786 matches
-
1560). Premieră a avut loc la Teatro alla Scală din Milano, pe 5 Februarie 1887 în următoarea distribuție: Otello: Francesco Tamgno; Desdemona: Romilda Pantaleone; Iago: Victor Maurel; Cassio: Giovanni Paroli ; Montano: Napoleone Limonta; Roderigo: Vincenzo Fornari; Emilia: Ginevra Petrovich; Un herald: Angelo Lagomarsino; Lodivico: Francesco Navarrini; Dirijor: Franco Faccio Discografia de referință Dirijor: Soliști: Orchestră: Casă: Anul: Arturo Toscanini Ramón Vinay, Herva Nelli, Giuseppe Valdengo NBC MEMORIES 1951 Dirijor: Soliști: Orchestră: Casă: Anul: Herbert von Karajan Jon Vickers, Mirella Freni, Peter
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Cassio, locotenentul lui Otello (tenor); Lodovico, ambasadorul Republicii Veneția (baș); Roderigo, un nobil venețian (tenor); Montano, predecesorul lui Otello în funcția de guvernator al insulei Cipru (baș); Emilia, soția lui Iago și damă de companie a Desdemonei (mezzo soprano); Un herald, (baș); soldați și marinari ai Republicii Veneția, doamne și domni din Veneția, populație din Cipru, Greci, Dalmațieni, Albanezi, un hangiu, 4 ospătări dela han, echipajul corabiei lui Otello. Actul I Un port din insula Cipru. În timp ce o furtună sălbatică bântuie
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
al lui Florea Cioroianu. A urmat Liceul „Frații Buzești”din Craiova și a absolvit Facultatea de Filosofie și Litere a Universității din București. Va fi ziarist, după ce apăruse deja ca poet în „Ramuri”, „Bilete de papagal”, „Orizonturi noi”, „Reporter”, „Excelsior”, „Herald” și „Datina”, semnând Ilariu Dobridor (dar și Ilie Constantin, N.D. Tomcea). Colaborează la „Curentul”, „Facla”, „Gândirea”, „Secolul”, „Floarea de foc”, „Azi”, „Viața românească”, „Convorbiri literare”, „Conștiința națională”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Sfarmă-Piatră”, „Gând românesc”, „Gazeta”, „Familia”, „Universul literar”, „Porunca vremii”, „Tribuna
DOBRIDOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286802_a_288131]
-
la Cluj, va deține funcții didactice și administrative la Universitate (1948-1953). Stabilit din 1954 la Brașov, activează în învățământ și în cadrul teatrului și al filarmonicii locale. Debutează cu proză, în 1926, la „Arieșul” (Turda), colaborează la „Patria”, „Darul vremii” și „Herald”, „Fruncea”, apoi la „Gând românesc” „Universul literar”, „Curentul literar”, „Blajul”, „Familia”, „Luceafărul”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Symposion”, iar după război, la „Orizont”, „Tribuna”, „Steaua”, „Astra”, „Vatra”, „Familia”, „România literară”. A contribuit la întemeierea revistelor „Lanuri” (Mediaș, 1933-1939), alături de George Popa și
COPILU-CHEATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286406_a_287735]
-
atentatul de la 11 septembrie și una preventivă pentru eradicarea terorismului. A acționa eficient împotriva terorismului ar putea dura ani de-a rândul și ar necesita din partea Statelor Unite folosirea întregii sale forțe", au avertizat înalți diplomați de la Washington, citați de "Internațional Herald Tribune". Pentru Pentagon și Congresul american este important să se aplice în continuare doctrina ,,pierderi zero" a se evita trimiterea de trupe terestre și a se baza mai mult pe puterea aeriană și pe armament de precizie cu rază lungă
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
la intențiile americane în acest nou război împotriva terorismului. "Statele Unite nu vor face nici o distincție între teroriștii care au comis atacurile și aceia care le-au oferit sprijin", a declarat acesta. Această abordare, susțin experții militari americani citați de "Internațional Herald Tribune", necesită timp, iar America trebuie să fie pregatită pentru un război, și nu pentru o simplă contraofensivă tactică. Iată declarația adoptată de Consiliul de Securitate al NATO: "În data de 12 septembrie, Consiliul Nord-Atlantic s-a reunit din nou
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
se deteriora. Îl ignorase o vreme. Părea să fie o tăietură din ceea ce Kasser știa că se numise pe Pământ o gazetă, un ziar care apărea zilnic și în care erau publicate știrile. Undeva, într-un colț, era scris cuvântul Herald, urmat de câteva cifre: 20.08.2088. Kasser bănuia că este vorba despre o dată deși, dacă nu se înșela, însemna că bucata aceea de hârtie avea o vechime mai mare de 2000 de ani, ceea ce o făcea să fie mai
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
a psihicului, Ed. IRI, București, 2001 12. Grigorescu D., Civilizații enigmatice din Nordul Americii, Ed. Saeculum I.O., București, 2001 13. Knott K., Hinduismul - foarte scurtă introducere, Ed. Allfa, București, 2002 14. de Marquette J., Mistica. Hinduism-Budism- Grecia-Israel- Creștinism-Islam, Ed. Herald, București, 2003 15. Steiner R., Evanghelia după Luca, Ed. Univers Enciclopedic, București, 1997 16. Dürkheim É., Formele elementare ale vieții religioase, Ed. Polirom, Iași, 1995 17. Weiss B. L., O mărturie a reîncarnării, Ed. Lotus, București, 1992 18. van Eersel
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
tot ceea ce compune lumea... Ca să nu mai vorbim de pasărea fabuloasă alcion și de arahnida care migrează în istoria filosofiei! De la cirenaici, a căror operă s-a pierdut într-o și mai mare proporție decât a cinicilor, Montaigne împrumută pasiunea heraldului său, Aristip din Cirene, pentru libertatea absolută și mai apoi identificarea binelui suveran și a voluptății, nu epicuriene și negative - absența tulburării -, ci a celei în mișcare, active, dinamice. Focul de artificii din ultimele capitole ale cărții a III-a
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
competiție compania IBM, pe piată european) de computere. În 1970, GE a vandut tot companiei Honeywell. Povestea conținu), ins), de vreme ce nu mai ofer) surprize, putem s) încet)m de a o mai urm)ri (vezi Tugendhat 1971, p. 36; Internațional Herald Tribune, măi 1977). De Gaulle dorea s) evite controlul american, și s) mențin) o capabilitate francez) independent), în privința fabric)rii de computere. Cine n-ar fi f)cut-o? Alegerea concret) a fost, cu toate acestea, între o companie competitiv) sub
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
University Press Cooper, Richard N. (1968). The Economics of Interdependence. New York: McGrawHill. (ianuarie 1972). ,,Economic interdependence and foreign policy în the seventies”. World Politics, vol. 24. Crittenden, Ann (31 decembrie, 1976). ,,U.S. seen safe from supplycuts of major minerals”. Internațional Herald Tribune. Crossman, Richard (1977). The Diaries of a Cabinet Minister, vol. 3: Secretary of State for Social Services, 1968-1970. London: Hamish Hamilton și Jonathan Cape. Dahl, Robert A. (iulie 1957). ,,The concept of power”. Behavioral Science, vol. 2. De Gaulle
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Huntington (editor), Changing Patterns of Military Politics. New York: Free Press. Hymer, Stephen (mai 1970). ,,The efficiency (contradictions) of multinațional corporations”. American Economic Review, vol. 60. Imlah, A. H. (1958). Economic Elements în the Pax Britannica. Cambridge: Harvard University Press. Internațional Herald Tribune (mai 1977). ,,The outlook for France”. Internațional Monetary Fund, Bureau of Statistics (diferiți ani). Direction of Trade. New York. Isaak, Alan C. (1969). Scope and Methods of Political Science. Homewood, III.: Dorsey. Jaeger, Werner (1939). Paideia: The Ideals of Greek
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
susceptibilă de un compromis 43. Totuși, în acele luni decisive pentru obiectivele românești de politică externă, în presa americană s-a scris mereu despre România, influențându-se astfel starea de spirit generală de la ONU. Ziare precum „New York Times“ și „New York Herald“ au luat poziție față de încălcarea drepturilor omului în țara noastră, față de arestările arbitrare, desființarea partidelor politice și intimidarea opoziției 44. De asemenea, în mod frecvent, consolidarea noului regim era pusă în legătură cu subordonarea crescândă a autorităților de la București față de Stalin. Aprecieri
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
traduceri și note critice în „Universul literar”. Anterior, iscălise câteva articole în ziarul „Dreptatea”. Mai colaborează la „Sinteza”, „Vitrina literară”, „Contimporanul”, „Tiparnița literară”, „Radical”, „Excelsior”, „Cuvântul”, „Clopotul”, „România literară” (la care e, timp de un an, cronicar literar), „Azi”, „Reporter”, „Herald”, „Progresul social”, „Vremea”, „Convorbiri literare”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Studio”, „Lumea românească”, „Viața românească”, „Universul literar”, „Pământul românesc”, „Revista scriitoarelor și scriitorilor români” ș.a. Relativ târziu își adună poeziile și traducerile în placheta Duh de basm (1934), distinsă de Societatea Scriitorilor
GULIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287384_a_288713]
-
lunar, în noiembrie și decembrie 1933 și în martie 1934 (trei numere), sub redacția lui Neagu Rădulescu și Miron Suru. Într-o notă plasată discret în ultima pagină a primului număr și intitulată În loc de cuvânt înainte, se spune: „Așa cum apare, «Herald» nu vrea să fie decât un bazar de literatură tânără la ferestrele căruia să dea «bună ziua» talentul”. Această intenție se va realiza din plin. În scurta ei perioadă de apariție, H. a reușit să atragă printre colaboratori câțiva tineri scriitori
HERALD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287428_a_288757]
-
41. Ibidem. 42. Rothstein, Edward, „Europe’s Constitution: All Hail the Bureaucracy”, The New York Times, 5 iulie 2003. 43. „Treaty Establishing a Constitution for Europe”, Convenția Europeană. 44. Ibidem. Capitolul 10. Guvern descentralizat 1. Vinocur, John, „Jospin Envisions an Alternative EU”, International Herald Tribune, 29 mai 2001. 2. Taylor, Frederick, The Principles of Scientific Management, Norton, New York, 1947, pp. 39, 63. 3. Wiener, Norbert, The Human Use of Human Beings, Avon Books, New York, 1954, pp. 26-27. 4. Ibidem, p. 35. 5. Rumford, Chris
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
the Politics of Culture in Europe”, În Axford, Barrie, Berghahn, Daniela și Hewlett, Nick (coord.), Unity and Diversity in the New Europe, Peter Lang, Oxford, 2000, p. 146. 2. Fuller, Thomas, „Foreign Workers Face Turning Tide: Backlash in Europe”, International Herald Tribune, 24 decembrie 2002. 3. Ibidem. 4. Ibidem. 5. Ibidem. 6. „Mixed Reaction to EU Asylum and Immigration Plans”, Press Association Newsfile, 22 noiembrie 2000. 7. „Christian Democrats to Target Far-Right Voters”, Reuters, 11 decembrie 2000. 8. Gallagher, Stephen, „Towards
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
papagal”, în același an semnează în „Falanga” și în „Ritmuri” din Brașov. Din 1930 până în 1937 va colabora la „Gândirea” și, fără consecvență, la „Cristalul”, „Luceafărul literar”, „Flori de crâng”, „Raza literară”, „Freamătul vremii”, „Sepia”, „Bobi”, „Discobolul”, „Litere”, „Viața literară”, „Herald”, „Frize” (Brașov), „Luceafărul literar și critic”, „Sfarmă-Piatră”, „Azi”, „Îndreptar”, „Vocea Buzăului”. În 1931, sub pseudonimul Sandu Viroagă și în colaborare cu Nicolae Mihăescu, scoate placheta Îngerii pământului. Nichifor Crainic îi oferă un post de corector (1932-1933) la „Calendarul”, ziarul pe
STANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289877_a_291206]
-
1932, 14 853; Călinescu, Cronici, II, 34-36; Pompiliu Constantinescu, [Paul Sterian], VRA, 1932, 241, 1933, 317; n.crev. [N. Crevedia], D. Paul Sterian, „Calendarul”, 1932, 105; Radu Brateș, „Pregătiri pentru călătoria din urmă”, GR, 1933, 3; Constantin Micu, „Poeme arabe”, „Herald”, 1933, 2; Ion Plăeșu [Mircea Eliade], „Poeme arabe”, „Credința”, 1933, 4; Al. Robot, Două volume de poezii, RP, 1934, 4 801; Predescu, Encicl., 812; Călinescu, Ist. lit. (1941), 800-801, Ist. lit.(1982), 884-885; Șerban Cioculescu, „Războiul nevăzut”, „Ecoul”, 1944, 135
STERIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289924_a_291253]
-
va fi, rând pe rând, sumerian, egiptean, hindus, elen, evreu, musulman și îl va întâlni pe Hristos. O epopee cu prolog și (multe) personaje: Împăratul, Împărăteasa, Făt-Frumos nenăscut și Făt-Frumos născut în toată splendoarea lui, nebunul, poetul, filosoful, călătorul, pajul, heraldul, oglinda, corul, spiriduși, cerșetori, călugări ș.a., ba chiar și un vânzător de jurnale. O epopee cu versuri de mare frumusețe, evocând „Excelentisimul Verb”, „Apoplexii divine”, „Nebunul sex al unui faun”, „Chipul muribundului când îngerul îi spală sudoarea”, un „Dedal de
KIROPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287716_a_289045]
-
prezent în cenaclul lovinescian. Gazetar profesionist, membru al Sindicatului Ziariștilor din București, parcurge treptele acestei cariere de la corector până la secretar de redacție și redactor la periodice precum ,,Facla”, ,,Adevărul”, ,,Omul liber”, ,,Capitala”, ,,Curentul”. Mai trimite versuri la ,,Azi”, ,,Cetatea literară”, ,,Herald”, ,,Abecedar”, ,,Radical”, ,,Viața literară”, ,,Revista Fundațiilor Regale” ș.a. Circumstanțe potrivnice au făcut ca un volum, Poeme, aflat în manuscris în 1940, să nu fie editat. Figurează, totuși, în antologia lui Emil Giurgiuca, Poeți tineri ardeleni, împreună cu Ștefan Baciu, Mihai Beniuc
SICLOVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289664_a_290993]
-
ce aparțin mai ales parnasianismului și simbolismului, poetul reușește într-o măsură să descopere un ton propriu. Comentatorii notează mai târziu un „ermetism structural” și „o putere de sinteză remarcabilă” (Emil Gulian). Mai bine conturate liric sunt poemele În margine (,,Herald”, 1933), Verset, Cuprindere (,,Azi”, 1934), tipul de text fiind, de pildă acesta: ,, Dincolo de vis le vei găsi altfel pe toate - / În adormire fi-vei trecută de vad./ Dar toată acolo, peste întinderi te arată,/ În acest parc de ciment și
SICLOVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289664_a_290993]
-
cetățean american, salariat la International Foundation for Electoral Systems, a lucrat, în anii ’90, o vreme la București, apoi la Chișinău. A colaborat la principalele publicații literare și culturale din țară, iar după stabilirea în Statele Unite scrie la „The International Herald Tribune”, „The Washington Times”, „The Christian Science Monitor”, „The Washington Post”, „L’Alternative”, „El Pais” ș.a. În viața publică românească din ultimele două decenii ale secolului al XX-lea T. figurează ca un personaj a cărui notorietate s-a impus
TUDORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
1912, la „Convorbiri literare”, sub inițialele V.V. Publică ulterior în „Flacăra”, „România”, „Dacia”, „Revista copiilor și a tinerimei”, „Însemnări literare”, „Răsăritul”, „Luceafărul”, „Lamura” (va face parte din redacție), „Cugetul românesc”, Năzuința”, „Ilustrațiunea națională”, „Flamura”, „Ramuri”, „Graiul nostru”, „Duminica Universului”, „Azi”, „Herald”, „Vremea”, „Satul”, „Muzică și poezie”, „România literară” (1943) ș.a. Împreună cu G. Tutoveanu, Tudor Pamfile și Mihail Lungianu scoate la Bârlad „Florile dalbe”(1919), iar alături de N. I. Herescu și Ion Pillat revista „pentru poezie și artă” „Pleiada” (1934). Scrie permanent în
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
București Colegiul Național „Sf. Sava” și Facultatea de Litere și Filosofie, absolvită în 1934. Până la concentrarea în armată își ajută tatăl în librăria pe care acesta o conducea. Împreună cu Neagu Rădulescu scoate, în noiembrie-decembrie 1933 și în martie 1934, revista „Herald”, „un bazar de literatură tânără la ferestrele căruia să dea «bună ziua» talentul”, cum se spunea în articolul-program. Se află, de asemenea, între redactorii revistelor „Scrisul creștin” (1937) și „Meșterul Manole” (1939). După război, în 1947, face cursuri de recalificare și
SURU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290022_a_291351]