4,228 matches
-
lui Puck sau făptura de Ariel sunt figuri emblematice. Dar cel care mediază aici caruselul relațiilor este Jumătate, sublima jumătate ce domină - regal și paradoxal, trist, sălbatic și benign, agresiv sau tremurător, lucid, necruțător sau cu blândă conștiență - întregul câmp heraldic al acestei poezii. Fermecător prin hidoșenie, deplin tocmai prin eterna-i neîmplinire, teluric la trup și aerian la simțire, judecător vinovat de-a pururi, Jumătate „trăiește în Țara Necesității”, cum se arată într-o pagină de eseu din Cartea numelor
MUGUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288267_a_289596]
-
română” (G. Călinescu), pentru cărțile epocii lui Matei Basarab, au avut în practica tiparului din Țările Române și implicit în literatura română o descendență remarcabilă. Raportate la tradiția poetică în limba slavonă - câteva tropare, imnuri ori rugăciuni ocazionale -, aceste stihuri heraldice, alături de care trebuie amintite, spre a întregi averea „poetică” a scriitorului, epitaful pentru Mateiaș, compus, se pare, în trei versiuni: latină, slavonă și română, și, probabil, o „recapitulare” în slavonă a conținutului scrierii despre Varlaam și Ioasaf, impun prin noutate
NASTUREL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288357_a_289686]
-
și istorie, dintre civilizația umană în general și cea autohtonă în special, dintre om și eternitate și conturează un profil artistic complex. În cercetarea periplului existențial al lui B. P. Hasdeu O. începe prin a reconstitui genealogia familiei, lămurind fantazările heraldice ale cărturarului legate de ascendența sa princiară. Preocuparea majoră este de a dovedi că formația enciclopedică a lui B.P. Hasdeu, amploarea și diversitatea spiritualității și a creativității sale își au sorgintea în strădaniile literare ale bunicului Tadeu Hâjdeu și îndeosebi
OPRISAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288557_a_289886]
-
Un templier cu fruntea scăldată în lumină”). Bun cunoscător al poeziei parnasiene și simboliste, aflat sub amenințarea unei necruțătoare boli, O. dă, în „estampele” în care își transformă poezia, peisaje interioare în felul celor din G. Rodenbach. Scenerie gotică, imagini heraldice, aluzii hermetice („Pe masă-n roase pagini «Cornelius Agripa»”) intră în atmosfera de „legendă nordică”, prin care sufletul înstrăinat, pândit de moarte își trăiește „exilul nostalgic” („O albă lebădă sub lună și-n urmă, iată, Lohengrin. Sunt mort deși mă
ORLEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288590_a_289919]
-
ca atitudine ontologică, înainte de a fi procedeu literar, se află în spatele zâmbetului lui mopete, care aruncă lumea în neant spre a o reinventa după legi personale: „v. înnopteanu în marele său pullover cu tunet/ de soare, se plimbă pe câmpul heraldic, și ori/ care din florile minunate de aici simte adeseori/ privirea sa calmă. și încet, câte unul se încumetă// animalele pisicâine, crocomur, rinocalul/ să-i iasă întru întâmpinare. v. înnopteanu/ trece nestânjenit. vremea - ea nu/ mai trece. S-a oprit
IVANESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287650_a_288979]
-
să-i iasă întru întâmpinare. v. înnopteanu/ trece nestânjenit. vremea - ea nu/ mai trece. S-a oprit. mai departe, dr. cabalu/ de la geamul serei sale privește voios/ cum v. înnopteanu cu delicata sa bufniță blondă trece./ cu încetul, pe câmpul heraldic se lasă o noapte cam rece.// și steaua lumină de scut se înalță încet, migălos/ dantelând cu lumină și umbră o inscripție peste noapte./ v. înnopteanu înaintează printre heraldice șoapte.” Este un univers în care s-ar simți la largul
IVANESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287650_a_288979]
-
înnopteanu cu delicata sa bufniță blondă trece./ cu încetul, pe câmpul heraldic se lasă o noapte cam rece.// și steaua lumină de scut se înalță încet, migălos/ dantelând cu lumină și umbră o inscripție peste noapte./ v. înnopteanu înaintează printre heraldice șoapte.” Este un univers în care s-ar simți la largul lor umbrele lui William Blake și Christian Morgenstern, englezii și-ar recunoaște structura de sonet îngropată sub experimentul ingambamentului și poate chiar tipul de umor pince-sans-rire, totul însă combinat
IVANESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287650_a_288979]
-
Scitia Minor, Tauria sau Pind, se îngemănează cu personaje mitologice, precum Dzadzara, Cadara, Babani, Caracus, cu toponime ca Valea Rece, Apa Bună, Climări etc., figurând o geografie edenică și un teritoriu al amintirilor. Angelic și rafinat, poetul construiește un imperiu heraldic de siluete, dominat de figurile emblematice ale Eroului, Strămoșului și Bărbatului. Transformat nu de puține ori în incantație și delir divinatoriu, într-o savant-obscură haină sacerdotală a verbului, versul inițiază în misterele unei Grecii atemporale, ca la Ion Barbu. Proza
MIHADAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288111_a_289440]
-
lui Andrei Oișteanu (Grădina de dincolo, 1980) va ralia imediat prozele ce compun Cutia cu bătrâni la acel excurs erudit în simbologia magic-alchimică de acolo. Ceea ce reprezenta pe atunci sondare a fabulosului totemic animalier, ținând de imagistica ocultă, de exorcismul heraldic sau de șamanism turnat în tipare de basm românesc devine chiar acum substanță reflexivă, matriță psihanalitică și plurisemie a misterului într-o arborescență stilistică de mare finețe. Ceea ce era decriptat științific în Grădina de dincolo este codificat acum în numele colajului
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
lui Andrei Oișteanu (Grădina de dincolo, 1980) va ralia imediat prozele ce compun Cutia cu bătrâni la acel excurs erudit în simbologia magic-alchimică de acolo. Ceea ce reprezenta pe atunci sondare a fabulosului totemic animalier, ținând de imagistica ocultă, de exorcismul heraldic sau de șamanism turnat în tipare de basm românesc devine chiar acum substanță reflexivă, matriță psihanalitică și plurisemie a misterului într-o arborescență stilistică de mare finețe. Ceea ce era decriptat științific în Grădina de dincolo este codificat acum în numele colajului
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
panoramându-i fără sfială ungherele, suind c-un cat și revenind, la fel de indecis, la baza scărilor. Măi, să fie! se frământă el, nedumerit. ... observați (custodele Georgescu abuza de acest verb, exhibându-l într-un veritabil tic, după socoteala Poetului) decorațiunile heraldice interesante de pe câmpul scutului, caracteristice sigiliului familiei nobiliare a Corvineștilor. Mai cu seamă, observați (iar...?) misterul, mistica simbolisticii numerelor patru, reprezenând pământescul, teluricul, profanul, omenescul; și cinci, reprezentând dezideratul transcendentului, al destinului, desăvârșirea, cerescul, orizontul, spiritualitatea și sacralitatea. Of, of
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
o reprezintă semnalele sonore, vizuale, zgomotele, răsuflarea, mirosul de la antrenamente, muzica specială în timpul odihnei sau la antrenamente, vocea și strigătele antrenorului, fie a unei muzici pentru antrenamente, fie a publicului spectator, suporter sau nu. Sportivul utilizează semnele ideale hieroglifice și heraldice; care ascund arta de a promova și a reține gândurile și a interveni în intre-relația sportivă prin: -înțelegere, -judecată, -rațiune și -metodă (percepții, propoziții, metode și demonstrații, prin analiză și sinteză). În metodele științifice, care traversează istoria, descrierea lumii sportului
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
o noțiune foarte actuală a fost nevoie de un cuvânt simplu, care să evite lungimea perifrazelor greoaie. Inițiații pot comunica prin limbajul semnalelor, emblemelor și simbolurilor (de fixare a vorbirii, scriere, punctuație, semne numerice, signiaturi, mărci de fabrică, filigrane, piese heraldice, semne astrologice, alchimice, cabalistice, magice, talismane, semne tehnice și științifice, pictograme și protocolul schimburilor gesticulatorii ale mâinilor și picioarelor în dans, relația cu muzica, costume, măști, scenografie, mărci, sau prohibitive, internaționale, rutiere). Ce reprezintă soarta pentru sportivi? Soarta sportivilor arată
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
de sare. Singurele ființe care străbat - de obicei, doar metonimic - acest univers sunt, în afară de perechea amintită, fluturii, melcii sau îngerii. În Arta Grădinarului - într-o tonalitate adeseori psalmică, în care-și formulează crezul artistic - Emilian Marcu imaginează, așadar, un spațiu heraldic, capabil să alimenteze o cascadă ori un vulcan - imagine, de asemenea, prezentă în volum - de trăiri, trecând, sporadic, de la apolinicul, dominant, la dionisiac, într-o descătușare a aspirației spre perfecțiune, tangibilă, totuși, numai în vis, unde O lume-ntre lumi
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
menirea de a descrie un areal spiritual dominat de lirism (indus, adesea, de referirile la o floră prețioasă, exotică, ornamentală, care conferă noblețe imaginilor - vizuale, olfactive -, reprezentată de agave, hiacint, smirna, chiparoase, mirt, iriși, dar, cu precădere, de crinul - simbol heraldic, emblemă a purității -, în stare să sfâșie destin sau: orficul crin sau: cu săbii în elan și chin / înconjoară rătăcirea crinii ori: Un circ de crini adastă în aortă etc.). Asemenea termeni apar adeseori în cascadă: Melancolind al sfeșnicelor rit
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
-mi năpăstuiesc soția la aniversară cu aceleași cadouri domestice din ultimul sfert de veac - textile, cosmetice, bibliofilie, bucătăriceli, grădinărie, giumbușlucuri fals-joviale și alte consumabile afanisite -, am recurs la varianta masculin-boierească, grea ca un ghiul, strălucitoare și arătoasă ca un câmp heraldic din meciul ghelfilor cu ghibelinii: o săptămână de Florența (pardon, Firenze), bașca Siena și Pisa, cu cămăruța la zece pași de Piazza della Signoria. Prea ne vorbise toată lumea de soarele dulce al Toscanei, de ținutul Chiantiului, al Medicilor, al lui
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
junimismului cu criterionismul, un model de complementaritate între Ideea europeană și Ideea românească? Și, tot din pricina contextului fetid, cum să nu te refugiezi cu sfântă exasperare în literatura memorialistică, în căutarea rădăcinilor, a reperelor, a valorilor sigure, a unui câmp heraldic, fie și utopic, prin care-ți mai poți legitima existența? Pe terenul acesta, al paseismului ca răsuflătoare în zid, sau copcă în gheață, mă întâlnesc (și o admir sincer) cu Ioana Părvulescu, omul care a găsit forța de a se
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
închipuit, în rucsacul său negru. Poartă coperta unei cărți, ce se găsește deocamdată în stadiu de proiect! Ea va fi, însă - Theo n-are nici o îndoială în această privință - o carte, esențială. Mai poartă, apoi, în rucsac, o potcoavă, simbolul heraldic al familiei sale. Aud că întreabă pe toată lumea cum se spune "potcoavă" în diverse limbi și își notează. Va alcătui, astfel, un dicționar complet, mondial, al acestui cuvânt, operă la care ține, de asemenea, foarte mult, se pare. La prânz
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
aprinzîndu-i țigara cu bricheta lui de aur la fel ca a lui Juan Lucas. Fericit că-i venise ideea asta, Lastarria Întinse brațul la capătul căruia se iveau manșeta perfectă a cămășii de mătase naturală, butonul de aur cu Însemne heraldice la care n-avea nici un drept și, În sfîrșit, flacăra fitilului care arunca o lumină galbenă pe gușa unsuroasă și nebărbierită a lui Lalo Bello, care, pe lîngă asta, avea un umăr mai jos și spatele complet plat. Dar Lastarria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
aceste cărți groase și maronii care descriau universul, așa că ori de cîte ori îl rosteam, căpătam un sentiment de putere confirmată de plăcerea pe care o dădea părinților mei. Dar cele patru pagini colorate cu steagurile tuturor națiunilor și însemnele heraldice îmi creau o senzație de fericire concentrată, de o natură pur senzuală. Eram fascinat de dreptunghiurile și romburile lucioase umplute cu nuanțe de albastru, roșu, galben, verde, negru și alb, combinate în modele cele mai vii și mai deslușite decît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
pe caldarâm. CAPITOLUL I DUPĂ TREIZECI DE ANI Mihai Panaitescu pătrunse în holul întunecos inhalând aerul cald. Se împiedică izbindu-se dureros de scrinul greoi din capătul încăperii. Fusese cândva o piesă elegantă cu linii trufașe. Anii ciuntiseră ciucurii stemei heraldice, așternuseră o crustă groasă de praf în pliurile florilor scobite în lemn. Pe placa de marmură plesnită, stăteau cocoțate două borcane uriașe cu gogoșari, legături de leuștean și pătrunjel erau puse la uscat. Cutia cu otravă pentru gândaci emana un
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
împingeți în locul meu. Părea să facă totală abstracție de ținuta tânărului, iar ochii nu coborau mai jos de bărbia acestuia. Am să închid eu apa la bucătărie. ― Ia dați-vă la o parte! Matei își propti mâna în buclele stemei heraldice, sprijinindu-și umărul de muchia scrinului. Simți că degetele îi alunecă. Lambriul se deplasase descoperind o tainiță. Oamenii se priviră surprinși. ― Extraordinar! suflă Panaitescu. Stau de 20 de ani în casa asta și habar n-am avut. Valerica Scurtu se
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
e, deși excesivă, chiar o enormitate: poezia pură a lui Ion Barbu și a orficului Dan Botta, cultivate la Contimporanul, erau parțial afine abstractismului constructivist și percepute în epocă drept curente noi, radical antiraționaliste și antimimetice. Alăturarea artei bizantinizante și heraldice a lui Mateiu Caragiale sau a poeziei lui Ion Barbu și a discipolilor săi de Vinea, dar și de Tzara sau de suprarealiști, apare astfel mai puțin contrariantă: în fond, cu toții pot fi plasați sub semnul manierismului fantast. Capitolul IV
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
să urmărească majoritatea oamenilor. Nu m‑aș fi așteptat ca Vela să apară la tribunal când formalitățile de divorț au fost definitivate, dar și‑a făcut apariția, Într‑un costum butonat de sus până jos, aducând mai curând a veșmânt heraldic decât a rochie femeiască, Închis cu nasturi de alamă de la gât și până la genunchi; era fardată și coafată cu părul strâns, ca o dansatoare. Ar fi, probabil, cu neputință să comunici mesajul pe care‑l emitea: mi se dăduse o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
sălașurile luminoase, pregătirile sunt în toi pentru însămânțările de primăvară. Se seamănă pe pământ nu doar o nouă generație de bebeluși, ci și gânduri, culori, alb, roz, gri, căci tapiseria e pe terminate, marile figuri ale veacului sunt împlinite, păsările heraldice, vânătorii, licorna, acum nu mai trebuie încheiat decât chenarul, volute scânteietoare, motiv floral, stil pierdut. Urzeala e aceeași de la un capăt la altul, din caierul mohorâtelor norne care la orice dau din umeri zicând, ei și? sau mare scofală! sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]