557 matches
-
Larva are 3,0 - 5,0 mm lungime, este apodă, de culoare albă; capul este brun. Biologie. Iernează în stadiul de adult în straturile superficiale ale solului și are o generație pe an. În luna mai, adulții părăsesc locurile de hibernare și se hrănesc timp de 4050 zile pe crucifere spontane și cultivate, frecvent pe semincerii de varză și conopidă. După împerechere, femelele depun ouăle pe silicve, în mici cavități roase cu ajutorul rostrului. Intr-o cavitate este depus un singur ou
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
fig. 11 b). Biologie. Iernează ca adult în sol la 3 - 10 cm adâncime, uneori sub frunzele de crucifere rămase în sol. Are o generație pe an. În primăvară, când temperatura aerului depășește 10 - 110 C, adulții părăsesc locurile de hibernare și se hrănesc cu frunze, ajungând la maturitate sexuală. După împerechere, femela depune ouăle în mici cavități roase de femelă cu rostrul în partea inferioară a tulpinii sau în pețiolul frunzelor de varză, conopidă sau alte crucifere. O femelă depune
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
cu aerul devine pergamentos. Măsuri de prevenire și combatere Măsurile agrofitotehnice au un rol important în reducerea populațiilor de limacși și anume: o arătura de toamnă contribuie la diminuarea pagubelor, prin crearea unor condiții mai puțin favorabile pentru stadiul de hibernare; o respectarea tehnologiilor de cultură; o prașile în timpul perioadei de vegetație; o administrarea de îngrășăminte complexe pentru dezvoltarea mai rapidă a plantelor; o irigarea echilibată a culturilor și drenarea terenurilor cu exces de umiditate. Pe suprafețe mici, în grădini, sere
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
Iernează în stadiul de femelă adultă pe frunzele rămase în câmp după recoltare, pe sub scoarța pomilor și a arbuștilor, în frunzarul pădurilor. Prezintă 6 - 10 generații pe an. În primăvară, când temperatura aerului depășește 100 C, femelele părăsesc locurile de hibernare și încep să se hrănească pe diferite plante spontane sau cultivate. Femelele depun ouăle pe partea inferioară a frunzelor. O femelă poate depune 80 - 150 de ouă. Incubația durează 5 - 7 zile. Dezvoltarea larvară durează 10 - 15 zile. Larvele mature
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
de culoare galbenă- portocalie, cu aspect murdar, prevăzută cu excremente mucilaginoase. Capul și toracele brun-negricios. Biologie. Iernează în stadiul de adult în sol, la 5 - 6 cm adâncime. Are două generații pe an. În luna mai, adulții părăsesc locurile de hibernare și se hrănesc cu frunzele plantelor spontane și cultivate. Are loc împerecherea, iar femela depune ouăle de-a lungul nervurilor frunzelor de ceapă. O femelă depune 60 - 80 de ouă. Incubația durează 6 - 10 zile. Larvele care apar, se dezvoltă
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
3 - 6 generații pe an, iar în condiții de seră, când temperatura și umiditatea aerului sunt optime, tripsul comun poate dezvolta până la 10 generații. Primăvara, în prima jumătate a lunii aprilie, când temperatura depășește 100 C, adulții părăsesc locurile de hibernare și trec pe diferite plante din flora spontană și apoi pe cele cultivate. Reproducerea este sexuată sau partenogenetică. Din ouăle femelelor nefecundate apar numai femele. Ouăle sunt depuse de femele pe frunzele plantelor, fiind introduse în parenchim cu ajutorul ovipozitorului. O
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
Se aplică un complex de măsuri ce constau în următoarele: o asolament de 3 ani cu cereale, ce sunt bune premergătoare pentru legume; o strângerea și distrugerea resturilor vegetale; o arătura de toamnă pentru introducerea sub brazdă a formelor de hibernare; o prașile efectuate în perioada de vegetație pentru distrugerea buruienilor, ce constituie plante gazdă pentru dezvoltarea tripșilor. Tratamente chimice efectuate când pragul economic de dăunare este depășit de la 3 - 5 adulți sau larve pe plantă. Se poate folosi unul din
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
de 100 C. Maximul de apariție a adulților se înregistrează obișnuit la sfârșitul lunii aprilie sau la începutul lunii mai, la temperaturi medii zilnice cuprinse între 14 și 210C. La majoritatea insectelor copulația începe încă din vară, înainte de intrarea în hibernare și se continuă la apariția lor în primăvară. Ouăle sunt depuse în grupe (62 - 95 la ouă) pe partea inferioară a frunzelor de cartof sau alte solanacee cultivate și spontane: tomate, pătlăgele vinete, măselariță sau pe diferite buruieni din culturile
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
G II) încep să apară din prima decadă a lunii august. Acești adulți se pot întâlni până toamna târziu (octombrie - noiembrie) pe diferite plante solanacee și mai ales pe pătlăgele vinete, iar odată cu răcirea timpului se retrag în sol pentru hibernare. Însă nu toți adulții părăsesc căsuțele pupale, o parte din ei rămân în sol în aceleași locuri până în primăvara următoare. Răspândirea acestui dăunător se face atât prin migrare directă prin mers sau în zbor, cât și prin transportul diferitelor produse
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
de culoare galbenă- portocalie, cu aspect murdar, prevăzută cu excremente mucilaginoase. Capul și toracele brun-negricios. Biologie. Iernează în stadiul de adult în sol, la 5 - 6 cm adâncime. Are două generații pe an. În luna mai, adulții părăsesc locurile de hibernare și se hrănesc cu frunzele plantelor spontane și cultivate. Are loc împerecherea, iar femela depune ouăle de-a lungul nervurilor frunzelor de ceapă. O femelă depune 60 - 80 de ouă. Incubația durează 6 - 10 zile. Larvele care apar, se dezvoltă
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
mm lungime, în formă de butoiaș, de culoare cafenie-închis. Biologie. Iernează în stadiul de adult în resturile de plante rămase în câmp, pe sub bulgării de pământ, în grămezile de gunoi etc. Are o generație pe an. Adulții părăsesc locurile de hibernare primăvara foarte devreme, uneori chiar la sfârșitul lunii februarie, când temperatura solului la adâncimea de 5 cm are valori de 1 - 20 C. Are loc împerecherea, iar femelele depun ouăle izolat pe țesuturile de la colet sau la baza frunzelor. Incubația
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
6 mm lungime, de culoare albă, capul galben-bruniu (fig. 47 b). Biologie și ecologie. Iernează în stadiul de adult în sol, în crăpăturile solului, sub plantele uscate și are o generație pe an. În luna aprilie, adulții părăsesc locurile de hibernare și se deplasează prin mers și zbor spre culturile de leguminoase abia răsărite. Este o insectă crepusculară sau nocturnă, iar în timpul zilei stă ascunsă la baza plantelor, sub bulgării de pământ. Adulții au o longevitate de 2 - 3 luni, astfel
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
locuri: în liziera pădurilor, sub scoarța pomilor, sub mușchi, pe sub frunzele căzute, în crăpăturile solului, în poduri, pe sub dușumele etc. Prezintă o singură generație pe an. La sfârșitul lunii aprilie, când temperatura aerului depășește 140 C, adulții părăsesc locurile de hibernare și migrează în câmp, parcurgând distanțe mari, mai ales pe vreme caldă și însorită. În perioada preovipozitară adulții consumă polenul florilor de mazăre. Are loc copulația, iar după 8 - 10 zile femelele încep să depună ouăle, ce coincide cu formarea
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
constatat că soiurile precoce, cu înflorire de scurtă durată sunt mai puțin atacate. În anii cu condiții favorabile, pagubele pot ajunge până la 80 %. Măsuri de prevenire și combatere - Recoltarea la timp a mazării ce împiedică retragerea larvelor în sol pentru hibernare. - Efectuarea arăturilor adânci pentru introducerea sub brazdă a larvelor aflate în straturile superficiale ale solului. - Cultivarea de soiuri precoce, care sunt mai rezistente la atac. În condiții puternice de infestare se aplică tratamente chimice cu unul din insecticidele: Carbetox 37
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
reprezintă un factor determinant pentru procentele de supraviețuire, așa cum se întâmplă, în unele bazine, pe parcursul perioadei vegetative. Pierderile înregistrate de masa corporală pe parcursul etapei de iernare sunt și mai puternic influentate de condițiile mediale, întrucât ele reprezintă răspunsul duratei de hibernare 131 propriuzisă. Dacă iarna este blândă și temperatura apei nu scade suficient, crapul rămâne activ o perioadă mai îndelungată de vreme și scăderile înregistrate în masa corporală sunt semnificative. In general, aceste pierderi în greutate nu au depășit în nici unul
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
și clase; H Habitat= parte din biotop ocupată de un individ sau de o populație, care oferă acestora toate condițiile de dezvoltare și de prosperitate; Heleșteu= ecosistem ecvatic antropogen, destinat pisciculturii sistematice, cu adâncime de regulă mică (0,7m0,8m); Hibernare=stare de activitate redusă a unor animale ce cad în amorțire șiși reduc considerabil metabolismul în timpul sezonului rece; Hidrosferă= înveliș de apă sub formă lichidă și solidă care există pe/și sub Pământ; Humus= parte organică din componența solului, provenită
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
internațional, 15, 41, 2007. 399 Victor Hugo 400 Liviu Pendefunda, Rondeluri și ovoide, Editura Junimea, Iași, 2005. 401 Liviu Pendefunda, Contact internațional, 2, 6-7, 1992. 402 Christian Jacq, Mozart Fiul lumini, Editura RAO, București, 2007. 403 "Taoiștii chinezi considerau somnul, hibernarea și extazul ca experiențe originare în care viața nu se risipește, nu se destramă, nu se proiectează în afară. În poezia lui Lucian Blaga somnul este întoarcerea la unitatea organică primordială, la starea paradisiacă a creației" (Eliade). 404 Liviu Pendefunda
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
o durată de timp specifică fiecărui soi, acest echilibru se modifică, iar încolțirea se poate declanșa în orice moment dacă apar temperaturi și/sau umidități mai ridicate. Doar condițiile suboptimale, mai ales temperatura scăzută, mențin starea de inerție, inactivitatea vegetativă, hibernare. În afara factorilor fizici naturali care frânează creșterea, există factori fizici artificiali (ionizarea = iradierea), precum și factori chimici care pot inhiba acest proces. Inhibitorii chimici pot fi produse naturale sau de sinteză. 8.3.2. Momentul optim de recoltare Se stabilește în funcție de
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
se succedau ritmic, mîinile le țineam la spate și nu încercam să mă gîndesc la nimic. Dacă mă gîndesc la pedeapsă, înnebunesc... Cu timpul, începi să faci economie de mișcări și de vorbe, instinctul de conservare îți insuflă dorința de hibernare. Vrei să te culci și să dormi, să dormi și să nu mai știi nimic și să te trezești în ziua eliberării ca dintr-un vis urît."51 Corpurile intră deci în rolurile instituționale impuse. Modurile de comportare pretinse indivizilor
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
pentru a nu altera și mai mult aerul. Starea de conservare produce o dezindividualizare corporală, iar absența elementelor de personalizare a trupului (haine, parfumuri, coafuri) sporește senzația de mortificare a corpului. Economia de mișcări și de vorbe insuflă dorința de hibernare. Plimbarea zilnică de o oră este refuzată tot mai des deoarece se produce într-un spațiu aflat în bătaia soarelui, absența umbrei și a vegetației sporind starea de disconfort. Corpul și nevoile lui fundamentale respirație, mîncare, somn, eliminare, menținere a
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de fuziune avea discreta violență a unei posesii fizice. Trebuia să lupt în sinea mea, pentru a nu recunoaște că eram fericit. Acea chintesență berlineză a Occidentului îmi reda agresiva voluptate de a trăi, pe care o crezusem aflată în hibernare definitivă înlăuntrul meu. Sesizasem trezirea asta încă de la Moscova, în cursul lunilor de studii și de antrenament care mă pregăteau pentru această nouă muncă în străinătate. Pregătirea mă îndepărta tot mai mult de cel ce fusesem înainte. Și nu învățarea
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
întregii poezii. 7. Metafora somnului din enunțurile ce deschid și închid strofa finală - și dorm adânc, și dorm mereu - se construiește pe laitmotivul adormirii, sugerat în textul poetic printrun bogat câmp lexical. La nivel semantic, metafora verbală dorm sem nifică hibernarea, similară morții, conturând una din temele simboliste fundamen tale. În accepția poetului, acest somn anulează viața însăși, idee accentuată de determi nan tele adverbiale adânc și mereu ale verbului dorm. Hiperbola nemărginirile polare sugerează vas titatea spațiilor boreale, conturând un
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
cu semn negativ», care, printre altele, nu este invenția mea. Este exact lucrul la care trimite argumentarea personală a lui Boltzmann. În concluzie se poate reaminti că viața consumă În mod necesar energie liberă, chir și În timpul celei mai profunde hibernări. Această energie dă posibilitatea construirii de structuri care sunt foarte Îndepărtate de echilibru. După Ilya Prigogine, asemenea structuri se numesc disipative, adică structuri care consumă energie liberă (a disipa, din lat. dissipare: a distribui, a Împrăștia). Principiul fizical al structurilor
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
fost înțeleasă încă de la începuturile ei ca proiect capabil să depășească granițele disciplinarității și limitele media. Deloc întâmplător, Claude Bremond atrage atenția asupra acestui aspect important în orice discuție despre fenomenele narative nonliterare: . Această afirmație a lui Bremond, rămasă în hibernare teoretică mai bine de patru decenii , uneori contestată, alteori invocată ca sursă de inspirație în studiile comparative, nu a fost dezvoltată încă într-o teorie amplă a transmedialității. Ea devine însă un punct de interes în studiile comparative, studiile media
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
că vechi monografiști care își găsiseră de lucru în cercetarea de folclor și etnografie, de statistică, de economie au utilizat spiritul sociologiei, chiar dacă fără a-i pronunța denumirea. Dar până la urmă se poate constata că lipsa cultivării publice a sociologiei, hibernarea ei a constituit o grea lovitură pentru cultura și știința din România. Ironia sorții este că în acești ani de distrugere a sociologiei și a sociologilor bucureșteni, în fruntea catedrei de materialism dialectic și istoric și de istoria filosofiei de la
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]