275 matches
-
cum am ajuns la scopul nemărturisit al capitolului. Complexitatea relațiilor dintre heterotrofele solului, mai mare decât ale plantelor, deschide și mai larg ușa pentru mesaje false. Care sunt acestea? Din nou poluanții, În majoritatea lor substanțe care, oxidante fiind, inhibă heterotrofele; oxidarea solului ar putea fi considerată “decontaminare”, fiind În fond ceea ce fac și heterotrofele, dacă n’ar fi un proces cu caracter global, substanțele suport al mesajului chimic rămânând intacte. Mai mult, heterotrofele solului produc În condiții normale factori de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
mare decât ale plantelor, deschide și mai larg ușa pentru mesaje false. Care sunt acestea? Din nou poluanții, În majoritatea lor substanțe care, oxidante fiind, inhibă heterotrofele; oxidarea solului ar putea fi considerată “decontaminare”, fiind În fond ceea ce fac și heterotrofele, dacă n’ar fi un proces cu caracter global, substanțele suport al mesajului chimic rămânând intacte. Mai mult, heterotrofele solului produc În condiții normale factori de creștere pentru plante, precum bacteriile intestinale vitamine. Substanțele alelopatice ale heterotrofelor sunt În general
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
majoritatea lor substanțe care, oxidante fiind, inhibă heterotrofele; oxidarea solului ar putea fi considerată “decontaminare”, fiind În fond ceea ce fac și heterotrofele, dacă n’ar fi un proces cu caracter global, substanțele suport al mesajului chimic rămânând intacte. Mai mult, heterotrofele solului produc În condiții normale factori de creștere pentru plante, precum bacteriile intestinale vitamine. Substanțele alelopatice ale heterotrofelor sunt În general relativ oxidante. Asta demonstrează prevalența mecanismului redox față de cele alternative, chiar și din punct de vedere istoric: În mediul
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
ceea ce fac și heterotrofele, dacă n’ar fi un proces cu caracter global, substanțele suport al mesajului chimic rămânând intacte. Mai mult, heterotrofele solului produc În condiții normale factori de creștere pentru plante, precum bacteriile intestinale vitamine. Substanțele alelopatice ale heterotrofelor sunt În general relativ oxidante. Asta demonstrează prevalența mecanismului redox față de cele alternative, chiar și din punct de vedere istoric: În mediul arhaic, reducător, a crea condiții improprii Vieții, evident a altora, Însemna oxidarea, după cum În mediul oxidant actual, plantele
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Însemna oxidarea, după cum În mediul oxidant actual, plantele produc substanțe alelopatice reducătoare. Și, Încă ceva a asigurat supraviețuirea armei chiar În condițiile oxidării ulterioare a mediului: a fabrica ceva oxidant Înseamnă pentru fabricant a căpăta energie. Și astfel, din necesitate, heterotrofele devin și unelte pentru “decontaminare”. Ele consumă exact substanțele alelopatice produse de către plante, e drept Împotriva altor plante, substanțe după cum am arătat deunăzi reducătoare, Împiedicând acumularea lor excesivă. Exemple? Protozoarele, acele animacule unicelulare ale căror prototip e parameciul, se Înmulțesc
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
mai multă substanță alelopatică secretată de plante. Ciuperci ca Aspergillus și Penicillium consumă alelopata florezină secretată de măr. Această “decontaminare” este greu de sesizat vara, când plantele, independente energetic, o maschează, dar e activă iarna, când plantele dorm, iar biocenoza heterotrofă a solului e stăpână pe situație. Amintind că fiecare segment al biocenozei, autotrof, respectiv heterotrof, modifică mediul În două sensuri diferite, sensuri ce se anulează reciproc, deci se menține un mediu cu caracteristici constante, dar fiecare segment singur modifică mediul
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
nevăzute microorganisme din sol. Cât despre om, ce să mai vorbim... “Radiosfera”, 20 noiembrie 1995, ora 9,43 57. O lege fără sancțiuni Vreme de un miliard și jumătate de ani, Terra, proaspăt ieșită din geneza geologică, a constituit feuda heterotrofelor primitive. Ca oriunde nu există și opoziție, adică Într’un regim dictatorial, au apărut premisele răsturnării regimului. Atunci, acestea s’au chemat degradarea, prin oxidare, a mediului, efectul firesc al viețuirii exclusive a heterotrofelor. Regimul a Încercat atunci un amendament
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
din geneza geologică, a constituit feuda heterotrofelor primitive. Ca oriunde nu există și opoziție, adică Într’un regim dictatorial, au apărut premisele răsturnării regimului. Atunci, acestea s’au chemat degradarea, prin oxidare, a mediului, efectul firesc al viețuirii exclusive a heterotrofelor. Regimul a Încercat atunci un amendament, adică apariția eucariotelor, adică a organismelor − tot unicelulare − dar cu nucleu, adică cu o dublă protecție, membrana celulară și cea nucleară, a informației genetice. Dar nici această dublare a aparatului milițienesc nu a putut
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
dar cu nucleu, adică cu o dublă protecție, membrana celulară și cea nucleară, a informației genetice. Dar nici această dublare a aparatului milițienesc nu a putut Împiedica dizidența. În două valuri, unul Înaintea eucariotelor, altul imediat după aceea, din rândul heterotrofelor s’au desprins autotrofele, pe atunci doar alge, dar care și-au urmat drumul lor. Ele erau purtătoarele unui salt calitativ, fotosinteza, de altminteri Încercat și de unele dintre bacteriile mai “luminate”, salt care le-a asigurat un avantaj incontestabil
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Înceată, trebuindu-le aproape un miliard de ani până la urmatorul salt calitativ, pluricelularitatea. Poate dizidența lor a fost precoce și abia un viitor Îndepărtat le va grăbi și lor evoluția. Poate ele, autotrofele, sunt o rezervă, deocamdată conservată, a naturii. Heterotrofele Însă, s’au grăbit. Era și cazul. Ele moșteneau o țară, vreau să spun un mediu, secătuit de resurse, mai degrabă energetice, În lunga dictatură. Au trebuit să devină democrate, adică să se Înțeleagă cu autotrofele dizidente, Întemeind un sistem
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
dar se pare că mai trebuie ceva, pentru că și așa, mediul a continuat să se oxideze. Dacă “partidul” autotrofelor, dispunând de energie la discreție, din afară, deci de posibilitatea de a contracara oxidarea mediului, a preferat poziția minimă, cel al heterotrofelor, dependente energetic de autotrofe, a devenit mai activ, diversificânduse, astfel Încât să poată exploata orice formă În care energia scapă printre degetele autotrofelor. Rezultatul actual e aproape 300 de mii de specii de autotrofe, dar peste un milion de specii de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
dependente energetic de autotrofe, a devenit mai activ, diversificânduse, astfel Încât să poată exploata orice formă În care energia scapă printre degetele autotrofelor. Rezultatul actual e aproape 300 de mii de specii de autotrofe, dar peste un milion de specii de heterotrofe. Resursele energetice limitate au impus heterotrofelor o mai strictă repartiție și, implicit, Împingerea războiului civil chimic la extrem, așa cum discutam deunăzi: fiecare specie și-a confecționat dacă nu mai multe, măcar o armă chimică și, mai ales cu efect potențial
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
mai activ, diversificânduse, astfel Încât să poată exploata orice formă În care energia scapă printre degetele autotrofelor. Rezultatul actual e aproape 300 de mii de specii de autotrofe, dar peste un milion de specii de heterotrofe. Resursele energetice limitate au impus heterotrofelor o mai strictă repartiție și, implicit, Împingerea războiului civil chimic la extrem, așa cum discutam deunăzi: fiecare specie și-a confecționat dacă nu mai multe, măcar o armă chimică și, mai ales cu efect potențial mortal. Și, mai mult, heterotrofele s
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
impus heterotrofelor o mai strictă repartiție și, implicit, Împingerea războiului civil chimic la extrem, așa cum discutam deunăzi: fiecare specie și-a confecționat dacă nu mai multe, măcar o armă chimică și, mai ales cu efect potențial mortal. Și, mai mult, heterotrofele s’au organizat În teritoriu, adică s’au adunat În organisme pluricelulare, cu mult Înaintea autotrofelor, cam cu o jumătate de miliard de ani. În spatele celei de-a treia bariere lăsate În fața oxidării mediului, adică În spatele tegumentului, mai mult sau
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
inhibitor. Adică Încă, substanțe alelopatice aruncate În lupta pentru hrană, spațiu, lumină. Evoluția le-a perfecționat continuu atât structura chimică cât și mesajele purtate. Câteva jaloane ale acestei evoluții: Numărul de substanțe scade mereu, pe măsura trecerii de la organismele monocelulare heterotrofe la cele monocelulare autotrofe și apoi la cele pluricelulare. Mai mult, Între acestea din urmă, animalele, cu o evoluție accelerată În raport cu plantele, reduc și mai mult acest număr. În aceeași ordine scade, ca o consecință, sensibilitatea la mesajul fals generat
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
pe măsura evoluției, mesaje de avertisment și, În sfârșit, indicații, mă Întreb cam cum ar arăta arma chimică sau poate mai mult decât atât, care desigur zace ca potențialitate În om, ființa aflată În vârful evoluției, dar și, ca odinioară heterotrofele primitive, În faza de dezvoltare exponențială, necontrolată, Într’un mediu cu posibilități totuși finite. “Radiosfera”, 4 decembrie 1995, ora 11,09 59. Există și o poluare informațională? Al naibii să fiu dacă mai trag vreodată concluzii; sunt vorbele cu care
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Dacă intervenim cu un poluant de acest fel, vom deplasa acel echilibru. Să vedem cum. Un biostimulator oarecare nu face altceva decât să inducă deplasarea potențialului redox al mediului până la coincidența cu optimul plantei cultivate. Numai că În acele condiții, heterotrofele sunt puternic inhibate, astfel Încât planta e cu mâinile libere; efectul e o acțiune reductivă asupra mediului, adică autoinhibiția plantei. Va fi nevoie de o nouă cantitate de biostimulator, cu o nouă inhibiție a heterotrofelor, adică se Închide un cerc
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Numai că În acele condiții, heterotrofele sunt puternic inhibate, astfel Încât planta e cu mâinile libere; efectul e o acțiune reductivă asupra mediului, adică autoinhibiția plantei. Va fi nevoie de o nouă cantitate de biostimulator, cu o nouă inhibiție a heterotrofelor, adică se Închide un cerc vicios. Ierbicidele sunt, În cantități mici, stimulatori pentru plante, acționând așa cum am arătat acum. Iar o cantitate mică este exact ceea ce rămâne În sol după spălarea de către ploi a ierbicidului aplicat. Pesticidele acționează de fapt
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
se Închide un cerc vicios. Ierbicidele sunt, În cantități mici, stimulatori pentru plante, acționând așa cum am arătat acum. Iar o cantitate mică este exact ceea ce rămâne În sol după spălarea de către ploi a ierbicidului aplicat. Pesticidele acționează de fapt asupra heterotrofelor În general, chiar dacă doar unele dintre acestea se numesc dăunători. Lipsite de acțiunea redox compensatoare a heterotrofelor, plantele se vor autoinhiba În cele din urmă, ca și cum ar fi vorba de o monocultură. Vor trebui adăugați biostimulatori și iar se Închide
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
acum. Iar o cantitate mică este exact ceea ce rămâne În sol după spălarea de către ploi a ierbicidului aplicat. Pesticidele acționează de fapt asupra heterotrofelor În general, chiar dacă doar unele dintre acestea se numesc dăunători. Lipsite de acțiunea redox compensatoare a heterotrofelor, plantele se vor autoinhiba În cele din urmă, ca și cum ar fi vorba de o monocultură. Vor trebui adăugați biostimulatori și iar se Închide un cerc vicios. Unul peste altul, aceste exemple arată că un câștig imediat, chiar substanțial, va fi
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
discuție. Altminteri, intervenția genetică va deveni un alt exemplu de poluare informatică. Și, atenție! Dacă acceptăm schimbări În mediu datorate poluării informaționale, considerând-o strict necesară supraviețuirii noastre, schimbări care se traduc de fapt În sterilizarea solului, pierderea biocenozei sale heterotrofe, trebuie să ne Întrebăm dacă ne putem angaja să monitorizăm și să intervenim prompt și optim la orice abatere de la normal, adică ceea ce face natura. Și asta mereu, În locul naturii. Natură pe care o tot Îndepărtăm, așa cum am arătat acum
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
dacă vrei să ajuți pe cineva, nu-i da un pește, ci Învață-l să-l prindă”. Energia e cumplit de scumpă, iar natura o gospodărește cu zgârcenie. Plantele trudesc din greu pentru a o capta, iar dacă cedează și heterotrofelor din ea, e contra unui serviciu: menținerea unui mediu favorabil vieții lor și deci captării altei energii. Natura nu Întreține Viața de pomană, ci pentru un scop precis, anume evoluția ei spre ceva pe care suntem Încă departe a-l
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de faptul că, În cursul Înghețării, apa de prisos este refulată din fisură. Rădăcinile, odată pătrunse În fisură, se Îngroașă, acționând ca o pană. Cred că nu e de prisos să amintesc că plantele sunt secondate, În același sens, de heterotrofe: animale careși sapă vizuini ori galerii, mobilizează solul și o mulțime de microorganisme ce folosesc roci ca sursă de energie ori de elemente necesare metabolismului lor. Una peste alta, aceste procese constituie de fapt o acțiune entropizantă a Vieții asupra
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
urmă e humusul. Dar să urmărim, accelerând, evoluția unui lac. Prima fază a evoluției, de inițiere a Vieții, este caracterizată prin negentropie ori, altfel spus, prin condiții reducătoare din punct de vedere redox, adică exact ceea ce au nevoie deversele organisme heterotrofe. Că n’au la dispoziție decât hrana, ori mai bine zis biomasa adusă de ape din jur, e o altă poveste dar, În urma viețuirii acestor Încă rare organisme, apa Începe a se oxida, creând condiții optime pentru autotrofe, adică plante
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
nu e cazul. Poate de asta nu vedem stuf În lacurile montane, deși nu Întotdeauna poate fi incriminată altitudinea; doar că apa e Încă reducătoare. Nu trebuie Însă să ne facem griji: În lanțul trofic, chiar dacă producătorul, planta, e inferior, heterotrofele sunt foarte diversificate, inclusiv animale superioare, adică vertebrate. Și astfel, acestea din urmă dețin hegemonia În ceea ce privește modificarea mediului, fapt ce generează oxidarea apei lacului; În alți termeni, finalul acestei prime etape poate fi caracterizat prin creșterea entropiei, lucru firesc Vieții
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]