256 matches
-
Digest, lansat de către Dewitt Wallace în 1923, ținea de arta sa de a "condensa" cărțile. News magazines ar fi reprezentat o inovație a cărui succes ar fi urmat să se extindă, după război, în toată lumea occidentală. Primul a fost Time, hebdomadar de 70 de pagini la 20 de cenți, lansat în 1932 de Henri Luce și Briston Hadden; Newsweek și U.S.News au adoptat această formulă. Luce, după lansarea cu succes a lui Time, a creat în 1936 Fortune, publicație lunară
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
Lordul Beaverbrook conduce la succes Daily Express: această publicație conservatoare scotea în 1937 pînă la 2,2 milioane de exemplare; din grup mai făceau parte și Evening Express și Evening Standard. Daily Standard, pe care războiul îl condamnase să devină hebdomadar, recapătă o oarecare vigoare în 1922, în momentul în care ajunge, cu sprijinul publicației Trade Unions, organ al Partidului Laburist. Dificultățile financiare l-au determinat să încheie un acord cu grupul Odhams Press care a achiziționat 51% din acțiunile noii
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
Criza survenită în redacția sa prin condamnarea publicației L'Action Française a dus la numirea unui nou director în 1927, P. Merklen, care va modera pozițiile ziarului. La Bonne presse își mărește, la rîndul ei, numărul publicațiilor; rețeaua sa de hebdomadare Croix locales, precum și agenția Presse régionale, îi asigurau o mare influență asupra clerului și a opiniei catolice din provincie. La Vie Catolique, magazin lansat în 1924 de către Francisque Gay și L'Aube, cotidian între 1923 și 1940, au servit drept
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
între 1923 și 1940, au servit drept organe democrați-creștinilor ce vor avea o atît de mare influen(( (n constituirea M.R.P. după război. La Jeune République, cotidian lansat în 1920, a fost organul vechilor țărăniști și al lui Marc Sangnier. Sept, hebdomadar al "stîngii" catolice, lansat în 1934, cedează în 1936 sub loviturile ierarhiei, iar moștenirea sa este preluată de către Temps présents. Cît despre La France catholique, aceasta era organul hebdomadar al Federației naționale catolice, organizație foarte conservatoare. E) Presa de centru
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
a fost organul vechilor țărăniști și al lui Marc Sangnier. Sept, hebdomadar al "stîngii" catolice, lansat în 1934, cedează în 1936 sub loviturile ierarhiei, iar moștenirea sa este preluată de către Temps présents. Cît despre La France catholique, aceasta era organul hebdomadar al Federației naționale catolice, organizație foarte conservatoare. E) Presa de centru. Journal des Débats al lui Nalèche și-a pierdut (n aceast( perioad( ultimii cititori. Le Temps, care în continuare era "cel mai mare ziar al Republicii", nu depășește un
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
au impus la conducerea ziarului, în 1931, pe Jacques Chastenet și pe Emile Mireaux. Acesta a fost foarte evident partizan al acordului de la München. F) Presa de stînga. Experiența publicației Quotidien, lansată în 1923 de către Henry Dumay, cu sprijinul partizanilor hebdomadarului Progrès civique foarte citit de către învățători și de mica burghezie radicală și socialistă, s-a dovedit foarte originală; acest "ziar onest pentru oameni onești" va obține foarte repede 350.000 de cumpărători. El a fost unul dintre artizanii victoriei cartelului
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
cartelului de dreapta în 1924 și se număra, alături de Georges Boriss, printre cei mai importanți ziariști ai perioadei. În 1929, descoperirea că Hennessy, distilatorul, ar fi în fapt adevăratul comanditar al publicației Quotidien, a antrenat plecarea întregii redacții care înființase hebdomadarul La Lumière. În 1927, în urma scandalului din Gazette du franc al Marthei Hanau, este discreditat și își pierde foarte repede audiența. L'Œuvre a lui Gustave Tery, apoi a lui Jean Piot, a fost cel mai mare organ al radicalismului
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
O., a fost dificilă. Acesta nu atinge 300.000 de exemplare decît în timpul guvernării Frontului Popular. Léon Blum a fost directorul său politic între 1927 și 1940. În provincie, publicațiile socialiste ca Le Réveil du Nord erau mult mai solide. Hebdomadarele de stînga nu au avut un succes comparabil cu cele de dreapta însă au avut și ele titluri remarcabile ca La Lumière sau Vendredi care, cu André Chamson, Andrée Viollis și Jean Guehenno au fost organe de luptă ale Frontului
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
fost redusă printr-o serie de decrete-lege în 1931 și 1932. Naziștii au fondat, în 1922, la München, ziarul lor Völkischer Beobachter (Observatorul popular), care devine cotidian în 1923. Aceștia puteau conta în 1929 pe 3 cotidiene și 40 de hebdomadare a căror existență grea a fost adesea susținută prin subvenții financiare oferite de mediile naționaliste. Venirea la putere a naziștilor în ianuarie 1933, în momentul în care presa suporta deja cu greu efectele crizei economice, a fost urmată de o
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
L'Œuvre (al lui Marcel Déat) din 21 septembrie, Le Petit Parisien din 8 octombrie. Au mai apărut și alte publicații: Le Cri du Peuple a lui Doriot, Les Nouveaux Temps a lui Jean Luchaire sau La France Socialiste; unele hebdomadare ca Je suis partout sau Au Pilori s-au pus în serviciul ocupantului cu un zel servil. Jurnalele regionale reprezintă, cu rare excepții, publicații mai puțin angajate în politica de colaborare, deși n-au putut fi pe deplin susținătoare ale
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
în sectorul presei periodice: într-o țară imensă, unde presa periodică devenise regională, presa periodică reprezenta singura veritabilă presă națională. Fără a vorbi despre succesul enormelor ziare de duminică, editate cel mai adesea de către cotidiene, cel al news magazines-lor, al hebdomadarelor de informații ilustrate ca Look sau Life, al magazinelor feminine adesea foarte vechi (McCall's fondat în 1870 trecuse de la 2,5 milioane de exemplare în 1930 la 8,2 în 1963; Ladies'Home Journal lansat în 1883; Woman's
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
națională, de format mai mic și mai puțin scumpă, ce i-a permis lui Axel Springer să se constituie într-un veritabil imperiu de presă unic în Europa. Autorizat în 1946 să creeze la Hamburg un ziar lunar, apoi un hebdomadar radio, Hör Zu, și în 1948 un cotidian, Hamburger Abendblatt, și un magazin, Kristall, el a lansat în 1952 Bildezeitung, al cărui succes a fost rapid și care s-a difuzat în întreaga Germanie de Vest (în 1956 avea deja
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
periodică. Paris-Match lua, în 1949, locul lui Match de dinainte de război și se ciocnea la debutul său de Point de vue Images du monde (1948). Presa de senzație, presa feminină, cu Elle mai ales, presa de suflet își regăseau prosperitatea. Hebdomadarele politice luau un nou start grație slăbirii presei cotidiene de partid. L'Observateur apărea în 1950 prin scindarea echipei de la Combat. De succes s-au bucurat întreprinderile bine girate, care au știut s(-(i rec((tige clientela atașată de tradițiile
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
rătăcirea lor printr-o prăbușire iremediabilă". Curierul Dunării, director: O. Ioan, revistă economică. Desbaterile (prezentare oficială a dezbaterilor parlamentare din camera Deputaților și Senat). Diana (vânătoare). Flacăra, director: C. Banu, care a grupat în jurul său o redacție strălucită. Gazeta ilustrată (hebdomadar), Junimea literară, Literatorul. Luceafărul, directori: D-nii Goga și Ilarie Chendi (revistă a tinerilor). Le Mouvement économique (în franceză), director: Nicolae Xenopol, senator. Neamul românesc, director: N. Iorga (naționalist). Noua Revistă Română, director: C. Rădulescu-Motru (revistă politică, takistă). Orion (astronomie), Ovidiu
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Revista idealistă, al zecelea an de apariție, director: Mihai Holban (filosofie, sociologie, religie, istorie critică, literară, dramatică și artistică). Revista politică și literară, Revista științifică, Săptămâna. Țara nouă, foarte bine redactată; directori: A.D. Xenopol, Dragomirescu. Universul literar (supliment literar ilustrat hebdomadar al ziarului Universul). Viața nouă, director: Ovid Densusianu. Viața Românească, al șaptelea an de apariție, condusă de Constantin Stere și D. Cantacuzino, reprezintă partidul poporanist, care se apleacă spre sufletul popular al țăranilor ca fiind cea mai pură esență a
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
cotidiene (16%), publicații săptămînale și magazine (10%). Aceeași întrebare pusă cu doisprezece ani mai devreme arată că sporirea credibilității televiziunii (+ 7%) este însoțită de o pierdere pentru radio ( 5), de un regres al cotidienelor (2) și de o progresie a hebdomadarelor și magazinelor (+ 3). În octombrie 1990, asistăm, totuși, la o scădere generalizată a credibilității mass media, scădere cauzată, probabil, de condițiile de acoperire a evenimentelor internaționale ale anului scurs, mai ales revoluția română și criza din Golful Persic, nu însă
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
viață. Mobilitatea, prin noile apartenențe, poate fonda noi raporturi sociale, noi interrelații, conexiuni. Sociabilitatea de proximitate poate fi înlocuită cu sociabilitatea în rețea, pot apărea noi identificări și pot fi construite noi identități. Mobilitatea prin toate formele sale: deplasări cotidiene, hebdomadare, sezoniere, naveta între domiciliu și locul de muncă, deplasări pentru stagii de studiu, deplasările de plăcere, în scop de afaceri, vizite, excursii, dar și schimbările de reședință, migrația circulatorie, migrația internă și internațională conferă persoanelor mai multe avantaje decât sedentaritatea
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
proletar, protecție, reformă, rentă, stipendie, subsidiu, trafic, uvrier ș.a.; d) armată: adjutant, alianță, armistițiu, avangardă, beligerant, coaliza, concentrare, conflict, contingent, incorporat, instrucție, insurgent, misiune, ofensivă, recruta, rezervist, somare ș.a.; e) cultură: anticar, broșură, burlesc, clerical, coloană, comedie, confesional, ecleziastic, farsă, hebdomadar, monitor, mozaic, plagiator, plastograf, piedestal, prelat, sacrament ș.a.; f) știință: celulă, craniu, corolar, diagnoză, embrionar, fonetism, fibră, fiziolog, genetic, idiomatic, microcefal, paralogism, peripatetic, simptom, steril, supapă, telegraf, trigonometrie ș.a.; g) însușiri, atitudini, calități: abnegație, absurd, ariditate, atracțiune, barbarie, calomnie, catilinar
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
cuvinte, el care îți amintea de acel război ca de un "amestec de oroare zilnică cu o atmosferă de vacanță perpetuă". În Des feux mal éteints își povestește propria istorie de tânăr jurnalist parizian angajat să lucreze la Djebel, un hebdomadar militar din Alger. În fiecare zi, își amintește naratorul, "exploziile bombelor cu plastic" și uciderile care aveau loc la câțiva pași distanță secerau vieți. Infernul era la ordinea zilei. În ciuda acestui lucru, de cum venea primăvara, "vremea era caldă. Parfumul de
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Înainte În „micile saloane” ale lui Nichita - și i-am propus să facă noul cap al revistei, titlului vechi eu adăugându-l pe cel de Ideea europeană, ca un echilibru orientării de stânga, pe care a avut-o Întotdeauna acest hebdomadar care, În anul 2006, aniversează 125 de existență, dar și ca o schiță de program estetic, trădând orientarea mea dintotdeauna spre Apusul artelor și al literaturii. Apoi i-am chemat pe Groșan și pe prozatorul ploieștean Florin Sicoie și ne-
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
e nicăieri, că e vrăjit nevoie mare: când îl scuturi de trei ori, ți se face orice ți-e voia. Încalică-mă și să pornim mai iute, că n-ai trecut toate primejdiile”. Într-un basm din Munții Apuseni sfintele hebdomadare dau feciorului pe rând frâie de aramă, argint și aur ce se transformă în bidivii de aceeași natură prețioasă, capabili să urce pe Muntele de Glajă (sticlă). Traseul inițiatic nu a fost parcurs în întregime aici, și calul îl cunoaște
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Națională, a primit distincția de Ofițer al Stelei, iar ca secretar general al Loteriei de Stat a fost medaliat cu Meritul Sanitar clasa I. Costică Beldie nu renunță la pasiunea sa pentru publicistică. A fost secretar de redacție la Insula, hebdomadarul lui Ion Minulescu din care au apărut numai trei numere, În perioada 18 martie-5 aprilie 1912. Același oficiu de secretar general de redacție l-a onorat și la Cuvântul, cotidianul fondat de Titus Enacovici. Aspectul grafic al acestui ziar era
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
nostru cel mai mare este de a nu face caz niciodată de puținele noastre calități precum fac alții de acelea pe care nu le au (ieri am avut o discuție de o oră și ceva cu cei trei șefi de la hebdomadarul local...) . Scrisoarea ta, venită foarte tîrziu, m-a bucurat foarte mult. Prilejul de-a comunica vreau să fie nu mai des, ci des, des. Mai întîi, sînt măgulit de aprecierile despre anchetă pe care am și citit-o tipărită, mai
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
1862 și de la 6 septembrie 1862 la 17 martie 1863. Pentru a continua propaganda în sprijinul efectuării reformelor sociale favorabile țărănimii, redactorul responsabil, Ion Ionescu de la Brad, editează, în linia altor gazete la care colaborase („Tribuna română”, „Independința”, „Reforma”), acest hebdomadar, susținând împroprietărirea țăranilor și o lege electorală care să dea dreptului de vot un caracter cât mai larg. În deplină consonanță, partea literară este ilustrată cu scrieri din Vasile Alecsandri, Dimitrie Bolintineanu, Ion Ghica, Gh. Sion, Nicolae Filimon, Pantazi Ghica
ŢERANUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290154_a_291483]
-
redacție); de la numărul 23/1990 redactor-șef adjunct este Petru Bejan. Pe parcursul primului an de apariție în colegiul de redacție mai figurează, pentru scurte perioade de timp, Leonida Lari, Grigore Vieru, Radu Petrescu, Mihai Ursachi. De la numărul 1-2/1991, când hebdomadarul apare în serie nouă, dintre foștii conducători ai revistei rămâne doar Cassian Maria Spiridon. Cu numărul 3-4/1991 dispare din antet subtitlul „Tribună a democrației și libertății”, înlocuit cu „Revistă de cultură” începând cu numărul 1/1993, când T. reapare
TIMPUL-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290180_a_291509]