1,272 matches
-
plombarea finală, de securitate a acesteia. Eficiența terapeutică a metodei este în funcție de corectitudinea pregătirii preoperatorii (ce poate fi parțial suplinită prin sistemul de irigație-aspirație), de tehnicitatea operatorului și de cea a echipei de anestezie-reanimare, ce compensează intra- și postoperator deficitele hemodinamice și respiratorii. Fibrinoliza în fosta cavitate poate fi tratată prin lavaj local cu acid epsilon-amino-caproic și/sau cu papaină ce dizolvă și evacuează cheagul. creșterea ratei de vindecare a bolnavilor cu empieme toracice cu sau fără fistulă bronșică. Pentru a
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
sistem de aspirație-irigație în circuit închis. Intervenția chirurgicală a durat 210 minute pe parcursul cărora tensiunea pacientului a fost stabilă 110/90 mmHg, SpO2 a fost de peste 92% și s-au transfuzat intraoperator 400 ml concentrat eritrocitar. Pacientul a rămas stabil hemodinamic și respirator și în perioada perioperatorie, a fost detubat la 6 ore postoperator și transferat la unitatea de terapie intensivă revenind în secția de chirurgie prima zi postoperator. Evoluția postoperatorie a fost favorabilă, pacientul nu a mai prezentat episoade de
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
subcutanate, pielea și subcutisul au fost suturate într-un singur plan, peste care s-a aplicat un sistem de contenție externă prin benzi adezive largi și pieptăraș. În ciuda amplorii intervenției, aceasta a fost bine tolerată, pacientul a rămas perioperator stabil hemodinamic și respirator, putând fi detubat la două ore postoperator și transferat din secția de terapie intensivă pe secția de chirurgie în prima zi postoperator. EXPERIENȚA CLINICII CHIRURGIE II - DISCIPLINA CHIRURGIE IV, UMF TÂRGU-MUREȘ ÎN CHIRURGIA SINDROAMELE POSTTUBERCULOASE Evoluția postoperatorie a
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
vascular toraco-dorsal [119,120,149-151]. Datorită aportului de sânge comun, mușchii latissimus dorsi și serratus anterior pot fi ridicați împreună cu vasele toraco-dorsale [152-154]. În ciuda amplorii mari a intervenției chirurgicale aceasta a fost bine tolerată de către pacient. Pacientul a rămas stabil hemodinamic și respirator și în perioada perioperatorie, a fost detubat la două ore postoperator și transferat la unitatea de terapie intensivă revenind în secția de chirurgie prima zi postoperator. Rezultatul examenului pentru ciuperci și bacteriologic al puroiului din cavități colectat intraoperator
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
Apare dispneea cu tahipnee, tahicardia, hipotensiunea și se instalează rapid șocul. ASPECTE CLINICE Pierderea unui volum semnificativ de limfă, fie prin exteriorizare, fie prin acumulare într-una din cavitățile pleurale, abdominală, pericardică, mediastin determină o stare generală alterată cu consecințe hemodinamice, respiratorii, nutriționale și imunologice, uneori severe. Acestea constau în pierderi hidroelectrolitice, de proteine, lipide și vitamine liposolubile, de limfocite și anticorpi ce se repercută asupra stării generale a organismului ducând la malnutriție, infecții și în cele din urmă, la decesul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
care necesită excizie extrapleurală locală lărgită [15]. Embolizarea preoperatorie, a vaselor nutritive tumorale, este indicată în tumorile mari [11]. Complicațiile intra si postoperatorii includ sângerarea masivă în timpul disecției, infecția, insuficiența respiratorie, infarctul miocardic, embolismul pulmonar [13]. În timpul exciziei tumorii, modificările hemodinamice datorate decompresiei sau compresiei structurilor mediastinale pot duce la complicații cardio-circulatorii: stop cardiac, hipotensiune [10]. Tumorile pleurale mari pot determina deplasarea paradoxală a diafragmului și schimbarea ventilației preferențial către plămânul controlateral. Îndepărtarea acestor tumori îmbunătățește ventilația și funcția pulmonară postoperator
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
țintită prin pericardoscopie, care a fost realizată de Santos Frezer în anul 1977 (citat de H.L. Porte) [12]. Pentru practicarea pericardoscopiei bolnavul trebuie să fie sub anestezie generală, ceea ce reprezintă un dezavantaj. Metoda se poate aplica doar pe bolnavii stabili hemodinamic. Accesul în cavitatea pericardică se face ca în fenestrarea subxifoidiană, timpii operatori fiind identici. Pericardoscopul (Pericardoscope 24 cm 10970 B, Karl Stortz Tutlingen, Germany) derivă din mediastinoscop, fiind mai lung cu 7 cm. Se inspectează cavitatea pericardică (pericardul fibros și
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
de strangulare a peretelui cardiac de către marginile breșei. Pentru a preveni instalarea infarctului miocardic, datorat opririi circulației coronariere, există două variante: lărgirea breșei pericardice sau pericardoplastia cu plasă. Hernierea completă a cordului în cavitatea toracică stângă, deși nu are consecințe hemodinamice imediate, în timp, putem asista la instalarea unei constricții cardiace prin fibrotoraxul ce se organizează. După pericardectomia anterioară, teoretic nu există risc de herniere a cordului; riscul este potențial dacă este asociată la tumorectomia mediastinală sau la parietectomia anterioară si
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
și peste (13). Atât vârsta, cât și comorbiditățile cresc frecvența disfuncției renale și riscul nefropatiei de contrast la pacienții vârstnici cu STEMI explorați coronarografic. Probabilitatea dezvoltării insuficienței renale acute la substanța de contrast crește în cazul asocierii anemiei și instabilității hemodinamice (19). Contraindicațiile absolute sunt reprezentate de prezența reacției alergice la aspirină, sângerările majore sau suspectarea unui AVC hemoragic (20,21). 18.4.2.2. Clopidogrel Trebuie asociat aspirinei la pacienții cu STEMI, indiferent dacă aceștia primesc terapie de reperfuzie sau
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Liviu Macovei () [Corola-publishinghouse/Science/91935_a_92430]
-
fibronectinei și a colagenului IV în aria aortei și a rinichiului, efect dependent de doza administrată de s-RAGE și independent de nivelul lipidelor și al glicemiei (29). 6.2.1.1. Interacțiunea cu sistemul renină-angiotensină-aldosteron (SRAA) Etiologia complicațiilor cronice hemodinamice interferează cu cele metabolice (glicozilarea proteinelor). Există dovezi clare că acumularea de produși finali de glicoreglare poate determina activarea SRAA (30). Disfuncția endotelială: mecanisme celulare și moleculare ale patogeniei microangiopatiei și macroangiopatiei diabetice (18,31,32,33) Există multiple dovezi
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
prezintă adesea HTA sistolică izolată, probabil ca expresie a arteriosclerozei (rigidizării arterelor). Fiziopatologia HTA din IRC este complexă, implicând factori precum retenția de sodiu, expansiunea volemică, hiperactivitatea sistemului nervos simpatic și a sistemului renină-angiotensină-aldosteron și acumularea de substanțe endogene vasopresoare. Hemodinamic, se caracterizează printr-un debit cardiac crescut și o rezistență periferică de asemenea crescută, inadecvat. HTA persistă adesea (70-85%) după transplantul renal, având drept mecanisme patogenice vasoconstricția indusă de unele medicamente imunosupresoare (de exemplu, ciclosporina) sau activarea sistemului renină-angiotensină-aldosteron de către
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu () [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
-
dializă. O excepție remarcabilă o reprezintă grupul de la Tassin (Franța), unde TA a fost controlată la peste 90% dintre pacienți numai prin dializă prelungită, în absența medicației antihipertensive [Charra, 1992, 1998]. Hipertensiunea arterială la pacienții cu insuficiență renală cronică Date hemodinamice La pacientul cu insuficiență renală, normotensiv, există o creștere a debitului cardiac, compensată în mare parte prin scăderea rezistenței arteriale periferice. Cauza cea mai verosimilă, dar nu singura, atât a creșterii debitului cardiac, cât și a scăderii rezistenței periferice, este
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu () [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
-
cu IRC moderată, hipertensiv, debitul cardiac este, de obicei, crescut, rezistența periferică este, inadecvat, normală, iar, pe măsură ce IRC progresează, debitul cardiac scade (fără a reveni la normal) și rezistența periferică crește. Rezistența periferică crescută, neadaptată la debitul cardiac este elementul hemodinamic esențial în patogeneza HTA din IRC avansată [Covic et al., 1997]. Mecanisme fiziopatologice 1) Retenția hidrosalină Retenția hidrosalină reprezintă mecanismul cel mai important în patogenia HTA. în IRC, din cauza reducției nefronice, există o diminuare a funcțiilor excretoare ale rinichilor și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu () [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
-
subită cardiacă. Preexistența bolii cardiace structurale la vârste înaintate joacă un rol major în stratificarea riscului; cu toate acestea pot apărea aritmii cu potențial letal, maligne și pe cord aparent normal. În general, managementul lor depinde de asocierea simptomelor, consecințele hemodinamice, precum și de prognosticul pe termen lung. Modul de abordare, stratificarea riscului și strategia terapeutică în aritmiile ventriculare la pacientul vârstnic pot reprezenta o adevărată provo - care pentru clinician. Acest capitol dorește să ofere o imagine de ansamblu asupra tahiarit - miilor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Cristian Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91947_a_92442]
-
din două motive: a) TV este de obicei mult mai severă, precipitând ischemia acută sau IC; i b) deoarece drogurile utilizate ca linia întâi de tratament pentru TSV, cum ar fi betablocantele sau blocantele canalelor de calciu, pot precipita colapsul hemodinamic la pacienții cu TV. Diagnosticul diferențial al tahicardiei cu complex larg (algoritmul Brugada) La un pacient fără bloc de ramură preexistent, o tahicardie cu complex larg este considerată TV dacă are cel puțin una dintre următoarele caracteristici:absența unui complex
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Cristian Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91947_a_92442]
-
sunt betablocantele și în rare cazuri amiodarona. Procedura de elecție la pacientul aflat la risc înalt este implantarea unui ICD, la care se poate asocia terapie antiaritmică. Ablația prin radiofrecvență este indicată:la pacienții vârstnici cu TV susținută monomorfă, stabili hemodinamic, care nu răspund la terapia medicamentoasă ori care primesc numeroase șocuri electrice adecvate în prezența unui ICD;la pacienți cu TV reintrantă sau care rezultă dintr-o conducere anterogradă pe cale aberantă (9);la pacienți cu TV monomorfă nesusținută, simptomatici (clasa
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Cristian Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91947_a_92442]
-
aortică apare când velocitatea anterogradă la nivelul valvei anormale este de cel puțin 2,6 m/s. Severitatea stenozei se cuantifică prin estimarea ecocardiografică a velocității jetului aortic, gradientului mediu transvalvular și ariei valvei aortice. Pe măsură ce stenoza aortică devine semnificativă hemodinamic, apare obstrucția ejecției VS. Procesul stenotic este progresiv și conduce la modificări adaptative ale ventriculului stâng. Presiunea sistolică mare din ventricul conduce la hipertrofie concentrică. Debitul cardiac și volumul VS telediastolic sunt menținute mult timp normale, în ciuda unui gradient presional
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
asimptomatice a bolii, diagnosticul este adesea întâmplător, în urma unui examen obiectiv. Cel mai frecvent element obiectiv este suflul sistolic aortic. Totuși, suflurile sistolice pot apărea la 30-40% dintre bolnavii vârstnici, iar la majoritatea suflurile nu reflectă o stenoză aortică semnificativă hemodinamic (27). Deși în bicuspidia aortică un suflu ejecțional este frecvent întâlnit, acesta este rar întâlnit în stenoza aortică senilă. Intensitatea zgomotului 2 este adesea diminuată, iar pulsul carotidian are aspect parvus et tardus. La bolnavii vârstnici, multe dintre semnele clasice
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
iar la cei cu stenoză severă asimptomatică (velocitate transvalvulară > 4 m/s) la fiecare 6 -12 luni (29). Ecocardiografia se repetă mai devreme de aceste intervale de timp în cazul modificării simptomelor sau apariției semnelor sugestive de agravare a statusului hemodinamic. La bolnavii vârstnici, cateterismul cardiac este adesea necesar pentru diagnosticul de stenoză aortică și pentru a exclude o boală coronariană semnificativă. Datele provenite din studii ecocardiografice au relevat o prevalență crescută a stenozei aortice severe cu gradient mic la pacienții
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
efectuat TAVI, cu vârste între 40 și 99 de ani; aceștia au fost împărțiți în patru grupuri de vârstă. În ciuda diferențelor între caracteristicile lor, toate aceste grupuri, inclusiv cel mai vârstnic, au prezentat o ameliorare imediată și marcată a statusului hemodinamic valvular, a statusului funcțional și a calității vieții (39) . De asemenea, grupurile au avut rate similare de succes tehnic și mortalitate de orice cauză la 30 de zile, indiferent de vârstă. Alt studiu a evaluat 293 de pacienți la care
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
La bătrâni există o scădere a complianței în circulația sistemică și pulmonară și un număr semnificativ de pacienți diagnosticați cu HTP au antecedente de HTA sistemică (3). Pentru HTP au fost propuse mai multe clasificări, bazate pe criterii clinice, funcționale, hemodinamice sau anatomopatologice. Acestea au suferit mai multe modificări din cauza polimorfismului prin care se caracterizează sindromul, dar și datorită progreselor recente în diagnostic, tratament și identificarea mecanismelor patogenice. Clasificarea clinică este cea mai cuprinzătoare, a fost propusă în 1973, versiunile ulterioare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Corina Dima Cozma, Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/91950_a_92445]
-
care evaluează această complicație a infarctului miocardic la pacientul vârstnic relevă o mortalitate mult mai mare la această categorie, aproape dublă în unele trialuri, decât la pacienții mai tineri, chiar și în condițiile tehnicilor moderne de revascularizare și de suport hemodinamic (29 -31). În ansamblu, datele unui registru american de mari dimensiuni condus de Medina și colaboratorii săi, publicat în 2012, ce a urmărit pacienți cu vârsta peste 80 de ani, înrolați între 2001 i 2009, cu un număr total de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Iulian Călin, Dan Deleanu () [Corola-publishinghouse/Science/91937_a_92432]
-
incidenței HTA odată cu înaintarea în vârstă este, în principal, consecința îmbă - trânirii inadecvate a vasului arterial, cu etiopatogenie și mecanisme incomplete elucidate. 3.4.1. Îmbătrânirea arterială, consecințe Modificările sistemului arterial odată cu înaintarea în vârstă prezintă multiple similitudini cu efectul hemodinamic al HTA la vârste mai tinere. Cu alte cuvinte, după 65 de ani, HTA face concurență vârstei din punctul de vedere al modificărilor morfo-funcționale vasculare. Din acest motiv, Heistad propune încă din 1995 reunirea celor două entități sub numele de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
-
cu efect direct asupra cuplului cord vas prin creșterea stresului parietal și promovarea HVS. Concomitent se produce scăderea TAD, respectiv amplificarea presiunii pulsului (TA diferențială). Consecința scăderii TAD este afectarea perfuziei coronariane și miocardice. Din punct de vedere clinic, modificările hemodinamice se transpun în agravarea afectării subclinice de organ și promovarea complicațiilor cardiovasculare. Din punctul de vedere al caracterizării HTA, simpla măsurare a TA periferice subestimează TA centrală care reflectă adevărata vârstă arterială. Clasificarea HTA în populația geriatrică numai după nivelurile
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
-
și a frecvenței cardiace sunt minime la schimbările posturale, demonstrând alterarea funcției de reglare a activității vasomotorii simpatice (57). În ansamblu, modificările structurale cardiovasculare legate de vârstă și accentuate de procesul de ATS, accelerate de HTA, conferă vârstnicului un profil hemodinamic particular, caracterizat prin:-funcție cardiacă cu parametri normali în repaus (debit cardiac, debit sistolic, fracție de ejecție), dar cu tendință de reducere la efort;-frecvență cardiacă normală sau ușoară tendință la bradicardie;-creșterea disproporționată a TAS față de TAD, comportament justificat
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]