328 matches
-
tropăit de la un capăt la altul, simțind că în Romînia e la fel de bine ca în orice altă țară, iar în ceea ce mă privește, prezența acestui film îmi dă un sentiment ceva mai bun față de întregul clasament. Nici cu numărul 8 Haiducii (primul film din serie, realizat în 1965) nu am nici o problemă. Are sînge în vine și are viteză, are (prin amabilitatea Margăi Barbu) o temperatură erotică mult peste media clasamentului, are un aer de amenințare serioasă (insuflat de Amza Pellea
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
atît nu se putea. și nu era aproape. Nu era deloc aproape. Sigur, existaseră și vremuri mai bune. Existase desfrîul franco-romîn din șapte băieți și o ștrengăriță ; existaseră vedete occidentale ; onorabilitatea lui Tiberius, voiniciile de tinerețe ale lui Nicolaescu, primele haiducii ale Haiducilor... și presupun că se poate susține că lipsa totală de creier îi conferă lui Păcală o libertate de mișcare ce merită prețuită. Ca s-o luăm altfel : de cîtă libertate de mișcare se putea bucura un film cu
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
fricii de concurența făcută de Becali pentru electoratul său tradițional. Așteptând mult și bine izbăvirea prin Vadim, mulți alegători au ajuns la concluzia că Tribunul este un loser și că este de preferat un bogat care dă, unui politician de haiducia căruia, până la urmă, nu a rămas decât gura. Tânăra politiciană este o prezență sexy, zâmbitoare, cu buze senzuale și bust care, speră Tribunul, va trezi la viață electoratul masculin absenteist și adormit. „Ea va fi consilierul meu de imagine și
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
hrănit și hrănesc conservatorismul de stânga, extremismele, populismul. Pe ei a contat PSD-ul când făcea politici ale carității de stat, adică protecție socială mascată prin salarii compensatorii, șomaj tehnic etc. Pe ei îi câștigă politicienii care o fac pe haiducii: „Luăm de la bogați și dăm la săraci!” (PRM) și cei care rup gura târgului cu milostenii ocazionale pentru oameni care, într-o lume capitalistă trebuiau să aibă asigurări plătite în caz de catastrofe sau trebuiau să se racordeze legal și
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
1980, Premiul Uniunii Scriitorilor și Premiul Asociației Scriitorilor din Craiova. De la prima plachetă, Testamentele înțeleptului (Descriptio Valachiae), apărută în 1974, Ț. cultivă simplitatea expresiei și tonalitatea baladescă. Registrul e variat, cuprinzând, cu egală aplicare, peisajul rustic și plictisul provincial, legendele haiduciei și pantomima de bâlci, cântecul bahic și atmosfera melancolică a hanurilor așezate la răspântii sau poezia patriotică, adesea declamatoare. Din manierismul celor dintâi volume poetul încearcă să se desprindă în Scrisori de fiecare zi (1980), în timp ce versurile care formează ciclul
ŢARNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290090_a_291419]
-
populare de acest gen vor fi existat și în Transilvania, dar culegerile folclorice de aici nu le consemnează. Pe o anumită treaptă de evoluție a t.p. eroul mitic este înlocuit prin eroul social (haiducul). În secolul al XIX-lea haiducii se bucură de o mare popularitate și inspiră numeroase creații folclorice (cântece lirice, balade, povești). Așa se explică și succesul deosebit al piesei Jianul căpitan de hoți de Matei Millo și Ion Anestin, jucată în Moldova în jurul anului 1859. Pătrunderea
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
5/1926). *Sp. mi-a dat exemple de profesori care „profită groaznic” de pe urma propriilor elevi. Unul, de pildă, le dă note în funcție de situația materială a părinților, dar în raport invers cu aceasta, pentru a-i stoarce pe cei cu stare. „Haiducie didactică”, i-am sintetizat eu „demersul”. Toți discută despre ea, dar nimeni n-o cîntă nici măcar la inspectorat. *Regretul, întîlnit în poezia lui Goga și a epigonilor săi, după spațiul rural al copilăriei și adolescenței s-a diminuat în ultimele
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
mod spontan să fie preluată fragmentar sau integral, în circumstanțe propice. Un factor esențial care dă naștere acestei situații este cel istoric, el condiționând preferința pentru anumite categorii de c. Câtă vreme au existat haiduci, a înflorit o lirică de haiducie, care, după perimarea fenomenului social, a căzut în desuetudine. Când este reluată, ea îndeplinește numai o funcție evocatoare. C. de război are, de asemenea, caracter istoric. Asupra c. își pune amprenta și mediul antropo-geografic, diferențiindu-se la diversele grupuri etnice
CANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]
-
de poduri și drumuri. Urmează, până în 1940, cursurile Liceului „N. Gane” din Fălticeni. În 1946 își dă licența în limba și literatura franceză la București, cu o lucrare despre Sentimentul religios la Baudelaire. Debutează în 1940, cu poezia Zvon de haiducie, la „Curentul literar”. În cursul anului 1941, colaborează la revista „Albatros”. Frate al actorului Jules Cazaban, se simte atras de luminile rampei și după câteva încercări, printre care și un scenariu radiofonic, Copacul fermecat, difuzat în anul 1946, scrie drama
CAZABAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286147_a_287476]
-
și își termină viața de adult egal și responsabil dăruit familiei (în 1921 i se nasc cei doi gemeni pe numele de alint Gogo și Afane), avocaturii, considerată cu simț pragmatic „profesiunea remuneratoare” și literaturii, „reverie irezistibilă”, „colindul întru vis, haiducia prin mine însumi”. Liric incurabil, autorul Medelenilor scrie permanent cu două vîrfuri, unul în real și celălalt în poem. Este motivul care generează prima undă de disconfort: poetul încurcă, nu o dată, socotelile romancierului. Simțindu-se „respins” de poezia adevărată, în
Februarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/13121_a_14446]
-
1. Lectură 1.1. Cartea - obiect cultural. Structura cărții: cuprins (actualizare), prefață, postfața, note, registru etc. 1.2. Texte sugerate: 1.2.1. Creația populară: a) Cântec popular: ... - de cătănie - Nezverboval som să - cântecul recruților - Presporska kasaren mal'ovana* - de haiducie - Na Kral'ovej holi - de dragoste - Dievca, dievca lastovicka - de nuntă - Kvitnize mi, kvitni - de leagăn - Buvajze mi, buvaj - de lucru - Zatva milă, zatva - sau alt cântec din culegerea Tecie vodă po Marusi b) textul, melodia; de cătănie, de dragoste
ANEXĂ din 30 iunie 2008 privind aprobarea programelor şcolare revizuite pentru disciplinele de studiu din aria curriculară Limbă şi Comunicare - Limbi materne, clasele a V-a - a VIII-a*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/214604_a_215933]
-
deja din 1726, când banul Gheorghe Cantacuzino este destituit, boierii din Craiova încep acțiunile de împotrivire față de administrația habsburgică. Nemulțumirea populației era provocată de caracterul sistematic al exploatării, precum și de colectarea centralizată a veniturilor provinciilor în visteria Curții Imperiale. Amploarea haiduciei din Oltenia a atins cote nemaintâlnite în Europa, habsburgii eșuează în tentativa de a prelua puterea de facto în provincie fapt care îi determină să părăsească Oltenia. Craiova devine între 1735-1770 capitala unei regiuni cufundată în anarhie fără o apartenență
Craiova () [Corola-website/Science/296942_a_298271]
-
ziarul Oltul (an I, nr. 101, 16 iunie 1968), în articolul "Monumente istorice de pe valea Oltețului" evocă și biserica schitului cu haiducii lui Iancu Jianu, care s-au retras aici și s-au călugărit după ce căpitanul s-a lăsat de haiducie, în anul 1818. Acest fapt este confirmat și de folclorul local, schitul fiind cunoscut ca Schitul Haiducilor. Din punct de vederea arhitectonic, mânăstirea se caracterizează printr-o construcție de cărămidă, ziduri groase de 70 cm, în formă de navă. Este
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
satul Ciortea venirea comunismului a avut influențe nefaste. Astfel în anul 1951, 23 de familii din Ciortea au deportate cu domicilul obligatoriu în Bărăgan. Tot aici au fost unii sătenii întemnițați din motive politice. Din Ciortea a fost unul din haiducii vestitului Adam Neamțu numit Gheorghe Busuioc.
Ciortea, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301076_a_302405]
-
face legătura între Bozovici și Oravița. Toate aceste lucrări de amenajare a drumurilor s-au facut cu munca locuitorilor din zonă, ceea ce le-a înrăutățit în mod deosebit viața și i-a determinat pe mulți dintre ei să apuce calea haiduciei, mișcare ce s-a amplificat foarte mult mai ales în perioada războaielor austro-turce dintre anii 1737-1739. Mai mult de atât, localnicii au preferat să treacă de partea turcilor în conflictul armat cu austriecii. Pentru a potoli populația, austriecii au constituit
Bozovici, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301073_a_302402]
-
se mai păstrează și astăzi, prin moșiile care le-au aparținut, anume boierilor Șuțu, Fălcoianu, Arion, iar dintre arendașii acestora, s-a remarcat un anume Marinescu. Arendașul Marinescu a fost omorât de localnicul Trăsnea, după care acesta a luat calea haiduciei. Satul a fost alcătuit din clăcași, care au suferit de pe urma diferiților stăpâni de moșii. Din rândul celor mulți, o mică parte au izbutit să devină proprietari, păstrând denumirea de moșneni și au migrat în partea de vest a satului cunoscută
Izvoru (Vișina), Dâmbovița () [Corola-website/Science/301175_a_302504]
-
la muncă silnică pe viață. De aici, termenul de pușcăriaș se confundă cu cel de ocnaș. La Telega a fost întemnițat și haiducul Iancu Jianu. Acesta evadează în 1816. O referință cinematografică a acestei întâmplări poate fi găsită în filmul "Haiducii" al lui Dinu Cocea. Între 1894 și 1896 în zona satului Doftana, pe un platou situat deasupra râului Doftana, a fost construită închisoarea cu același nume. Închisoarea Doftana a funcționat până în 1940, când a fost grav avariată de cutremurul din
Comuna Telega, Prahova () [Corola-website/Science/301744_a_303073]
-
mulți din locuitorii satului s-au refugiat în Moldova. Mai tarziu, în 1848, oamenii boronului l-au obligat și pe preotul satului, N. Handrea să ia calea Moldovei. Datorită aceluiași tratament din partea baronului, alți locuitori ai satului au ales calea haiduciei. Cel mai cunoscut dintre aceștia a fost Pavel Handrea. Acesta, precum Pintea Viteazul, și-a format o ceață de 12 flăcăi, împreuna făcându-și veacul haiducind în împrejurimile Topliței, având ca si cartier general stăncile de la Ciobotani. După o îndelunga
Maiorești, Mureș () [Corola-website/Science/300587_a_301916]
-
Cel mai cunoscut dintre aceștia a fost Pavel Handrea. Acesta, precum Pintea Viteazul, și-a format o ceață de 12 flăcăi, împreuna făcându-și veacul haiducind în împrejurimile Topliței, având ca si cartier general stăncile de la Ciobotani. După o îndelunga haiducie, în care au jefuit trăsurile bogaților care se îndreptau spre Borsec, în cele din urmă și aceștia au fost obligați să se refugieze în Moldova. Ideile revoluționare europene din jumătatea secolului al XIX își găsesc ecoul în Ardeal și în
Maiorești, Mureș () [Corola-website/Science/300587_a_301916]
-
școli generale (din care cinci doar primare), și câteva cămine culturale. Legendele văii Bâscăi Roziliei au fost culese de profesorul Pamfil Georgian și de profesorul Constantin Petricescu. O legendă recentă vorbește despre haiducul Năchită din Varlaam, care a luat calea haiduciei pe la 1871, a răpit-o pe iubita lui, Maria, care însă a murit în decursul evenimentelor; Năchită a fost prins de poteră și a murit (după unele variante, ucis chiar de mama sa) sub un păr din grădina unui anume
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
pridvor și tencuita la interior și exterior că majoritatea bisericilor din nordul Olteniei din acea perioadă, iar pictură s-a refăcut la restaurare, cea existentă fiind datata la sfarsitul sec. 19. Din legendele locului sunt de menționat cele legate de haiducii celebri că Iancu Jianu, Ursanu și alții chiar din sat că cel numit Vulpeanu, după cum spunea Constantin Curteanu, haiduci care străbăteau pădurile ce înconjoară satul și care păduri sunt și acum încă sălbatice. De fapt viața satului s-a schimbat
Cireșu, Vâlcea () [Corola-website/Science/302002_a_303331]
-
s-au finanțat și producția unor filme. Bineînțeles că participanții la cursuri erau actori neplătiți, fapt ce duce la folosirea unei distribuții numeroase. "Casa de filme "„Clipa-Film”" a realizat sub această formă de finanțare, producțiile "„Iadeș”" (1926), "„Iancu Jianu”" (1927), "„Haiducii”" (1929), "„Ciocoii”" (1930) și, mai târziu, "„Insula Șerpilor”"(1934), penultimul cu o "încercare de sonorizare", iar ultimul sonor. Pe de altă parte o societate de producție de filme, denumită "„Soremar”" specializată în general pe documentare și actualități) realizează cu Ion
Filmul românesc până în 1948 () [Corola-website/Science/299822_a_301151]
-
care l-a zidit ca pe un odor de mare preț in pereții casei unuia dintre fii săi, unde steagul a stat peste o sută de ani. S-a stins din cauze naturale, la 55 de ani, departe de tumultul haiduciei. În biserica Adormirea Maicii Domnului aflată în orașul Caracal, ctitorită de familia Jianu, se află înmormântat vestitul haiduc. Haiduc sau boier mărunt, Iancu Jianu rămâne o figură legendară și romantică într-o perioadă foarte tulbure din Țara Românească. Notă S-
Iancu Jianu () [Corola-website/Science/299952_a_301281]
-
haiduci Anghel Șaptecai este prinsă de căpitanul de arnăuți Mamulos și dus pe hotarul țării, pe lângă formațiunile muntoase Sfinxul din Bucegi și Babele. În loc să-l ucidă, Mamulos îl trimite însă în Transilvania, amenințându-l că-i va ucide pe toți haiducii dacă Anghel se va întoarce în țară. Din anul 2001, Sfinxul și Babele au făcut obiectul unei dispute în instanță, între județele Prahova și Dâmbovița.
Sfinxul din Bucegi () [Corola-website/Science/306874_a_308203]
-
spune că acest oraș își trage numele de la un oarecare cioban sau, după cum spun alții, haiduc vestit, care se chema Bucur. Acesta își păștea oile în acea câmpie de pe marginea râului Dâmbovița și poate că pe acolo își făcea și haiduciile lui. În urmă a clădit o biserică (...) și a început să construiască și câteva case pentru el și pentru alții". În prezent, profesorul Marcel Dumitru Ciuca, cel care a îngrijit republicarea lucrării lui Dimitrie Papazoglu, consideră că acesta a greșit
Biserica Bucur () [Corola-website/Science/308364_a_309693]