și pe oricine, inclusiv pe Dumnezeu. Ghinion! De data aceasta, politicienii unor partide s-au pus cu cine nu trebuia, cu Sfântul Ardealului. În altă ordine de idei, sunt oameni hărăziți de Dumnezeu care indiferent unde s-ar afla pe globul pământesc și în constelația stelară aceștia poartă cu ei o lacrimă a suferinței, un strop de iubire, un licăr de lumină, o scânteie a divinității, o speranță a mântuirii, un
LECŢIA PĂRINTELUI ARSENIE BOCA de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371669_a_372998]
-
scumpa-i fată, se va-nsoți cu ea, ca în poveste. Plecat-au mulți înspre sălbăticie, dar monștri puși de pază îi alungă; niciunul nu răzbește să-i înfrângă și viața li se pierde pe vecie. Trecut-au ani și clipa hărăzită, pentru vestita mai demult nuntire sosește și copila din privire amarnic plânge-n munte părăsită. Deodat' un trăznet vine din tărie, un buzdugan ce-n drumul lui strivește năpârcile de pază când lovește și fetei îi vestește bucurie. - Eu sunt
POVESTE DE DEMULT de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377712_a_379041]
-
ferate, ștergând și păstrând orice va voi din regulamentele actuale ale acelei administrații. În fine, lucru de necrezut! Într-o clipă, printr-un fel de marafet a la Bosco, s-a votat un credit de 8 000 000 (opt milioane) hărăzit guvernului asupra bugetului anului curent și chiar asupra bugetului anului viitor, pentru - fie zis - armarea țării. Un asemenea proiect, care calcă legea contabilității statului, pășind asupra resurselor anului viitor, și care este pe lângă aceasta un vot politic - căci pare a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
la orișice tocmai pentru că această învoire în principiu nu implică nimica în fapt. Cine și cum va traduce în fapt hotărârea platonică a Conferenței, aci este cestiunea. Este adevărat că Grecia și-a pregătit pentru luarea în stăpânire a teritorielor hărăzite ei de Conferență o oștire de 30 000 de oameni. Se zice chiar că guvernul grecesc nu ar dori decât să stabilească odată Conferența linia de graniță și apoi s-ar bizui singură, întemeindu-se pe propriele-i forțe, să intre
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
motivele să rămînă demni și superior orgolioși. La Iași, cînd au vrut să scape de un director incomod pentru complexele lor cețoase, actorii au catadicsit să meargă cu jalba-n proțap la niște inși mediocri, aflați sub demnitatea lor de hărăziți ai Thaliei, inși temporar stînd în fotolii partinice, și s-au întors radioși în templul lor, crezînd că le-au rezolvat pe toate. Vă imaginați o trupă ca demna Comedie Franceză făcînd anticameră la președintele Jacques Chirac, pentru niscaiva ofuri
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
peretele atelierului din Armeană mă regalează, un an, cu imagini înmărmuritoare prin acuratețe absolută dintr-o Germanie peste care nu se cunoaște că a trecut tăvălugul ultimei istorii. Dacă aș spune că ordinea e cea care tutelează, discreționar, acest spațiu hărăzit, n-aș produce, evident, noutate. Deși, iată, chiar ea, ordinea, e cea care face frapanta diferență. Franckfurt/Main, fericită simbioză a goticului bătrîn cu noua arhitectură, pare clișeul încîntător aseptic al calculatorului de performanță. Un pic de dezordine, o scăpare
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cel mai măreț spectacol al lumii". Și, atenție!, nu o spune poetul, ci omul de știință... 13 decembrie Petrecere cu lăutari... și fără. De data asta, nu doar petreceri cu gîndul, ci și petreceri ca atare. Chiar dacă unele din acestea, hărăzitele, au ajuns în gînd, în cuvînt, în culoare, dăinuind. Așadar, și memorabilele, dar și anonimele, uitatele. De ieri, de azi. Despre care am citit, am auzit, dar la care am și fost de față. "Muzicantele" din mormîntul princiar teban au
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
maeștri la debutanți indicativul actual al artei românești, meritau alt tratament. Reproducerile atestă, compensatoriu, cu brio, dimensiunile acestui indicativ. Și, pentru că Iașii înșiși își doresc, în momentul de față, un album care să subîntindă un secol de arte frumoase în hărăzită capitală a Moldovei, e de preferat a învăța ceva din contraperformanța diletantă și obedientă a celor din Capitală. De la conceptul general al lucrării la acuratețea băncii de date ale artiștilor, totul trebuie să ocolească amatorismul redacțional, dar și, deopotrivă, pofta
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
să revină la condiția ei modern-luxuriantă, vecină a performanței nord-americane? Oricum, nu mai puțin jumătatea de secol, cît a durat rătăcirea castristă. Justificarea vine, ca argument peremptoriu, dintr-o regiune a globului, una, dacă nu chiar atît de paradisiacă, oricum hărăzită democrației prin generoasele ei date istorice. Trecută, și ea, alături de suratele estice, la fel de condamnate, prin proba purgatoriului moscovit, încercînd acum, dramatic, să se redreseze, să-și regăsească fibra profundă. Alterată, de data asta, nu de la distanța miilor de kilometri transoceanici
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
română suferă nemeritat.) Altceva, însă. Dacă Cher și ca ea încă vreo cîteva nume, pe degetele de la o mînă este ceea ce este, asta e pentru că, deși a permis tehnicienilor ei fonici să-i prelucreze pe scurte pasaje vocea, ființa ei hărăzită nu a putut renunța cum să renunțe! la ceea ce natura-i oferise cu atîta generozitate. E vorba, așadar, de păstrarea, cu strategică inteligență, a datelor native, cele care și decid, pînă la urmă, ieșirea unică în fața lumii. Și-n alte
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ca alții prin talentele, prin forța, prin bogăția lor. Dandy-ul este un revoluționar și un iluzionist. Și Încă ceva: această demnitate a manierelor, pe care el o Înalță la rangul celorlalte demnități omenești, este răpită femeilor, care singure par hărăzite să o exerseze. El domină la modul și prin mijloacele femeilor. ș...ț Dandy-ul are o latură antinaturală, androgină, prin care Își poate exercita la nesfârșit seducția. În rest, dandy-ul este În mod real un artist În maniera
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
dar, prin integrarea În sistemul sacrificiului, intră În sfera divinității. Are un statut aparte, reprezintă un bun important și prețuit de individ sau colectivitate, dar este, prin chiar decizia de a-l aduce În centrul unui rit de maximă importanță, hărăzit distrugerii. Această ambiguitate este explicată de Evans-Pritchard prin identitatea simbolică dintre sacrificator și obiectul sacrificat: În actul sacrificiului, cel care oferă bunul ipostaziază, simbolic, acest bun ca un alter ego al ființei și poziției sale sociale. După obiectul sacrificat, putem
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și divinitățile supreme este un construct specific mai degrabă sistemelor mitologice indo-europene. Aici, anumite acțiuni ale zeilor supremi sunt continuate de personaje cu statut semidivin (de obicei, născute din unirea zeilor cu pământenii), dotate cu puteri ieșite din comun și hărăzite unei vieți de lupte continue cu diverșii dușmani ai oamenilor. Galeria acestora cunoaște figuri de referință precum Heracle, Iason, Meleagru, Ahile, Castor și Polux (mitologia greacă), Romulus și Remus (mitologia istoricizată a Romei antice), Cuchulainn din mitologia irlandeză, Arthur și
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
soția lui Asan era soră cu a Nogăi), ca să dea greutate pretențiilor sale drepte. Nogas primi cu bunăvoință pe Lachanas ce venise întîi, dar tot atât de bine primi și pe Asan ce sosi mai târziu, luând cu părere de bine darurile hărăzite; însă amîndoror părților le pricinuia mare îngrijire prin purtarea sa cumpătareță și rezervată, oprindu-i pe amândoi la sine, luîndu-i cu sine în călătoriile sale, neluând nici o hotărâre definitivă și purtîndu-i cu vorba prin făgăduințe generale, când pe unul, când
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
vreodată. Banii pe care emisarii ei... Bella zâmbi, încercînd să își întipărească pe chip o condescendență despre care până și el știa că nu poate părea decât o minciună pentru cei care îl cunoșteau cât de cât. ― Istoria, domnilor, e hărăzită acelora care pot privi dincolo de ea! De altfel, cam asta repetă mereu și Abatele. Vă asigur că avem nu numai toate mijloacele, dar și motive mai mult decât suficiente să transformăm Abația în ceea ce ar fi trebuit să fie ea
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
1981). „Revalorificarea” va fi desăvârșită abia după 1989, când îi apar, pe lângă alte reeditări, Chemare la judecata istoriei (I-II, 1992-1993), volumul al doilea, În Basarabia revoluționară. 1917-1918, din Pe baricadele vieții (1992), Ziar de lagăr. Caracal, 1945 (1991) ș.a. Hărăzit, prin firea moștenită de la înaintași, unei existențe mereu „pe baricade”, G. se îndreaptă de la început spre domeniul pedagogiei, în care va căuta în primul rând arme pentru apărarea identității culturale a conaționalilor săi. Teza de doctorat, asupra consecințelor nefaste ale
GHIBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287252_a_288581]
-
consistența lirică, contopind o tulburătoare sinceritate, intuiție feminină capabilă de ipostazieri, dar și o imagistică bogată, este dublată de o anume tensiune intelectuală, sesizabilă chiar și în versurile de dragoste. Predomină tonalitățile grave, vorbind despre dăruirea de sine a poetului hărăzit să refacă perpetuu datele primordiale ale existenței umane („În suflet claun prefăcut/ ia morțile de la-nceput./ De câte ori am râs și-am plâns/ un lanț s-a rupt, un lanț s-a strâns”). Muzicalitatea versificației, dar mai ales șlefuirea limbajului imagistic
STOICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289955_a_291284]
-
tainele universului, dar și cu mărturisirea imposibilității de a renunța la cuvântul poetic. Se face, de asemenea, elogiul clipei (Copacul pâinii), concomitent însă (cu vagi ecouri din Mihai Eminescu: „Același verde cântă-n altă frunză”, Antropocentric) e reținută semnificația perenă hărăzită alcătuirilor firii. Structură duală, contradictorie, S. își declară preferința pentru „iele dansând / goale-n pădurea de gânduri” (Litere, patimi, urgii), așadar pentru sfera combustiei cerebrale, ca să formuleze pe alocuri, cu inflexiuni blagiene, și cerința percepției genuine („Nu rupeți flori -/ Nu
STANILOAE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289880_a_291209]
-
la modificările survenite prin achiziții („Câte lucrure se vor cumpăra de în zéstrele muerii, acélea în zéstrele ei sânt. Iară zestrile céle de afară nu sânt ale bărbatului, ce dă le va strica bărbatul și însă muiarea le va hi hărăzit, atunce moștnénii nu le cer; iară dă le va hi stricat fără de știrea muerii, atunce toate întregi să le dea îndărăt, sau el, sau moștneanul lui; pentru că și la zestrile de afară are muiarea putere ca și la zestrile ei
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
al volumului VII, din noua sinteză națională. Nu s-ar pune, e de Înțeles, problema ca momentului constituirii Regatului, realizat pe căi politice, unele ascunse de „ochii publicului de atunci”, să i se rezerve un spațiu redacțional comparabil cu cele hărăzite Unirii Principatelor, Independenței sau Marii Uniri, momente „fericite”, fiecare În parte, de spectaculos „text de epocă” și de o bogată literatură de specialitate. Rămâne Însă În afara oricărei putințe de tăgadă observația că momentului 1881 i s-ar cuveni un spor
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
lume sufocată de politică, punând accentul pe actualitatea culturală din țară și din străinătate, înfățișată în știri scurte și neutre, fapt subliniat și în articolul-program Drum...: „Vrem să închegăm, unitar, o muncă în folosul obștei prea ades înșelată, o muncă hărăzită frumosului de pretutindeni.” Rubricile obișnuite sunt „Glossa”, „Literatură”, „Teatru”, „Arta prin lume”, „Mozaic”, „Chipuri și imagini”, „Arabesc”, „Cronica literară”. Poezia este ilustrată fie de versuri moderne, de factură ceremonial histrionică, ca în cazul lui Emil Botta (Leviatan), fie în ipostază
PASAREA ALBASTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288703_a_290032]
-
fi atât de mari, încât vor înlătura cândva „patologiile” de parcurs), alta pe o axă ideologică (orice societate deschisă are propriii oponenți și inamici, propriile imperfecțiuni etc.) sau alta de tip fatalist (orice am face, nu ne putem depăși condiția hărăzită...). Astfel de abordări și multe altele diferite sau similare lor, ce sunt deja prezente la nivelul cunoașterii comune și adesea în analize teoretice sau politice care pun accentul pe decalaje diverse (economice, sociale, politice, culturale) între România de astăzi și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]