1,002 matches
-
pierdut ne-o dovedește acest buchet, de acum înmiit, al numerelor acestei prestigioase reviste pe care sfințiile și domniile lor ni le dăruiesc tuturor, spre luare aminte, lucrare și împlinire. Doresc să apreciez în mod deosebit seriozitatea, competența, realismul, discernământul, hărnicia și dărnicia membrilor care fac parte din acest veritabil colectiv redacțional, de astăzi, fără a-i uita nici pe cei din trecute vremuri, și să-i felicit pentru tot efortul depus în desfășurarea activității lor, cu timp și fără timp
REVISTA EPARHIALĂ “FOAIA DIECEZANĂ” DIN CARANSEBEŞ, A EPISCOPIEI CARANSEBEŞULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384051_a_385380]
-
Ymeri, cu o prefață de Danile Marian, Discret biograficește și fără petulanță, părând a cultiva absența ca un budist, poetul Menuț Maximinian este, totuși, o prezență vie în efervescența culturală a Ardealului, și în special în zona Bistriței, scriind cu hărnicie datorită funcției de redactor șef la cotidianul”Răsunetul “, dar rezervându-și timp și pentru creația literară. Esteticește, poetul este un spirit ordonat și, fără putință de tăgadă , cult, pornind de la acea reprezentare religioasă a poeților de stripe rară pentru care
MENUȚ MAXIMINIAM SAU TRENUL CU METAFORE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382840_a_384169]
-
frumoasă localitate bucovineană nu sunt lipsiți de demnitate națională, știu să-și iubească și să-și prețuiască valorile neamului, păstrând cu sacralitate patrimoniul cultural moștenit. Și-apoi dl Nicolae Bodnariuc e un urmaș demn de înaintași, anume grației sârguinței și hărniciei lui a și fost creat muzeul din Oprișeni: „Ideea înființării unui muzeu al satului natal s-a născut încă în aula universitară, pe când eram student. Apoi devenind profesor, am fost susținut de bunul și eruditul meu dascăl Pintilei Bilețchi și
LA CONSULATUL GENERAL AL ROMÂNIEI LA CERNĂUŢI – UNIŢI ÎN PUTEREA CREDINŢEI [Corola-blog/BlogPost/92411_a_93703]
-
românilor din diaspora, plecați prin lumea-ntreagă în căutarea unui trai de viață mai bun sau din diverse alte motive. Cornel Diaconu, purtător al unui nume frumos care îl descrie exact așa cum era el: Cornelius: cornul abundanței, simbolul bogăției, al hărniciei și al belșugului. Întreaga sa viață a fost un om harnic, a muncit alături de echipa sa pe care el a creat-o și împreună au obținut rezultate excelente, a creat locuri de muncă pentru mulți tineri și multe familii, aducând
UN ULTIM Omagiu LUI Cornel Diaconu [Corola-blog/BlogPost/93323_a_94615]
-
poți să te avânți spre ceea ce te îndrepți, dacă nu ști de unde vii. Membrii familiei Ungur vin de la harnicii predecesori ai lor, față de care au sentimente de respect și recunoștință pentru tot ce le-au lăsat în moștenire. Aceasta datorită hărniciei fără de margini, de care au dat dovadă și faptului că erau oameni de bună credință. Venind în casa familiei Ungur, situată în apropierea bisericii din centrul Iancaidului, la poartă mă așteaptă George, capul familiei Ungur. Un om harnic, comunicativ, calm
FAMILIA UNGUR – A LU’ PITĂ MOALE DIN IANCAID: O familie cu sufletul deschis [Corola-blog/BlogPost/93368_a_94660]
-
niciodată nu o spune direct. Știe că fericirea trebuie ținută doar în sufletul său. Iancaidul, unde s-a născut în 26 iulie 1951, este un sat bănățean, pe vremuri fiind un loc falnic, rostuit de gospodari, care aveau în sânge hărnicia și grija de familie. Familia Ungur este una dintre cele mai numeroase din sat, în care membrii acesteia se ,,caută” și respectă reciproc. Nunta care a lăsat satul pustiu - În localitatea natală am terminat școala primară, fiind atras de învățătură
FAMILIA UNGUR – A LU’ PITĂ MOALE DIN IANCAID: O familie cu sufletul deschis [Corola-blog/BlogPost/93368_a_94660]
-
vorbă măsurată, plină de dulceață, o elocvență convingătoare, așa că îi captiva pe elevi, cari din respectul și dragostea ce-i purtau și cei mediocri să corectau”, sublinia academicianul Constantin Erbiceanu, la înmormântarea sa. Puține persoane îl vor putea ajunge în hărnicie, în pietate, în muncă națională, în devotațiune pentru Biserica Ortodoxă Română”. Dincolo de toate realizările, de virtuțile și foloasele aduse Bisericii Ortodoxe Române și țării, de referință rămân chipul său bonom și iubirea Vlădicăi Melchisedec față de școlari și săraci. ”Închipuiți-vi
Episcopul Melchisede Ștefănescu (1823-1892) – așa cum nu l-ați descoperit [Corola-blog/BlogPost/93272_a_94564]
-
gustărică, o băuturică, o parolă, voie bună, antren, aia-aia... N-a trecut foarte mult timp până când, prin micuța localitate, umbrele abatelui și ale servitoarei și moștenitoarei sale prind să circule cu insistență. Ca să sporească misterul, Întreprinzătorul hotelier răspândește cu hărnicie felurite zvonuri, care de care mai incitante pentru mințile avide de senzațional ale trecătorilor prin locanta sa. Și ca să vedeți până unde poate merge ingratitudinea masculină când se Întâlnește ea, la drum de seară, cu un interes bine chibzuit: domnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
a dat drumul la vale, peste araci. Frumos vis ai avut! - oftă cu invidie în glas lovănuț, slobozind pasul. — Cu-atâta m-a luminat și pe mine Domnul - zise Metodiu - că altfel... Episodul 42 SPLEEN în vreme ce Metodiu și lovănuț, cu hărnicia seculară și uneori secularizată a călugărilor, urcau pieptiș o coastă a dealului din precedentul episod, pe versantul celălalt, coborâtor, din actualul episod, la umbra unui stejar despre a cărui vârstă este o impietate a pomeni, stăteau prăvăliți doi oameni calmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
inspecție de sus! adăugă el, ridicând degetul arătător spre tavan și bătând cu palma peste dosarele din fața sa. Ar fi bine să vă apucați și voi de treabă, pentru că nu se știe... Aha, ăsta-i motivul pentru care a dat hărnicia în tine! spuse Loți Szabo care avea biroul alături. O clipă am crezut că te-ai îmbolnăvit brusc și te-ai decis să te apuci de treabă! comentă el mucalit lăsându-se pe spate în scaun. Ce inspecție, măi ficior
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
1921, locuitorii din Valea Boțului au primit pământuri neroditoare, pe pantele dealurilor, cu producții mici, insuficiente pentru întreținerea familiei. Din această cauză, cea mai mare parte erau lucrători cu ziua la boieri și la răzeșii din Fruntești. Câteva familii, prin hărnicie și multă muncă, s-au desprins din rândul celor de tot săraci, întemeind gospodării care depășeau pe cele ale românilor. Familia șivlea, Sandu, Arghir (Arghiroaia), au arătat și altora că etnia nu este o piedică pentru a dobândi bunuri materiale
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cărei președinte a fost învățătorul Gh. Postoiu. Măsurile legislative luate de partidul liberal au dus la stratificarea și diferențierea clasei țărănești; apare o burghezie a satelor - numită mai târziu chiaburime - căreia, cu toate păcatele ei, nu și se poate nega hărnicia, chibzuința și capacitatea de a organiza și conduce o gospodărie înfloritoare. Liberalii au înscris în programul partidului lor, încă din 1913, realizarea unei alte reforme agrare, însă evenimentele ulterioare, războaiele balcanice (19121913), primul război mondial (1914-1918), au amânat punerea în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pădure de la Ștefan Șendrea din comunaUngureni (Lecca) și 120 ha pădure de la Florica Cantili din Viforeni, comuna Ungureni. Luncașii, clăcași desconsiderați de răzeșii din jur, au ajuns să-i concureze și să-i întreacă, schimbându-și statutul social, prin vrednicie, hărnicie, muncă și învățătură. Ei, luncașii, urmașii bejenarilor bucovineni, pot fi mândri de realizările înaintașilor care, neavând nicio palmă de pământ, au ajuns să stăpânească aproape toată vechea moșie Filipeni. De la 1907 și până după al doilea război mondial, luncașii au
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Foloseau diferite esențe de lemn: ulm (pentru butucul roții), frasin, carpen, stejar. Între cei mai cunoscuți meșteri rotari amintim pe Ghiță Hură, Toader Bârgăoanu, Toader Ignătescu (Chifan), Costică Ciobănuc, Gheorghe Prodan Tomescu, Alexandru Hură. Acești meșteri făceau după priceperea și hărnicia lor toate uneltele, instalațiile și alte lucruri folositoare în gospodăria țărănească. Tot ei făceau doagele pentru căzi, putini, butoaie și, pentru că nu se deprinseseră complet de agricultură, lucrau și la câmp, creșteau animale, iar meseria o practicau când se termina
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
loc numai datorită încrederii depline. Învățătorul și profesorul Vasile Totolea s-a născut la 9 septembrie 1926 în fostul sat de răzeși Filipeni, care a dat numele comunei, într-o familie de țărani mai înstăriți și prin origine și prin hărnicie. S-a dovedit a fi un elev silitor, cu mare dorință de învățătură, fiind primul elev din Filipeni - Slobozia care răzbate spre coala Normală din Bacău, fără însă să se oprească din învățătură, urmând și Facultatea de Pedagogie a Universității
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
erau aplecate asupra lucrului de mână. Nimic nu se întâmpla în orășelul acela, lăsat în urmă de progresele civilizației, și anii se înșirau unul după altul până când venea moartea, asemenea unui prieten, să aducă odihnă celor care trudiseră cu atâta hărnicie. — Tata a vrut să mă fac și eu dulgher ca el. De cinci generații familia noastră a urmat aceeași meserie din tată-n fiu. Poate că asta e înțelepciunea vieții, să calci pe urmele tatălui și să nu privești nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
să fie o dragoste nesăbuită, i-a declarat ea mamei, dar nu e una nesărată. Valul l-a măturat pe Amory la Începutul lui martie până la o agenție de publicitate, unde a dus o viață În care uimitoare crize de hărnicie excepțională alternau cu vise cutezătoare În care, Îmbogățit brusc, făcea turul Italiei Împreună cu Rosalind. Erau mereu Împreună - la dejun, la cină, aproape În fiecare seară -, mereu Într-un fel de goană ce le tăia respirația, ca și cum s-ar fi temut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
onestă. - Singuri v-ați băgat gâtul În laț, a insistat Amory. Cei ca voi nu fac nici o concesie până nu sunt obligați. - Care „noi“? - Clasa voastră, din care am făcut și eu parte până nu demult: cei care, prin naștere, hărnicie, inteligență sau Înșelăciune, au devenit deținători de capital. - Crezi cumva că dacă drumarul ăla de colo ar avea banii, ar renunța la ei mai ușor decât mine? - Nu, dar ce legătură are? Bărbatul mai În vârstă s-a gândit puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
O sută, două, trei, vin cu copiii, trei, patru, o mie și ceva, iau loc cu toții în amfiteatru. Fiecare copil a venit cu globurile lui și fiecare ține să-și așeze globul în brad, să știe că bradul poartă podoaba hărniciei și generozității sale. Părinții stau, beau câte un pahar de vin fiert și cântă. Hrușcă viersuiește cum știe el, cu o anume tristă bucurie, și oamenii șoptesc și ei, care mai cu glas, care mai fără, dar fiecare cu aceeași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
putem părăsi incinta, spuse Felix S 23. Să vină ea la noi, e mai democratic. Dacă doriți, pot să mă duc eu să repar, interveni sfios Stejeran 1. — Ia te uită, dom’le! făcu Felix S 23. Te-a apucat hărnicia! Stai, tovarășe, aici și mătură, că de-aia ai fost trimis în Univers! — Chem „Sanda”! Chem „Sanda”! Recepție, spuse în microfon Dromiket 4. — Ce recepție? întrebă glasul. — Așa se spune, zise în microfon Dromiket 4. Vă invităm la noi în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
ODĂ FEMEII 11 martie 2011, Bruxelles Ființă născută din dulci sărutări Spumă de mare din zbateri de stâncă Ochi strălucind printre-mbrățișări Rumenă pâine fierbinte, ce satură încă. Zilnic dăruiești iubirea nestinsă, Miresme de flori răspândești peste tot Ne-ncetat izvorăști hărnicia „pretinsă” Și pasu-ți zorește când eu nu mai pot. Iubire, mângăiere, iertare oferi, Sarcini pe umeri, smerită, tot porți, Puritate, tandrețe ; nimica nu ceri... Tribut vieții plătești, cum cade la sorți. Ești trează, femeie, când zorii mijesc Și-alergi până-n
FLORILEGIU PENTRU ÎNCEPUT DE PRIMĂVARĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 71 din 12 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364443_a_365772]
-
independența de acțiune Președintelui și Primului ministru în raport cu diverse grupuri de interese mafiote care atentează nu doar la bugetul de stat, ci și la independența și siguranța acestei țări. - Ce vă place și ce detestați la oameni? - Îmi place competența, hărnicia, disponibilitatea pentru implicare și dăruire pentru cauza societății și comunității. Disprețuiesc lipsa de sinceritate, minciuna și lipsa de scrupule. Le consider vinovate și de situația critică în care a ajuns în prezent România. La fel detest demagogia și populismul găunos
INTERVIU CU PROFESOR DOCTOR DAN BRUDASCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361199_a_362528]
-
de-a lungul călătoriei pe firul roșu și sensibil al rememorării. În memoria scriitoarei, s-au decantat amintirile, rămânând doar frumosul: hora din poiană, Glavaciocul ce toarce liniștit pe sub pletele sălciilor, pădurea de pe deal, mărgăritarele de pe Căldăraru, călușul, umorul localnicilor, hărnicia, demnitatea și mândria sătenilor, ,,moștenire" care i s-a transmis de către înaintași, purtată cu sine oriunde ar merge. ,,Mulțumesc celor din rândul cărora m-am ridicat, fără ei n-aș fi fost nici eu și nici cartea", spunea autoarea Floarea
LOCUL MAGIC AL COPILĂRIEI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 915 din 03 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363896_a_365225]
-
Blestemat va fi pământul pentru tine! Cu osteneală să te hrănești din el în toate zilele vieții tale” (cf. Facerea 3,17). Înțeleptul Solomon spune că „cea mai scumpă comoară pentru un om este munca” (cf. Pilde 12, 27), iar hărnicia este socotită o virtute, fiindcă odată pus în această stare, omul trebuie să se ostenească muncind, fără a ajunge la surmenaj. Munca făcută rațional și cu tragere de inimă nu îmbolnăvește niciodată, ci din contră, mișcare fiind, ea contribuie la
„MUNCA ESTE LEGEA LUMII MODERNE ... ” de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363958_a_365287]
-
vremea în care și-a dus traiul. Și la cei peste șaptezeci și cinci de ani, tot se mai simțea în trupul său vigoarea mocanului falnic. Era mândru că-i mocan, om al muntelui, rătăcit de nevoie în câmpia dobrogeană. Se vedea hărnicia țuțuianului prin casa ridicată cu mâinile sale, învățate mai mult să strângă între degetele sale osoase ugerul oii, să-l facă să țâșnească laptele în spumă, decât coarnele plugului, dar ce nu face omul pentru familie în viața lui? Le
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]