442 matches
-
peisajul românesc, credința în mesajul ancorat în existența noastră de zi cu zi. Există aici o "artă" creată parcă în întregime în umbra marilor personalități interbelice, sau chiar a contemporanilor, în filiația ideilor acestora și în tonul lor poetic. Grigore Hagiu "Autoportret în august", E. S. P. L. A., 1962; "Continentele ascunse", E. P. L., 1965; "Sfera gânditoare", E. P. L. 1967, "De dragoste de țară", Editura Tineretului, 1967; "Poezii", E. P. L., 1968; "Noblețe de stirpe", Editura Tineretului, 1968; "Spațiile somnului", E. P. L., 1969
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
stirpe", Editura Tineretului, 1968; "Spațiile somnului", E. P. L., 1969; "Nostalgica tiradă", E. P. L.,1970; "Cântece de strună", Editura Militară,1971; "Poezii", 1973; "Miază-noaptea miresmelor", Editura Cartea Românească., 1973; "Zenit de anotimpuri", Editura Eminescu, 1974; "Sărbătorile omului", Editura Minerva, 1975. Gr. Hagiu debutează în 1962 cu volumul "Autoportret în august" și, până în 1975, publică încă douăsprezece volume, fără să ne dea însă sentimentul că poezia lui se constituie sub semnul unor reliefuri cât de cât sensibile. El trăiește acut sentimentul timpului: "Îmi
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
gândi". Fântâna devine sămânța nopții, soarele sămânța zilei, fulgerele sunt semințe, totul devine sămânță ("Treptele însămânțării"): "trăim într-o sămânță vastă,/ și tot ce este sferă se însămânțează/ pe orbită de sămânța-a altor sfere." Ca și N. Stănescu, Gr. Hagiu vine în poezie cu elemente geometrice care devin simbol al unor stări sufletești (cercul și sfera); apoi versifică idei legate de categoriile de cunoaștere sau de mișcare, de la deplasarea mecanică simplă la mișcarea cu viteze superioare: "din spațiu și din
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
starea de spirit a poetului, lumea de obiecte se plasticizează și esențializează prin imaginea cercului: "și numai cercului îi este dat/ să sară din el însuși în afară/ și asemeni lui nici eu nu pot/ decât să cresc egal." Gr. Hagiu reînvie mitul morților, al strămoșilor, reînvie muncile agricole la modul livresc, ca un om care n-a participat efectiv la cosit: "Și mai departe, miriștea de lan cosit/ și grâul de sămânță/ în camera cea mare adunat". Sentimentul iubirii pierdute
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
de la A la Zet/... Sunt un personaj pletoric care a traversat epoca noastră cu părul în flăcări." Problema alienării omului, alimentată de mutațiile la nivelul revoluției științifice, a istoriei zbuciumate, mai apare între alții la Geo Dumitrescu, M. Sorescu, Gr. Hagiu, V. Nicolescu, precum și în poezia celor care evocă nostalgic pământul și satul ca ripostă la invazia tehnicizării. Astfel, la Ioan Alexandru întâlnim o notă gravă și plină de responsabilitate: "Păsările rod aerul tare în zori/ și din frecușul acesta se
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
cetățenesc al perioadei noastre. Poeții cântă Patria și Partidul din perspectiva actualului: "Tulburătoarea mea materie/ partid,/ ești tu,/ din tine m-am născut/ pe mine însumi și mă pot cunoaște,/ în tine mă întorc/ și conștiință sunt din conștiință"(Gr. Hagiu). După 1960, nu se mai scriu ca anterior, numai, sau aproape numai imnuri de slavă, ci poezia devine o meditație sub raport etic, sub raportul participării la existență. Lirica patriotică devine reflexivă, ea evocă patetic și explicit spațiul românesc: "Aici
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
care absoarbe filtrelor întreaga existență. Contemporanul. 1974, nr. 39. "Poezie politică" (Geo Dumitrescu Jurnal de campanie), Contemporanul, 1974, nr. 47. Poezia "stări de foc", (Dumitru Popescu "Gustul sâmburelui"), Contemporanul 1974, nr. 51. "Poezia patriotică" (Șt. Aug. Doinaș "Papirus și Gr. Hagiu "Zenit de anotimpuri", Contemporanul 1974, nr. 53. "Norocul nostru-i țara..." (Adrian Păunescu "Repetabila povară"), Contemporanul, 1975, nr. 10. "Din iarba ta mă-nalț" (Al. Andrițoiu " Pe drumul meu" culegere selectivă și "Aur" apărute simultan) Contemporanul, 1975, nr. 18. "Asimilare
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
În căutarea maestrului, George Bălan, 256 p., 33.500 lei • Ironia, Mircea Doru Lesovici, 384 p., 45.900 lei • Jurnalul de călătorie al unui filosof vol. 2 (China, Japonia, America), H. Keyserling, 392 p., 58.000 lei • Romanul poetico-filosofic, Adela Hagiu, 350 p., 24.480 lei • Semnele timpului, Thomas Carlyle, 270 p., 31.000 lei •Vasile Pârvan. Dilemele unui istoric, Al. Zub, 154 p., 87.000 lei Colecția SINTEZE • Aventura gîndirii europene, Jaqueline Russ, 328 pag., 162.000 lei • Capitalismul -vol
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
ce avea o mică subunitate și în urbe. Iată numele lor: „Bănceanu Ion, sergent; Patraș Petre, caporal; Frențescu Gheorghe, caporal; Gherman Grigore, fruntaș; Haralambie Sotropa, fruntaș; Vieru Dumitru, fruntaș”. Acest jurământ de credință mai fusese depus și în fața preotului Erimia Hagiu, probabil parohul vreunei enorii hușene sau chiar al Regimentului 3 Grăniceri. g. Epurări pe baze etnice În toamna anului 1940, țara noastră intrase, volens nolens, într-o nouă fază pol itică, de inspirație nazistă, ce avea să devină în scurt
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
parte din tinerețea sa, care era legată de prietenul Matei. Îmi spunea că nu-i vine să creadă că pentru Matei Călinescu părea să nu fi existat cu adevărat. Grupul lor, nucleul, era format din Cezar Baltag, Nichita Stănescu, Grigore Hagiu și ei doi. Liviu Antonesei: Da, îmi amintesc acest sentiment al prieteniei "furate", deși nu era propriu-zis furată, ci numai mărturisită de altcineva, pentru că acum, în memorii, și-o recuperează cumva, prin propria sa poveste, mărturisindu-ne nouă versiunea sa
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
plecaseră. Când și-au luat rămas bun de la părinți, călătorii obosiți și slabi de privegheri și rugăciuni aveau în priviri un fel de mulțumire, de satisfacție și chiar de mândrie: în orașele lor de acum încolo lumea o să-i numească ,,hagii”, adică pelerini sfinți. Doar el mai rămăsese. La început un dangăt, apoi toate clopotele într-o înfrățire caldă începură să cheme frații la vecernie. Se va duce și el la rugăciunea de seară. Se va duce și el, va pleca
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
bine să vină la locurile sfinte. O împăcase cu turcii căci, iată, de când se dase drumul creștinilor din toată lumea să facă pelerinaj la Athos, Ierusalim, Sinai și Istanbul, într-un fel se restabiliseră traseele bizantine ale căutătorilor de sfințenie, ale hagiilor. A rămas doar mirată când, simțindu-i liniștea lui Mihai, atunci la întoarcerea din Sinai, l-a întrebat: — Te-ai spovedit la pustnici? — Da, mamă. — ... — E bine, mi-au spus că trebuie să am grijă de ctitori. Să colind țara
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
beiul Șerban are mulți dușmani și printre turci, dar mai ales printre greci, care tare s-ar bucura să pună mâna într-un fel pe domniile voastre. — Chiar așa să fie? Până acum nu am simțit asta. — Până acum ați fost hagii și legea spune să-i lași în voia lor pe cei care fac drumul pocăinței la locurile sfinte, dar de acum încolo... Aș dori ca nimeni de pe vas să nu afle cine sunteți, în afară de mine și de prietenul nostru Ianache
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
dăruite de domn cu odoare și cărți: biserica de lemn a Oltenilor, biserica Sfântul Nicolae din Prund, apoi cea a Cărămidarilor, a Sloboziei a lui Leon Vodă, dăruită de vodă cu o cruce de piatră, cea a Staicului și Schitul Hagiului, a Sfântului Nicolae de lângă jitnița domnească, a Sârbilor. Apoi s-au pornit clopotele de la mânăstirile cele mari, de la Radu Vodă, cu ele deodată cele de la Sfântul Gheorghe Vechi, de la școala de slovenie a Bălăcenilor, cei care s-au iertat cu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
de drumul bine pietruit al Târgoviștei, ca în basme telegarii înaripați. De la Târgoviște au pornit pe înserat, că era lună plină și prin codrul desfrunzit se vedea ca ziua. Erau doi, Ștefan în haină de frate poslușnic și ieromonahul Gherasim Hagiul, cel care de când fusese să se închine la Sfântul Mormânt al Domnului Iisus Hristos, umbla cât ținea postul mare de la mânăstire la mânăstire, să afle de la credincioșii întâlniți pe cale dacă peste vreun popă se abătuse vreo nenorocire care să-l
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
fi fost decât repetarea, id est un al doilea exemplar al convenției. 91 {EminescuOpX 92} Discuțiunea, pusă pe acest teren; pe care-l pune "Romînul", desigur că nu va înainta deloc dacă nu se va arăta geneza convenției. În faptă hagiul de la Livadia sau c-a făcut promisiuni pozitive, cumcă Basarabia se va retroceda, sau c-a păzit o ținută îndoielnică, nici a zis da, nici ba, lucru ce trebuia neapărat să convie rușilor. În vremea hagialâcului la Livadia era ministru
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
să și-o dea. În această vreme în care la Ministeriul de Externe era o păpușă care nu știa nimic din câte se petrec și care era pus în jețul de ministru tocmai pentru că nu știa să dea nici o informațiune, hagiul de la Livadia a compromis pe deplin cestiunea Basarabiei și a României în genere. Purtarea d-lor pare a fi fost astfel încît Rusia era în drept de a-i considera sau mai bine de a-i deconsidera ca pe niște
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
lipsă era viu simțită aseară. Rău a făcut comitetul teatrului de a primit demisiunea acestui actor, demisiune dată, pe cât știm, în urma numai a unor neînțelegeri între dânsul și unul din societari. {EminescuOpXII 406} Ceilalți interpreți, d. d. Panu (în rolul Hagiului Pană), Julian (musiu George), Mateescu (tejghetarul Petrică ) și d-na Frosa Sarandi (cocoana Trandafira ) au fost ca totdauna bine. [14 noiembrie 1881] TEATRUL DACIA ["TOT ASEARĂ... "] Tot aseară s-a jucat, după cererea generală., o dramă în 5 acte intitulată
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
concurentă Națiunii Islamului, pe nume Muslim Mosque, Inc., în anul 1964. După o călătorie la Mecca, Malcolm X vede o altă lumină, mai tolerantă, și, devenit El-Hajj Malik El-Shabazz (ca orice pelerin musulman care, ajungând la Mecca, devine hagi sau hagiu), urmărește recunoașterea de către Liga islamică mondială a noii sale mișcări religioase și o apropiere de mișcările nonviolente. În contextul în care divergențele cu Nation of Islam devin din ce în ce mai mari, Malcolm X este asasinat în februarie 1965, cu trei ani înaintea
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
l-a împiedicat s-o contureze teoretic până la capăt. E reconstituibilă, totuși, din "artele poetice", din fulgurantele sale eseuri, din scrisori și, mai ales, din Antimetafizica. Lui Nichita Stănescu îi plăcea o "definiție" a personalității lui Bacovia provocată de Grigore Hagiu: "Ce drojdie de Eminescu!" Parafrazând, s-ar putea spune: Ce pâine de Eminescu e acest Nichita Stănescu!" Într-adevăr, dacă Bacovia e "drojdia", elementarul, teluricul redus la neant și neagră deznădejde, Nichita Stănescu s-a înălțat, a concrescut și s-
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
literară”, „Tomis”, „Contemporanul”, „Dacia literară”, „Cronica” ș.a. Prima carte, Harfele grâului, i-a apărut în 1976. Președinte al Societății Scriitorilor „C. Negri” din Galați, a desfășurat o susținută activitate de animator cultural, între altele organizând festivalurile literare „Costache Conachi”, „Grigore Hagiu”, „Hortensia Papadat-Bengescu”. A fost distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (2002). Sub semnul neotradiționalismului modernizat, de factură șaptezecistă, V. exaltă sentimentul existenței în natură și în istorie într-o dispoziție optimistă, cam convențional jubilatorie. Natura, freamătul tainic al peisajului
VICOL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290547_a_291876]
-
dublu caracter: * erotic (intrigă și personaje romantice) * social (afirmarea concepțiilor sociale ale scriitorului.Romanul trădează influența romantică, balzaciană (realism) precum și înrâurirea romanului popular (profilul moral al personajelor feminine, eroine demonice sau angelice, simetrii și antiteze artificiale). După romanul Hoții și hagiul(1853), de Al. Pelimon, un alt important moment aparține anului 1855.În paginile revistei România literară se publică consecutiv trei romane și anume: Manoil de D.Bolintineanu, Serile de toamnă la țeară de Al.Cantacuzino precum și Logofătul Baptiste Velelî de
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
sacrului, Mina-Maria Rusu Poetica teatrului modern. Luigi Pirandello și Matei Vișniec, Nicoleta Munteanu Postmodernismul românesc, George Bădărău Povestea populară. O perspectivă socio-antropologică, Michel Valière Romancieri interbelici, Livia Iacob Romantismul englez și german, Mihai Stroe Romanul, Gilles Philippe Romanul poetico-filosofic, Adela Hagiu Simbolismul, George Bădărău Slavici sau Iubirea ca mod de viață, Steliana Brădescu Teme și motive de poetică, Magda Jeanrenaud Teoria narațiunii, Franz K. Stanzel Termenii-cheie ai analizei teatrului, Anne Ubersfeld Tragedia clasică, Bruno Clément Tragedia greacă, Christophe Cusset Un secol
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
cât și-n cea care i-a urmat. Sub primul aspect, Cezar Ivănescu și-a făcut apariția în literatura română cu cel de al doilea val șaizecist care, față de primul, cuprinzându-i pe Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Ioan Alexandru, Grigore Hagiu, Adrian Păunescu, Ana Blandiana, Ion Gheorghe, și alții care au avut șansa să-și aibă și critici care să-i promoveze: Z. Ornea, Crohmălniceanu, N. Manolescu, Eugen Simion ș.a. s-a bucurat de un prea scurt interval de manifestare întrucât
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
în condițiile în care toată catedra bârfea și a fost o mică revoltă în catedră: "Domnule, femeia asta nu vine nici să-și ia salariul!". Pe vremea aia era cercetător la Institutul de Cercetări Sociale, condus atunci de domnul prorector Hagiu. S. B.: Da, așa era. O să discutăm și despre acest Institut, că acolo era foarte multă "lume bună" a Iașului. D. T.: Deci așa m-am intersectat eu cu domnul Miu Dobrescu. Prin această întâmplare. Altfel, despre Miu Dobrescu am
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]