251 matches
-
Eliade "funcționează ritual ca stereotipii de lectură, eventual drept criteriu valoric, escamotându-se astfel și scăderile operei, care nu sunt puține, înfruntând, în momentul de față riscul de a intra sub regimul tabuizării, în exegeze animate de un cert elan hagiografic 49". În ceea ce privește ultima etapă a creației, critica literară a constatat o sinteză tot mai pregnantă a ideilor scriitorului, prezența acestora în opera literară fiind tot mai confiscantă: "Arta spectacolului este teoretizată în narațiuni cu un profund caracter eseistic, în care
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
soții, vreau să spun - văduve, divorțate..." care participă la ritual. Vama poștei este locul de trecere - vama este, prin definiție, un loc de trecere - după prima întoarcere de la țigănci. Sintagma "vămile văzduhului" sau "vămile cerești" despre care vorbesc textele patristice, hagiografice și liturgice reprezintă popasuri prin care trece sufletul mortului în călătoria spre cer și unde este cercetat pentru viața avută; fiecare vamă are în vedere un anumit tip de păcate, de patimi (vămile minciunii, clevetirii, judecării aproapelui, lăcomiei, leneviei, furtului
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
nu diluează și nu scindează însă, consecvența constitutivă a caracterului rus, purtător al unor valori identificabile pe tot traseul istoriei ruse și al unor esențe de lumină, care îl recomandă ca unic și inimitabil în destinul comun al Umanității. BELETRISTICA HAGIOGRAFICĂ <footnote Text publicat pe site-ul www.doxologia.ro al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, în perioada 11 noiembrie 2011 31 ianuarie 2012. footnote> Despre Viețile Sfinților aflăm de mici copii, câte un pic, în fiecare zi, de la bunici, de la părinți
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
librar ce știe despre cartea respectivă, pe prietenii care au cam aceleași lecturi ca și noi, sau și mai sigur pe părintele paroh sau pe duhovnic. Și mai simplu însă ne vin în ajutor cărțile însele prin așa-numita BELETRISTICĂ HAGIOGRAFICĂ. Ce este așadar Beletristica Hagiografică? Un tip anume de literatură, care pornind de la datele istorice exacte privind viața unui Sfânt, croiește povestea existenței pământești a acestui Sfânt în formă literară, în special în tipar de roman biografic sau istoric. Încercarea
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
respectivă, pe prietenii care au cam aceleași lecturi ca și noi, sau și mai sigur pe părintele paroh sau pe duhovnic. Și mai simplu însă ne vin în ajutor cărțile însele prin așa-numita BELETRISTICĂ HAGIOGRAFICĂ. Ce este așadar Beletristica Hagiografică? Un tip anume de literatură, care pornind de la datele istorice exacte privind viața unui Sfânt, croiește povestea existenței pământești a acestui Sfânt în formă literară, în special în tipar de roman biografic sau istoric. Încercarea este de un curaj extraordinar
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
fost oameni ca și noi, chinuiți de nevoi, boli și răutăți, dar care au avut o nezdruncinată și fără de margini răbdare și încredere în dragostea și purtarea de grijă a lui Dumnezeu. Un al doilea astfel de roman, tip literatură hagiografică, ar fi romanul istoric BISERICA ALBĂ de Ion Druță. Binecunoscutul scriitor moldovean realizează în paginile acestui roman o frescă atotcuprinzătoare a Țării Moldovei la sfârșit de veac al XVIII-lea. Pe fundalul războiului ruso-turc dintre 1787 și 1791, desfășurat pe
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
integral la mijlocul râului) nu mulțumea nici Israelul, nici Iordania, linia mediană neaparținând niciuneia dintre cele două țări. Dincolo de fluviu: rareori s-a văzut un adverb mai plin de mize, atât patriotice cât și patrimoniale, și nu mai puțin comerciale decât hagiografice. Vechea Transiordanie a obținut de pe urma ei profitul maxim. Pentru jubileul anului 2000, regatul a amenajat aici un parcurs zis al pelerinului merituos ("durata excursiei cel puțin trei ore", previne de la început un pliant), abil argumentat, la intrare, cu buticuri, bufete
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
la Marjeyoun și la Bint Jbayl decât în cafenelele din Beirut, așa cum sunt mai pasional israelieni la Qiryat Shemona decât pe plajele de la Tel-Aviv (și, fără îndoială, mai salafist la Tetonan decât în Munții Atlas). Puzderie de embleme și entuziasm hagiografic. De partea libaneză, acest lucru este atestat de înmulțirea portretelor cu martiri pe stâlpii rețelelor de electrificare de pe marginea drumului și de afișele din ce în ce mai mari înfățișându-l pe Nasrallah, mai exact bustul acestuia cu mâna dreaptă ridicată, pe ziduri și
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
al echipei noastre, Modest Morariu, găsise între timp, după câte-mi amintesc, un post de redactor la o editură. Strada Naipu 20 Mitizat încă din timpul vieții, Nichita Stănescu a devenit, îndată după moarte, eroul (sau victima?) unei abundente publicistici hagiografice, adevărată industrie. Numeroșii idolatri nichitieni au compus febril vrafuri de „mărturii“ închinate zeului lor, sumedenie de amintiri și portrete marcate mai toate de accente emoționale și cultice. Destulă lume privește cu neîncredere producția de această factură, considerând-o lipsită de
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
deține această funcție. Comportamentul său exemplar că guvernator este evidențiat maiestuos în cele trei biografii ale lui Manetti din secolul al XV-lea, dintre care două au fost scrise de Vespasiano da Bisticci și una de Naldo Naldi 17. Calitatea hagiografica a acestor biografii este astăzi ușor iritanta, dar realizările lui Manetti au fost considerabile. Descendent al unei familii de negustori bogați, el era expert în latină, greacă și ebraica. După cum sublinia Arthur Field, Manetti a făcut incursiuni substanțiale în filosofia
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
tc "" Introduceretc "Introducere" Cronica prescurtată a unui exercițiu mistic Trei sunt motivele pentru care textul ignațian prezentat în acest volum sub titlul Jurnalul mișcărilor lăuntrice 1 poate fi considerat o „relicvă” a întemeietorului iezuiților: este vorba despre un valoros fragment hagiografic, este un manuscris autograf, iar însemnările aparțin unui sfânt mistic. Există două izvoare scrise care ne încredințează că acest text- sau mai bine zis colaj de texte, după cum vom vedea în continuare - constituie un fragment sau mai degrabă frânturi dintr-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
nu este exclus ca, la origine, să fi fost o practică magică ajunsă prin degradare În zona alunecoasă a „jocurilor de copii”. Toate legendele populare românești referitoare la Adormirea Maicii Domnului <endnote id="(22, pp. 302 ș.u.)"/>, precum și textele hagiografice Începând cu secolul al XVII-lea care au același subiect <endnote id=" (96, p. 486)"/> sunt cu happy-end : „jidovii cei orbiți” se convertesc la creștinism și Își recapătă vederea. La fel se Întâmplă În numeroasele legende manuscrise care vorbesc despre
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ca la Raiu, dar nici la veșnică muncă” <endnote id="(22, p. 315 ; 113, I, p. 130)"/>. De data aceasta nu se mai face discriminarea din textul religios, evreii nemaifiind excluși În mod explicit de la mântuire. Într-un alt text hagiografic apocrif, Viața Sfântului Vasile cel Nou (care a circulat În spațiul românesc de pe la sfârșitul secolului al XVII-lea), În ultima sa parte, „Vederea Înfricoșatului județ”, Sfântul Grigorie - ucenicul Sfântului Vasile - este urcat la ceruri de un Înger. Aici, el vede
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
endnote id="(141, p. 128)"/>. De asemenea, cei doi folcloriști români au prezentat tradițiile populare, credințele și minunile care sunt puse pe seama sfântului. În aceste legende populare românești pot fi decelate câteva mitologeme, care se regăsesc și În alte povești hagiografice, mai ales În cele legate de viața lui Isus. Și asta nu numai pentru că viața lui Isus a reprezentat modelul suprem al vieții sfântului creștin, dar și din cauză că - pentru mentalitatea creștină - evreul deicid a fost modelul evreului hagiocid. Imaginea „jidovilor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a marcat nu doar forma logică a discursului lor, ci și substanța gândirii. Tendința culturii înalte din secolele XII-XV de a schematiza imaginea puterii, dar și de a exagera stilizarea textului scris a fost compensată, din fericire, de un imaginar hagiografic foarte bogat, sursă importantă pentru iconografia religioasă și pentru literatura post-bizantină din țările ortodoxe. Pentru imaginarul medieval al puterii, formalismul s-a dovedit un factor pozitiv, pentru că a impus o anumită ordine în gândirea creștină militantă, astfel încât au putut fi
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
din țările ortodoxe. Pentru imaginarul medieval al puterii, formalismul s-a dovedit un factor pozitiv, pentru că a impus o anumită ordine în gândirea creștină militantă, astfel încât au putut fi ușor memorate mesajele oficiale, ajutate de narațiunile exemplare (istorice, dar și hagiografice), de figurile legendare și de modelele culturii populare. Teologia și tradiția populară au constituit pentru imaginarul colectiv rezervorul principal de imagini și de simboluri. Conștiința credinciosului a rămas astfel atentă și sensibilă la apelurile mobilizatoare ale puterii politice. Pentru a
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
a modelului divin, etern și transcendental. Oíkonomía a permis formularea laolaltă a unității și a pluralității divinului, mai întâi prin doctrina Treimii și prin cea christologică (reluate în teologia isihastă), apoi, la alt nivel, prin imaginarul hagiografic ortodox. Finalitatea acestei operații teologice de multiplicare a naturii divine a impus și elaborarea unui plan considerat a fi de inspirație divină, cu scopul de a gestiona și de a gira ființa adamică, pentru a-i asigura salvarea. Oí
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
adoptată și de oamenii de rând. La români drama liturgică pătrunde mai târziu, fenomenul fiind vădit înrâurit de teatrul popular apusean, în special de cel german și maghiar. Autorii acestui tip de teatru s-au inspirat din evangheliile apocrife, legendele hagiografice, cântecele de vitejie și chiar din romanele populare. Spectacolele care alcătuiesc repertoriul dramei religioase sunt Irozii, Mironosițele, Adam și Eva (Jocul cu pomul) și Lăzărelul. Cunoscută în cea mai mare parte a Moldovei, drama Irozii sau Vicleimul circulă în Muntenia
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
Pozna” are ceva din folclorul religios medieval al evreilor ghetoului din Praga potrivit căruia rabinul Low a plăsmuit Golemul, pe fruntea căruia scriind o siglă misterioasă s-a transformat într-.un monstru devastator.) Ucronie Casian , ucronie ! Ia aminte la trillerul hagiografic , ista: “Onan își împrăștia semința pre pământ ... pedepsit de soția lui , Tamara !” Așa s-a născut ideea de revoluție la Iași, reprimată în fașă, mai salubris spus, sperma rasă cu mătura, împrăștiată de mâna spartă a musului. Pag. 256 - De pe
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
din 1792 și Pravoslovnică învățătură (1794). Interesante prin ideile culturale și de filosofia istoriei, de inspirație iluministă, rămân textele ce prefațează un Antologhion (1786), un Triodion (1798) și o Loghică (1826). Prefața la Antologhion conține un scurt istoric, în stil hagiografic, al cărturarilor luminați - Damaschin, Chesarie, Filaret - din centrul cultural-teologal de la Râmnic. Prefața la Triodion dezvăluie idei legate de specificul culturii românești: în descendența culturii „romane” de Răsărit, aceasta evoluează pe un traiect distinct în cadrul civilizației europene. Progresul însuși este pentru
GRIGORE RAMNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287354_a_288683]
-
de capitole de istorie (începând cu Facerea biblică), și texte diverse, apocrife și legende, iar în final, învățături ortodoxe. Unele istorisiri s-au desprins și au circulat independent (Istoria Troadei, Boieriile curții bizantine ș.a.). Alături de cărțile populare și de legendele hagiografice, Hronograful... a constituit lectura predilectă în epoca veche a culturii românești și a avut o largă răspândire. Unele motive epice au fost asimilate de folclorul autohton. Traduceri: Povestiri din Hronografe, CPL, II, 241-265; Cronograf tradus din grecește de Pătrașco Danovici
DANOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286686_a_288015]
-
a fost, fără doar și poate, Esopia. Figură celebră, legendară, Esop, căruia i se atribuie probabil cea mai celebră culegere de fabule (imitate conștiincios, în mare parte, și de La Fontaine) a inspirat și o literatură sapiențială pe măsură, cu accente hagiografice. În paralel cu un corpus variat al fabulelor a luat naștere, începând cu secolul al IV-lea e.n., și o biografie a înțeleptului, care a circulat cel mai adesea atașată la culegerea fabulelor 62. Cea mai veche variantă românească datează
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Studiul său are o rigoare care uneori îl face arid sau îl predispune la repetiții inerente, dar această metodă aluvionară este cea mai potrivită pentru a sistematiza o materie atât de diversificată și de dificil de ordonat cum este literatura hagiografică și întreaga cultură a Evului Mediu timpuriu. De aceea, cred că se înțelege de ce voi refuza să improvizez un sistem, preferând să-l rezum, comentându-l totodată, pe cel ticluit de Voisenet. Las la o parte prima parte a monumentalei
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
această simplitate medievală, trăgându-și forța din culorile de anluminuri și din luminile unui vitraliu de biserică. Alegerea poveștii acestui sfânt puțin cunoscut merită privită mai atent. Viața Sfântului Iulian a apărut târziu printre numeroasele vieți de sfinți cu intenție hagiografică care contribuie, în Evul Mediu, la crearea unui legendar creștin. "Legenda Sfântului Iulian cel Primitor nu este foarte veche; ea nu face parte din această perioadă de înflorire a unor legende hagiografice unele stranii și bizare, altele realmente frumoase, prin
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
târziu printre numeroasele vieți de sfinți cu intenție hagiografică care contribuie, în Evul Mediu, la crearea unui legendar creștin. "Legenda Sfântului Iulian cel Primitor nu este foarte veche; ea nu face parte din această perioadă de înflorire a unor legende hagiografice unele stranii și bizare, altele realmente frumoase, prin care s-a manifestat în primele cinci sau șase secole ale Creștinismului, uluitoarea facultate "mitopoetică" a noii religii"336. Se pare că legenda a existat, totuși, înainte de secolul al XIII-lea. O
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]