445 matches
-
Pecquet. O altă rețea limfatică înconjoară venele suprahepatice, vărsându-se direct în limfoganglionii din jurul venei cave inferioare. Între rețeaua limfatică profundă și cea superficială există o intensă comunicare. Circulația limfatică hepatică depinde de extrema permeabilitate a endoteliului sinusoidal. Schimbul dintre hepatocite, sângele sinusoidal și spațiul port este foarte rapid, fenomen ce explică regurgitarea rapidă a unor constituenți biliari (pigmenți, săruri biliare) din limfă în sânge, sau în sânge, în obstrucțiile biliare. Creșterea presiunii din venele suprahepatice duce la sporirea producției de
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/92123_a_92618]
-
sunt două viziuni echivalente, complementare, precum cele doua fețe ale aceleiași monede. Cu toate acestea, „acinul lui Rappaport”, care pune accentul mai mult pe fiziologia microcirculației hepatice decât pe structura anatomică, pare să câștige teren. În funcție de gradul de oxigenare al hepatocitelor acinul este subdivizat în zonele 1, 2 și 3, cu nivele de oxigenare treptat descrescătoare [1,2]. Ramurile vasculare terminale, care aduc substanțe pentru nutriție și metabolism în acin, au un traseu paralel cu cel al ductelor biliare principale care
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareș Buiga, Alexandru Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/92127_a_92622]
-
2]. Ramurile vasculare terminale, care aduc substanțe pentru nutriție și metabolism în acin, au un traseu paralel cu cel al ductelor biliare principale care drenează produșii de secreție ai aceluiași acin. Vasele formează un plex vascular în jurul ductelor biliare [1]. Hepatocitele sunt aranjate în structuri buretoase, care la adult sunt constituite în mod normal dintr-un singur strat de celule și sunt separate unele de altele prin spații sinusoide prin care sângele curge din spațiile porte înspre venulele hepatice terminale [12
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareș Buiga, Alexandru Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/92127_a_92622]
-
terminale [12]. Canaliculul biliar este un spațiu intercelular cu un diametru de aproximativ 1 micron, format prin apoziția marginilor „hemicanalelor biliare”, care reprezintă porțiuni specializate ale membranelor celulare adiacente, asemănătoare unor șanțuri, situate pe suprafețele laterale a 2 sau 3 hepatocite învecinate. Canaliculele astfel constituite formează o rețea bidimensională subțire („chicken-wire-like”) situată printre șirurile de celule hepatice, care se conectează la canalele biliare propriu-zise (adică cele care au pereți proprii) prin așa-numitele canale ale lui Hering [1]. Sinusoidele hepatice separă
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareș Buiga, Alexandru Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/92127_a_92622]
-
formează o rețea bidimensională subțire („chicken-wire-like”) situată printre șirurile de celule hepatice, care se conectează la canalele biliare propriu-zise (adică cele care au pereți proprii) prin așa-numitele canale ale lui Hering [1]. Sinusoidele hepatice separă între ele cordoanele de hepatocite și sunt tapetate de celulele ce mărginesc sinusoidele, care stau pe fibre de reticulină. Aceste celule, care includ celulele endoteliale și celulele Kupffer și împreună constituie un sistem de apărare coordonat, nu sunt observabile în mod obișnuit pe probele de
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareș Buiga, Alexandru Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/92127_a_92622]
-
sinusoidele, care stau pe fibre de reticulină. Aceste celule, care includ celulele endoteliale și celulele Kupffer și împreună constituie un sistem de apărare coordonat, nu sunt observabile în mod obișnuit pe probele de biopsie [1,2]. Între celulele endoteliale și hepatocite există spațiul Disse, o zonă de schimb intercelular rapid. Acesta conține plasmă, puțin țesut conjunctiv care constituie rețeaua structurală normală a ficatului, celule perisinusoidale cum ar fi lipocitele (celule Ito sau celule interstițiale ce depozitează grăsime) și limfocite granulare mari
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareș Buiga, Alexandru Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/92127_a_92622]
-
colorație specială evidențiază o rețea reticulinică regulată ce radiază din centrul lobulilor [1]. DEFINIȚIE Carcinomul hepatocelular (CHC) este o tumoră malignă cu diferențiere hepatocelulară. LEZIUNI PRECURSOARE ȘI INCIPIENTE Leziunile precanceroase ale CHC includ: focarele displazice, reprezentate de focare expansive de hepatocite atipice (displazice), vizibile doar la examinarea microscopică nu și la cea macroscopică. Atipiile, sau modificările displazice, reprezintă modificări celulare asemănătoare celor observate în celulele maligne, dar de amploare mai mică și nodulii displazici, leziuni nodulare formate din proliferări de hepatocite
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareș Buiga, Alexandru Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/92127_a_92622]
-
hepatocite atipice (displazice), vizibile doar la examinarea microscopică nu și la cea macroscopică. Atipiile, sau modificările displazice, reprezintă modificări celulare asemănătoare celor observate în celulele maligne, dar de amploare mai mică și nodulii displazici, leziuni nodulare formate din proliferări de hepatocite atipice (displazice) detectabile inclusiv la examinarea macroscopică, iar uneori și la examinarea radiologică [3]. FOCARELE DISPLAZICE Modificările hepatocelulare care au fost cel mai mult asociate cu carcinogeneza în boala cronică a ficatului pot îmbrăca mai multe forme:modificări cu celule
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareș Buiga, Alexandru Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/92127_a_92622]
-
boala cronică a ficatului pot îmbrăca mai multe forme:modificări cu celule mici,modificări cu celule mari și focarele lipsite de fier (din hemocromatoza ereditară) [3, 4]. Modificările cu celule mici, descrise inițial ca „displazie cu celule mici”, constau în hepatocite cu un volum celular micșorat, cu nucleu mărit, cu pleomorfism nuclear și hipercromazie. Bazofilia citoplasmatică dă impresia unei aglomerări nucleare. Modificările celulelor mici sunt datorate unei proliferări mai active decât cea a hepatocitelor înconjurătoare, însoțite de câștiguri sau pierderi cromozomiale
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareș Buiga, Alexandru Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/92127_a_92622]
-
ca „displazie cu celule mici”, constau în hepatocite cu un volum celular micșorat, cu nucleu mărit, cu pleomorfism nuclear și hipercromazie. Bazofilia citoplasmatică dă impresia unei aglomerări nucleare. Modificările celulelor mici sunt datorate unei proliferări mai active decât cea a hepatocitelor înconjurătoare, însoțite de câștiguri sau pierderi cromozomiale, de o scurtare a telomerelor, de inactivarea punctului de control p21. Aceste modificări conduc la o asemănare morfologică cu CHC incipient, constituindu-se într-un spectru histologic continuu până la CHC propriu-zis. Modificările cu
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareș Buiga, Alexandru Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/92127_a_92622]
-
sau pierderi cromozomiale, de o scurtare a telomerelor, de inactivarea punctului de control p21. Aceste modificări conduc la o asemănare morfologică cu CHC incipient, constituindu-se într-un spectru histologic continuu până la CHC propriu-zis. Modificările cu celule mari constau în hepatocite mărite de volum, cu nuclei mari, pleomorfi, adesea hipercromatici și uneori multinucleați. Această modificare este legată de îmbătrânirea celulară și de colestază. Totuși, modificările cu celule mari întâlnite în hepatita cronică B par să fie mai degrabă leziuni de natura
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareș Buiga, Alexandru Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/92127_a_92622]
-
în literatură). Trăsăturile caracteristice, adeseori văzute în combinație, includ: o densitate celulară crescută, mai mult decât dublul celei din parenchimului adiacent, cu nuclei măriți; un model de creștere trabecular, neregulat și subțire; structuri pseudoglandulare;un exces de acumulări lipidice în hepatocite;artere nepereche;tracturi portale intratumorale [3,4]. Detectarea unei invazii stromale califică leziunea ca fiind un CHC. Trebuie accentuat că nu orice CHC de mici dimensiuni (definit prin articolul consensual din 1995 ca un CHC măsurând mai puțin de 2
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareș Buiga, Alexandru Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/92127_a_92622]
-
mixt hepatobiliar cu fenotip de celule stem/progenitoare și imunofenotip mixt (în aceeași celulă, nu în arii distincte, se evidențiază atât fenotip de hepatocât și de colangiocarcinom) [8,9]. MICROSCOPIA CHC clasic este format din celule tumorale asemănătoare citologic cu hepatocitele. Stroma este formată din spații sinusoidale tapetate de un singur strat de celule endoteliale, care spre deosebire de celulele endoteliale sinusoidale normale, prezintă modificări de capilarizare, devenind pozitive imunohistochimic la CD34, factorul VIII, laminină subendotelială și colagenul de tipul IV. Observarea ultrastructurală
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareș Buiga, Alexandru Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/92127_a_92622]
-
acestei proteine nu este clar cunoscută, dar pare să contribuie la carcinogeneză prin legarea de proteina p53, transactivarea genelor If γ și a genelor complexului major de histocompatibilitate din clasa I. Multiplicarea VHB are loc în nucleul și în citoplasma hepatocitelor dar și în alte celule pe care le infectează (limfocite, monocite). Efectul citopatic direct este redus. Eliminarea hepatocitelor infectate este realizată prin mecanisme imune celulare și umorale. În funcție de intensitatea răspunsului imun, reacția patogenică a organismului față de VHB poate adopta patru
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
genelor If γ și a genelor complexului major de histocompatibilitate din clasa I. Multiplicarea VHB are loc în nucleul și în citoplasma hepatocitelor dar și în alte celule pe care le infectează (limfocite, monocite). Efectul citopatic direct este redus. Eliminarea hepatocitelor infectate este realizată prin mecanisme imune celulare și umorale. În funcție de intensitatea răspunsului imun, reacția patogenică a organismului față de VHB poate adopta patru scenarii. Particularități clinice Incubația hepatitei acute cu VHB este de 4 28 săptămâni. Perioada prodromală evoluează mai frecvent
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
la un pacient deja infectat cu VHB, și se poate manifesta uneori printr-o formă fulminantă de hepatită sau prin accelerarea evoluției hepatite cronice cu VHB anterior inactive. Patogenia VHD constă în multiplicarea exclusiv în ficat, utilizând polimeraza ARN din hepatocitul gazdă. Durata replicării VHD depinde de durata replicării VHB și nu o poate depăși. Leziunile hepatice sunt determinate atât prin mecanism citopatic direct, cât și prin mecanism mediat imunologic (indirect). Diagnosticul co-infecției și suprainfecției VHD-VHB se bazează pe markerii serologici
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
glomerulonefrita, vasculitele, crioglobulinemia, ulcerul cornean, etc. Replicarea VHC a fost evidențiată în limfocitele periferice, dar semnificația infectării limfocitelor nu este cunoscută. Agresiunea hepatică începe prin legarea VHC de receptorii CD81 hepatocitari și intrarea virusului în celulă. VHC se multiplică în hepatocit, eliberând mici cantități circulante de virus. Leziunile hepatice se produc prin mecanism citopatic direct, dar mai ales indirect, mediat imun celular, la care contribuie și reacțiile încrucișate dintre unele antigene virale și autoantigenele gazdei. În cursul infecției cu VHC se
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
sunt elemente importante. HEPATITA CRONICĂ CU VIRUS B Definiție, date generale Hepatita cronică cu virus B (HVB) este o afecțiune necroinflamatorie a ficatului cauzată de infecția persistentă cu virusul hepatitic B (VHB). VHB afectează funcția ficatului prin multiplicarea (replicarea) în hepatocit. Consecința este expresia unor Ag specifice (HBe, HBc, HBs) față de care organismul dezvoltă reacție imună (Ac anti-HBe, Ac anti-HBc). Acest răspuns poate cauza afectarea hepatocitului dar și eliminarea virusului. Ag și Ac specifici sunt markeri prin care este apreciată evoluția
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
infecția persistentă cu virusul hepatitic B (VHB). VHB afectează funcția ficatului prin multiplicarea (replicarea) în hepatocit. Consecința este expresia unor Ag specifice (HBe, HBc, HBs) față de care organismul dezvoltă reacție imună (Ac anti-HBe, Ac anti-HBc). Acest răspuns poate cauza afectarea hepatocitului dar și eliminarea virusului. Ag și Ac specifici sunt markeri prin care este apreciată evoluția infecției cu VHB: cronică, rezolvată, status de purtător inactiv, reactivată, exacerbată acut etc. Notă! Prezența AgHBs nu este echivalentă cu infecția activă, există și purtători
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
semne și simptome nespecifice ca astenie, somnolență diurnă și insomnie nocturnă, sindrom dispeptic (inapetență, grețuri, meteorism abdominal). CH constituită se manifestă prin numeroase categorii de semne și simptome: 1. cutanate: icter (semn tardiv care semnifică distrugerea în proporție semnificativă a hepatocitelor), steluțe vasculare pe toracele anterior și superior, eritem palmar, unghii albe, opace, reducerea până la dispariție a pilozității axilare și pubiene, buze carminate, limbă roșie, depapilată, leziuni de grataj (în prezența colestazei), contractura Dupuytren, hernie ombilicală etc 2. sindrom de retenție
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
sau de prezența unui lob anormal (Riedel, frecvent la femei). CLASIFICARE Hepatomegalia poate fi difuză sau circumscrisă, după cum implică tot parenchimul hepatic sau numai porțiuni a acestuia. PATOGENEZĂ 1. Replicarea celulară. O hepatomegalie difuză poate fi datorată, destul de rar, replicării hepatocitelor prin hiperplazie excesivă după o necroză extensivă sau după rezecții hepatice parțiale. În boli sistemice hematologice, hepatomegalia apare datorită faptului că ficatul devine unul din sediile hematopoezei extramedulare. O mărire a volumului ficatului poate apărea și prin infiltrare cu celule
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
faptului că ficatul devine unul din sediile hematopoezei extramedulare. O mărire a volumului ficatului poate apărea și prin infiltrare cu celule limfohistiocitare ca urmare a unor infecții bacteriene sau virale. 2. Lărgirea structurilor celulare. Creșterea volumului celulelor sinusoidale și a hepatocitelor se poate datora fie prin mărirea structurilor celulare (celule Kupffer, reticul endoplasmatic), fie prin stocarea unor substanțe (grăsimi, glicogen, colesterol, fier, cupru, mucopolizaharide, proteine etc.). 3. Lărgirea spațiului extracelular. Staza sanghină în sinusoide și în spațiul Disse întâlnită în insuficiența
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
cu tabloul clinic, biochimic și mai ales cu evoluția bolii. - Hepatita cronică persistentă (HCP) se caracterizează histologic prin infiltrat inflamator format din mononucleare localizat în spațiul port; membrana limitantă este integră și nu există prelungiri ale procesului inflamator în lobul, hepatocitele pot fi așezate în piatră de pavaj (aspect care sugerează regenerarea), fibroza este absentă sau minimă, periportală. Bolnavii sunt a- sau pauci-simptomatici (astenie, anorexie, greață), examenul fizic este normal, sau se observă hepatomegalie moderată și stigmatele cutaneo-mucoase de boală hepatică
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
cu a formei deja descrise. - Hepatita cronică activă (HCA) este recunoscută ca un proces evolutiv, cu necroză hepatică, portală/periportală continuă, inflamație lobulară și necroză. Histologic se descriu: infiltrat inflamator în spațiu port, dar și cu extensie în lobul; distrugerea hepatocitelor situate la periferia lobulului, erodarea membranei limitante formând aspectul de piecemeal necrosis (PN); septuri fibroase care pornesc din spațiu port spre lobul, izolând insule de parenchim; aspecte regenerative cu hepatocite în rozete și pseudolobuli; bridging-necrosis (BN) (în formele cu severitate
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
în spațiu port, dar și cu extensie în lobul; distrugerea hepatocitelor situate la periferia lobulului, erodarea membranei limitante formând aspectul de piecemeal necrosis (PN); septuri fibroase care pornesc din spațiu port spre lobul, izolând insule de parenchim; aspecte regenerative cu hepatocite în rozete și pseudolobuli; bridging-necrosis (BN) (în formele cu severitate mai mare), fibroză (2,3). Este de remarcat că cel puțin 10% din cei cu HCA au la momentul diagnosticului arii care se încadrează în diagnosticul de ciroză. Tabloul clinic
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]