892 matches
-
din epoca română, din dextră, colorată în portocaliu, simbolizează însemnul Legiunii a V-a Macedonica; - copacul, colorat în verde și portocaliu, din senestra, simbolizează înrădăcinarea, evoluția, perpetuarea în timp a acestei așezări, copacul fiind o figură heraldica preluată din stema heraldica a orașului; - cele cinci turnuri din coroană murala semnifică rangul de municipiu al urbei. Anexă 3 STEMA municipiului TURNU MĂGURELE, județul TELEORMAN Descrierea stemei: Stema municipiului Turnu Măgurele se compune dintr-un scut albastru, cu o câmpie verde, plasată lângă
HOTĂRÂRE nr. 486 din 9 iunie 2000 privind aprobarea stemelor unor municipii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128918_a_130247]
-
republicat. Articolul 3 La ședințele comisiei pot participa reprezentanți ai Administrației prezidențiale, Ministerului Apărării Naționale, Ministerului de Interne, Ministerului Justiției, Ministerului Afacerilor Externe și ai Ministerului Culturii și Cultelor, desemnați de conducerile acestora. Articolul 4 Comisia poate folosi experți în heraldica, istorie, grafica, plastica sau în alte specialități conexe și referenți, care vor beneficia de drepturile prevăzute de lege pentru colaboratori. Articolul 5 Secretariatul general al Camerei Deputaților va pune la dispoziție comisiei spațiul deținut de comisia anterioară, precum și logistica necesară
HOTĂRÂRE nr. 35 din 26 iunie 2001 privind instituirea Comisiei speciale pentru elaborarea propunerilor legislative prevăzute la art. 79 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României şi avizarea proiectelor de legi pentru aprobarea ordonanţelor şi ordonanţelor de urgenta emise de Guvern în acest domeniu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135333_a_136662]
-
hotărâri." 2. Articolul 4 va avea următorul cuprins: "Art. 4. - Pentru elaborarea proiectelor comisia va dispune de un post de expert și un post de referent, încadrați cu contract de muncă pe durata determinata, și va putea folosi experți în heraldica, istorie, grafica, plastica sau în alte specialități conexe, care vor beneficia de drepturile prevăzute de lege pentru colaboratori." Aceasta hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 11 iunie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din
HOT��RÂRE nr. 13 din 11 iunie 2002 pentru modificarea Hotărârii Camerei Deputaţilor nr. 35/2001 privind instituirea Comisiei speciale pentru elaborarea propunerilor legislative prevăzute la art. 79 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României şi avizarea proiectelor de legi pentru aprobarea ordonanţelor şi ordonanţelor de urgenta emise de Guvern în acest domeniu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142599_a_143928]
-
d) manuscrise, incunabule, cărți rare și cărți vechi, cărți cu valoare bibliofila; ... e) documente și tipărituri de interes special: documente de arhivă, hărți și alte materiale cartografice; ... f) obiecte cu valoare memorialistica; ... g) obiecte și documente cu valoare numismatica, filatelica, heraldica: monede, medalii, ponduri, decorații, insigne, sigilii, brevete, mărci poștale, drapele și stindarde; ... h) piese epigrafice; ... i) fotografii, clișee fotografice, filme, înregistrări audio și video; ... j) instrumente muzicale; ... k) uniforme militare și accesorii ale acestora; ... l) obiecte cu valoare tehnică; ... m
NORMA din 17 mai 2002 de clasare a bunurilor culturale mobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142205_a_143534]
-
de Ministerul Culturii și Cultelor, cu avizul Comisiei Naționale a Muzeelor și Colecțiilor. Articolul 4 Bunurile aparținând patrimoniului cultural național fac parte, în funcție de importanță sau de semnificația lor istorică, arheologică, documentara, etnografica, artistică, științifică și tehnică, literară, cinematografică, numismatica, filatelica, heraldica, bibliofila, cartografica și epigrafica, de vechimea, unicitatea sau raritatea lor, din: a) fondul patrimoniului cultural național, denumit în continuare fond, alcătuit din bunuri culturale de valoare deosebită; ... b) tezaurul patrimoniului cultural național, denumit în continuare tezaur, alcătuit din bunuri culturale
NORMA din 17 mai 2002 de clasare a bunurilor culturale mobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142205_a_143534]
-
modifică și se completează după cum urmează: 1. Alineatul (2) al articolului 1 va avea următorul cuprins: "(2) Patrimoniul cultural național este alcătuit din: a) bunuri cu valoare excepțională, istorică, arheologică, documentara, etnografica, artistică, științifică și tehnică, literară, cinematografică, numismatica, filatelica, heraldica, bibliofila, cartografica și epigrafica, reprezentând mărturii materiale ale evoluției mediului natural și ale relațiilor omului cu acesta, ale potențialului creator uman și ale contribuției românești la civilizația universală; ... b) bunuri culturale care fac parte din colecțiile publice care figurează în
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 16 din 27 martie 2003 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148840_a_150169]
-
d) manuscrise, incunabule, cărți rare și cărți vechi, cărți cu valoare bibliofila; ... e) documente și tipărituri de interes social: documente de arhivă, hărți și alte materiale cartografice; ... f) obiecte cu valoare memorialistica; ... g) obiecte și documente cu valoare numismatica, filatelica, heraldica: monede, medalii, ponduri, decorații, insigne, sigilii, brevete, mărci poștale, drapele și stindarde; ... h) piese epigrafice; ... i) fotografii, clișee fotografice, filme, înregistrări audio și video; ... j) instrumente muzicale; ... k) uniforme militare și accesorii ale acestora; ... l) obiecte cu valoare tehnică; ... m
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 16 din 27 martie 2003 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148840_a_150169]
-
g) alte bunuri din această categorie." ... 3. Articolul 4 va avea următorul cuprins: "Art. 4. - Bunurile aparținând patrimoniului cultural național fac parte, în funcție de importanță sau de semnificația lor istorică, arheologică, documentara, etnografica, artistică, științifică și tehnică, literară, cinematografică, numismatica, filatelica, heraldica, bibliofila, cartografica și epigrafica, de vechimea, unicitatea sau raritatea lor, din: a) tezaurul patrimoniului cultural național, denumit în continuare tezaur, alcătuit din bunuri culturale de valoare excepțională; ... b) colecțiile publice care figurează în inventarele muzeelor, arhivelor și fondurilor bibliotecilor; ... c
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 16 din 27 martie 2003 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148840_a_150169]
-
Articolul 1 (1) Stemele județelor, municipiilor, orașelor și comunelor, denumite în continuare heraldica teritorială, simbolizează, într-o formă concentrată, tradițiile istorice, precum și realitățile economice și social-culturale locale, specifice fiecărei unități administrativ-teritoriale. ... (2) Elaborarea proiectului stemei se face cu respectarea strictă a normelor științei și artei heraldice și a tradițiilor românești în domeniu, pe
HOTĂRÂRE nr. 25 din 16 ianuarie 2003 privind stabilirea metodologiei de elaborare, reproducere şi folosire a stemelor judeţelor, municipiilor, oraşelor şi comunelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147533_a_148862]
-
istorice, precum și realitățile economice și social-culturale locale, specifice fiecărei unități administrativ-teritoriale. ... (2) Elaborarea proiectului stemei se face cu respectarea strictă a normelor științei și artei heraldice și a tradițiilor românești în domeniu, pe baza metodologiei stabilite de Comisia Națională de Heraldica, Genealogie și Sigilografie a Academiei Române, denumită în continuare Comisia Națională. ... (3) Proiectul stemei poate fi realizat de autoritățile administrației publice locale prin mijloace proprii sau de către graficieni heraldiști abilități de Comisia Națională. Machetă originală se realizează manual, cu respectarea culorilor
HOTĂRÂRE nr. 25 din 16 ianuarie 2003 privind stabilirea metodologiei de elaborare, reproducere şi folosire a stemelor judeţelor, municipiilor, oraşelor şi comunelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147533_a_148862]
-
a Academiei Române, denumită în continuare Comisia Națională. ... (3) Proiectul stemei poate fi realizat de autoritățile administrației publice locale prin mijloace proprii sau de către graficieni heraldiști abilități de Comisia Națională. Machetă originală se realizează manual, cu respectarea culorilor și metalelor specifice heraldicii. ... (4) Proiectul stemei se elaborează în cel mult trei variante, care se supun dezbaterii și consultării locuitorilor, în vederea stabilirii celei mai reprezentative variante. ... (5) Stabilirea varianței finale se face de către consiliul județean sau consiliul local, care va adopta în acest
HOTĂRÂRE nr. 25 din 16 ianuarie 2003 privind stabilirea metodologiei de elaborare, reproducere şi folosire a stemelor judeţelor, municipiilor, oraşelor şi comunelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147533_a_148862]
-
conținutului acesteia. Articolul 3 (1) În fiecare județ se va constitui, prin ordin al prefectului, o comisie formată din 3-5 membri, specialiști în istorie, arhivistica și etnografie. ... (2) Din comisia județeană face parte, de drept, în calitate de expert, un specialist în heraldica desemnat de Comisia Națională. ... (3) Pentru activitatea desfășurată în cadrul comisiei județene membrii acesteia vor primi o indemnizație al carei cuantum se stabilește de prefect prin ordin, cu avizul direcției generale a finanțelor publice județene. Sumele necesare pentru achitarea indemnizațiilor se
HOTĂRÂRE nr. 25 din 16 ianuarie 2003 privind stabilirea metodologiei de elaborare, reproducere şi folosire a stemelor judeţelor, municipiilor, oraşelor şi comunelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147533_a_148862]
-
I, nr. 46 din 2 martie 1993, precum și orice dispoziții contrare. PRIM-MINISTRU ADRIAN NASTASE Contrasemnează: --------------- Ministrul administrației publice, Octav Cozmăncă Ministrul finanțelor publice, Mihai Nicolae Tănăsescu București, 16 ianuarie 2003. Nr. 25. Anexă BIROURILE ZONALE ale Comisiei Naționale de Heraldica, Genealogie și Sigilografie care avizează propunerile de steme București
HOTĂRÂRE nr. 25 din 16 ianuarie 2003 privind stabilirea metodologiei de elaborare, reproducere şi folosire a stemelor judeţelor, municipiilor, oraşelor şi comunelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147533_a_148862]
-
cu șapte turnuri, de argint. Semnificația elementelor însumate Spadele încrucișate cu v��rful în jos semnifică, potrivit mitologiei și uzanței medievale, luarea în posesie a pământului, voința cetățenilor de a apăra municipiul și drepturile lor civice. Coroană foliata, numită în heraldica transilvăneana "Corona Regia", semnifică statutul de oraș liber regal. Smaltul roșu al scutului simbolizează autonomia locală constituțională. Trincheta foliata, semn al unității treimii, semnifică solidaritatea civică. Stema ca întreg simbolizează comunitatea sibienilor, iar aurul semnifică aspirația locuitorilor spre prosperitate. Coroană
HOTĂRÂRE nr. 1.541 din 18 decembrie 2002 privind aprobarea stemei municipiului Sibiu, judeţul Sibiu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147288_a_148617]
-
SIBIU se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 879/06.12.2002, la pag. 11. Anexă 2 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei județului Sibiu Descrierea stemei Stema județului Sibiu, potrivit anexei nr. 1, ca compoziție heraldica, este reprezentată printr-un scut triunghiular despicat, cu cap de smalt azuriu, încărcat cu leu că leopard de aur, pășind de la stânga spre dreapta, cu dreapta ridicată, limbat și armat. Partea dreaptă - pe smalt roșu, fasciata cu patru fascii de
HOTĂRÂRE nr. 1.296 din 20 noiembrie 2002 privind aprobarea stemei judeţului Sibiu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146339_a_147668]
-
în care este figurata, mobilă se dorește și o trimitere la animalul emblematic al Legiunii "Gemina". Leul are tradiție în mitologia românească, cel de aur fiind simbol solar, regăsindu-se, de asemenea, în folclor, în inițiatica, onomastica, toponimie sau în heraldica. ● Partea DEXTRĂ - smalt roșu fasciat cu patru fascii micșorate de aur este obținut din spargerea stemei dinastice a domnilor Munteniei și duci de Amlas și Făgăraș a Basarabilor. Semnul indică patronajul acestor domni asupra unei părți din spațiul istoric al
HOTĂRÂRE nr. 1.296 din 20 noiembrie 2002 privind aprobarea stemei judeţului Sibiu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146339_a_147668]
-
patru fascii micșorate de aur este obținut din spargerea stemei dinastice a domnilor Munteniei și duci de Amlas și Făgăraș a Basarabilor. Semnul indică patronajul acestor domni asupra unei părți din spațiul istoric al actualului județ, fiind intrat în convenția heraldica europeană, din epoca până astăzi, ca semn heraldic vlah și semn în stema dinastica a domnilor Valahiei mari. ● Partea SINISTRA - smalt roșu încărcat cu trincleta foliata, obținut prin spargerea stemei municipiului Sibiu, cu reținerea smaltului cu semnificația lui și a
HOTĂRÂRE nr. 1.296 din 20 noiembrie 2002 privind aprobarea stemei judeţului Sibiu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146339_a_147668]
-
erau convinși că Romulus și Re‑ mus fuseseră alăptați de o lupoaică la Roma, pe colina sacră a Capitoliului 5. Leul britanic are o existență adevărată în paginile lui Punch, iar cocoșul galic, în poezia franceză. Evident, acest fel de heraldică 6 este departe de seriozitatea 2 Cf. Ibidem. 3 Cf. Ibidem. 4 Cf. E. GomBriCh, o.c. 43. 5 Cf. K. rahner - h. vorgrimler, o.c., 180‑182. 6 Heraldică (lat. heraldus, fr. héraut ‑ crainic) - este știința specială a istoriei
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
iar cocoșul galic, în poezia franceză. Evident, acest fel de heraldică 6 este departe de seriozitatea 2 Cf. Ibidem. 3 Cf. Ibidem. 4 Cf. E. GomBriCh, o.c. 43. 5 Cf. K. rahner - h. vorgrimler, o.c., 180‑182. 6 Heraldică (lat. heraldus, fr. héraut ‑ crainic) - este știința specială a istoriei care are drept scop stabilirea principiilor teoretice, cercetarea, interpretarea și evoluția stemelor unui stat, Cap. ii. influența anTiChiTății aSuPra renașTerii... 57 profundă cu care cei din vechime își considerau înrudirea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
erau convinși că Romulus și Re‑ mus fuseseră alăptați de o lupoaică la Roma, pe colina sacră a Capitoliului 5. Leul britanic are o existență adevărată în paginile lui Punch, iar cocoșul galic, în poezia franceză. Evident, acest fel de heraldică 6 este departe de seriozitatea 2 Cf. Ibidem. 3 Cf. Ibidem. 4 Cf. E. GomBriCh, o.c. 43. 5 Cf. K. rahner - h. vorgrimler, o.c., 180‑182. 6 Heraldică (lat. heraldus, fr. héraut ‑ crainic) - este știința specială a istoriei
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
iar cocoșul galic, în poezia franceză. Evident, acest fel de heraldică 6 este departe de seriozitatea 2 Cf. Ibidem. 3 Cf. Ibidem. 4 Cf. E. GomBriCh, o.c. 43. 5 Cf. K. rahner - h. vorgrimler, o.c., 180‑182. 6 Heraldică (lat. heraldus, fr. héraut ‑ crainic) - este știința specială a istoriei care are drept scop stabilirea principiilor teoretice, cercetarea, interpretarea și evoluția stemelor unui stat, Cap. ii. influența anTiChiTății aSuPra renașTerii... 57 profundă cu care cei din vechime își considerau înrudirea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
are decât să se ocupe industria de profil, care poate oricând să inventeze în toate colțurile țării restaurante cu nume și ambient eminescian, adevărate magnete pentru turiștii din străinătate! În schimb, o cercetare a etapelor cristalizării imaginii eminesciene ca „emblemă“ heraldică a culturii române are meritul mult mai mare de a descrie un Eminescu real, eliberat de mitologiile și utopiile critice suprapuse cu el de o sută de ani încoace. Tot „măsurând“ gradul de abatere de la realitate prin diferite strategii de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
a țării noastre. Stema actuală de stat a Românei de fapt și de drept reflectă dinamica istorică a formării statului național unitar român care este riguros redată cu mijloacele tradiționale ale heraldicei, fiind neutră din punct de vedere politic. În heraldică o stemă este cu atât mai autentică cu cât timpul (istoria) o confirmă. Comisia de Heraldică - Genealogie și Sigilografie de pe lingă Institutul de Istorie „N, Iorga” București a elaborat stema de stat a României postdecembriste având ca punct de plecare
Caleidoscop by P.D. Bâlbă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93360]
-
istorică a formării statului național unitar român care este riguros redată cu mijloacele tradiționale ale heraldicei, fiind neutră din punct de vedere politic. În heraldică o stemă este cu atât mai autentică cu cât timpul (istoria) o confirmă. Comisia de Heraldică - Genealogie și Sigilografie de pe lingă Institutul de Istorie „N, Iorga” București a elaborat stema de stat a României postdecembriste având ca punct de plecare stema României Mari din 1918. Stema de stat elaborată de specialiști, respectiv heraldiști, are elemente specifice
Caleidoscop by P.D. Bâlbă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93360]
-
N, Iorga” București a elaborat stema de stat a României postdecembriste având ca punct de plecare stema României Mari din 1918. Stema de stat elaborată de specialiști, respectiv heraldiști, are elemente specifice unei steme și elemente legate de istoria și heraldica țării. Stema de stat a României de după evenimentele din decembre 1989 cuprinde de fapt două elemente: a) un Însemn al unității românilor și României; b) un Însemn ce cuprinde, În principiu, ținuturile românești. Stema actuală a României a fost adoptată
Caleidoscop by P.D. Bâlbă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93360]