481 matches
-
se transmite de-a lungul generațiilor. Variabilitatea este proprietatea ființelor vii de a se deosebi unele de altele. Genă este un segment din moleculă de ADN, care determină apariția unui caracter. Hibridarea este încrucișarea între indivizi diferiți. Hibridul este rezultatul hibridării. Genotipul este totalitatea genelor sau a informațiilor genetice. Thomas Hunt Morgan a lucrat cu musculița de oțet ("Drosophila melanogaster"), deducând din cercetările sale că factorii ereditari sunt de fapt genele. Pentru fiecare caracter trebuie să existe cel putin o genă
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
masă. De-a lungul timpului au fost observate elemente de variabilitate fenotipică: există un biotip cu struguri de culoare negru-intens, care este cel mai valoros și un alt biotip cu struguri negru-roșietici, mai putin valoros. Pe de altă parte, datorită hibridării naturale a soiului generată de prezența polenizatorilor, s-a constatat că semințele de Coarnă neagră au un grad ridicat de heterozigotism. Prin selecție individuală din semințele acestui soi, s-au obținut forme biologice noi (soiuri noi) cum sunt: Coarnă neagră
Coarnă Neagră () [Corola-website/Science/331887_a_333216]
-
în al căror genom sunt incluse gene străine, utile, exprimabile și transmisibile stabil la descendenți. Ingineria genetică utilizează metode de cultură "in vitro" a celulelor și țesuturilor animale și vegetale și tehnologia ADN-ului recombinat. Pe aceste metode se bazează hibridarea somatică la plante și animale, haploidia prin "androgeneză" și "ginogeneză" experimentală, precum și clonarea. Hibridarea somatică la plante se realizează cu ajutorul "protoplaștilor", celule în care s-a distrus peretele celular prin tratamente enzimatice (exemple: celulaza, pectinaza). Drept urmare, fiecare celulă va fi
Inginerie genetică () [Corola-website/Science/329222_a_330551]
-
descendenți. Ingineria genetică utilizează metode de cultură "in vitro" a celulelor și țesuturilor animale și vegetale și tehnologia ADN-ului recombinat. Pe aceste metode se bazează hibridarea somatică la plante și animale, haploidia prin "androgeneză" și "ginogeneză" experimentală, precum și clonarea. Hibridarea somatică la plante se realizează cu ajutorul "protoplaștilor", celule în care s-a distrus peretele celular prin tratamente enzimatice (exemple: celulaza, pectinaza). Drept urmare, fiecare celulă va fi perfect izolată de celelalte, permițând efectuarea experimentelor. Protoplaștii pot fi izolați din orice organ
Inginerie genetică () [Corola-website/Science/329222_a_330551]
-
După fuzionarea celulelor, fuzionează nucleii, se reface peretele celular și începe diviziunea celulară. După circa trei săptămâni se formează calusuri de culoare verde, care încep să crească. Pentru a regenera plantele, calusurile se transferă în medii speciale de diferențiere. În urma hibridării somatice rezultă hibrizi interspecifici asemănători cu cei obținuți prin hibridarea sexuată. Avantajul hibridării este acela că se pot obține hibrizi celulari între specii diferite care în mod normal nu se pot încrucișa sexuat. Un exemplu este cazul amfiploizilor de tutun
Inginerie genetică () [Corola-website/Science/329222_a_330551]
-
începe diviziunea celulară. După circa trei săptămâni se formează calusuri de culoare verde, care încep să crească. Pentru a regenera plantele, calusurile se transferă în medii speciale de diferențiere. În urma hibridării somatice rezultă hibrizi interspecifici asemănători cu cei obținuți prin hibridarea sexuată. Avantajul hibridării este acela că se pot obține hibrizi celulari între specii diferite care în mod normal nu se pot încrucișa sexuat. Un exemplu este cazul amfiploizilor de tutun (2n = 42 cromozomi) obținuți din două specii de tutun: "Nicotiana
Inginerie genetică () [Corola-website/Science/329222_a_330551]
-
După circa trei săptămâni se formează calusuri de culoare verde, care încep să crească. Pentru a regenera plantele, calusurile se transferă în medii speciale de diferențiere. În urma hibridării somatice rezultă hibrizi interspecifici asemănători cu cei obținuți prin hibridarea sexuată. Avantajul hibridării este acela că se pot obține hibrizi celulari între specii diferite care în mod normal nu se pot încrucișa sexuat. Un exemplu este cazul amfiploizilor de tutun (2n = 42 cromozomi) obținuți din două specii de tutun: "Nicotiana glauca" (2n = 24
Inginerie genetică () [Corola-website/Science/329222_a_330551]
-
macrosporilor (sacilor embrionari) în culturi "in vitro". Astfel, dintr-un nucleu haploid, prin diviziuni repetate, se vor forma plante haploide. Deoarece plantele haploide astfel obținute sunt sterile, ele sunt diploidizate (prin tratamente cu colchicină) și apoi utilizate în diverse experimente. Hibridarea somatică la animale Primele încercări au fost făcute în anul 1960 de către Georges Berski și colaboratorii săi, care au folosit celule de șoarece, aparținând la două linii diferite, cultivate în amestec; ei au descoperit că acestea pot fuziona și forma
Inginerie genetică () [Corola-website/Science/329222_a_330551]
-
la două linii diferite, cultivate în amestec; ei au descoperit că acestea pot fuziona și forma celule hibride. Aceste celule prezintă caracteristici morfologice, fiziologice și biochimice diferite de cele ale celulelor fuzionate, dar înglobează numărul total de cromozomi ai genitorilor. Hibridarea celulară, la animale, reușește dacă sunt rezolvate două impedimente: S-au găsit medii de cultură selective în care celulele hibride se multiplică, iar celulele genitorilor sunt eliminate. O dată îndeplinite aceste condiții, are lor fuzionarea celulelor somatice diferite și formarea "heterocarionului
Inginerie genetică () [Corola-website/Science/329222_a_330551]
-
caracterele fizice și comportamentul, pierzând anumite caractere sau obiceiuri sau căpătând caractere și obiceiuri noi, ceea ce modifică specia, și uneori creează, dintr-o populație unică, două populații diferite (noi varietăți sau specii: acest fenomen este denumit speciație, iar fenomenul invers, hibridarea naturală, contopește varietăți diferite într-o populație unică). În cele mai multe cazuri, evoluția biologică este un proces complex prin care organismele complexe rezultă din precursori mai simpli, deși există și fenomenul invers de simplificare, mai ales în domeniul paraziților. Evoluția morfologică
Evoluție () [Corola-website/Science/302078_a_303407]
-
vietăților este o realitate observată și chiar experimentată de oamenii de știință, iar noțiunea de "specie" este o definire omenească, o denumire, nu o realitate biologică; în realitatea biologică, există doar populații de organisme mai mult sau mai puțin înrudite, hibridările (numeroase) reducând diferențele între ele, în timp ce izolările (adesea din cauze geografice) accentuează aceste diferențe și produc astfel noi varietăți și specii. Cu toate acestea, există grupuri de credincioși ziși "fundamentaliști" care consideră Tora, Biblia, Coranul, Bhagavad-Ghăta ș.a. ca fiind nu
Evoluție () [Corola-website/Science/302078_a_303407]
-
indirecte). 3. Factori ai evoluției (ereditatea, variabilitatea, suprapopulația, lupta pentru existență, selecția). 4. Specia ca unitate a evoluției." Acest text ar merita să fie actualizat de cercetătorii în domeniile respective, ținând cont de faptul că printre factorii evoluției, simbiozele și hibridările au un rol la fel de însemnat ca și lupta pentru existență sau selecția (celula eucariotă, de exemplu, este o simbioză între mai multe procariote printre care bacterii care stau la originea mitocondriilor) și că nu speciile sunt unitățile evoluției, devreme ce
Evoluție () [Corola-website/Science/302078_a_303407]
-
Fetesca Regală este un soi românesc de struguri albi. Se crede că este rezultatul hibridării naturale dintre soiurile Fetească Albă și Grasă de Cotnari. Soiul a fost identificat în jurul anilor 1920 în comuna Daneș, iar în 1928, la Expoziția Națională de Vinuri și Fructe de la București, vinul obținut din acest soi a fost prezentat sub
Fetească Regală () [Corola-website/Science/302291_a_303620]
-
proteine. ii au rol în păstrarea și transmiterea corectă a informației ereditare la celulele fiice în cursul diviziunilor celulare mitotice sau meiotice. Gregor Mendel și Thomas Morgan au descoperit cromozomii prin anumite cercetări.Singura diferență este baza cromozomilor și a hibridării Genomul viral e constituit din ADN/ARN, o moleculă uni/bicatenară lineară/circulară, inchisă de un inveliș de proteine. Viroizii au genomul numai de tip ARN. Se întâlnesc la algele albastre-verzi sau la bacterii. Sunt formați dintr-o singură macromoleculă
Cromozom () [Corola-website/Science/304762_a_306091]
-
efectivele ameliorate. Acțiunea de ameliorare a lânii se face pentru alungirea la 9-10 cm a șuviței și densitatea de 7000 foliculi/cm, concomitent cu îmbunătățirea calității acesteia. Se urmărește creșterea sporului mediu zilnic la 300 g și scăderea consumului specific. Hibridările propuse pentru realizarea acestor două obiective sunt cu berbeci din rasele: "Merinos australian", Stavropol, Ile de France, Merinofleisch și Merinolandschaf.
Merinos de Transilvania () [Corola-website/Science/304456_a_305785]
-
Robusta, Liberica și Maragogype. Arabica este cea mai apreciată și cultivată cafea. Se obține din arborele coffea arabica originar din Etiopia și numără aproape 200 de specii. Multe varietăți au luat naștere fie prin adaptarea la soluri diferite, fie prin hibridare cum ar fi : Blue mountain în Jamaica, Moka cu gust fructuos, Bourbon apărut în Insulele Mauritius, Java etc. Arabica este o cafea cu mai puțină cofeină (0.8 și 1.4) %, apreciată datorită calităților sale aromatice și fineții gustului. Robusta
Cafea () [Corola-website/Science/305776_a_307105]
-
anul 1972, un grup de cercetători format din I. Dobrescu, Emilian Popescu, Daria Basamac, Victoria Lepădatu, Marin Neagu, Petre Baniță, Mircea Mărculescu și Ștefan Buterez de la Stațiunea de Cercetare și Producție Viti Vinicolă Drăgășani, a obținut soiul Crâmpoșie selecționată prin hibridarea liberă a acestui soi tradițional. http://bioweb.supagro.inra.fr/collections vigne/Variete.php?cle=2243
Crâmpoșie () [Corola-website/Science/315756_a_317085]
-
care a fost produsă din sămânța de prebază; - care este destinată producerii de sămânță certificată; - care satisface cerințele impuse de reglementările în vigoare specificate pentru semințele de bază; d) sămânța certificată înseamnă: ... - în cazul hibrizilor, sămânța produsă în loturi de hibridare din sămânță de bază și care este destinată producerii de recoltă pentru consum uman, animal sau pentru industrializare; - în cazul soiurilor, sămânța produsă direct din sămânță de bază pentru reînmulțiri sau pentru consum și care satisface cerințele impuse de reglementările
EUR-Lex () [Corola-website/Law/256778_a_258107]
-
2. În cursul vegetației inspectorul efectuează minim 2 inspecții pentru a verifica: a) dacă producătorul a respectat tehnologia specifică, a îndepărtat plantele bolnave și plantele netipice; ... b) omogenitatea lăstăririi sau a înfloririi și coincidența de înflorire a partenerilor dacă tehnologic hibridarea este realizată prin metoda sistematică; ... c) se examinează 100 de plante la o determinare. La o parcelă de până la 5 ha se fac 5 determinări stabilite randomizat. Peste 5 ha se fac 2 determinări suplimentare la fiecare 5 ha. ... d
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277201_a_278530]
-
exemplu cunoscut fiind cel al insulei Pitcairn (Polinezia), locuită de circa o sută de persoane care se trag din răsculații de pe Bounty și din câteva femei tahitiene, comunitatea fiind instalată aici din 1790. În măsura În care putem Întrevedea marile linii istorice ale hibridării umane, distingem perioade de mișcări de populații și de metisaj, urmate de perioade de stabilitate demografică. În general, rasismul atribuie diferențelor reale sau imaginare, fizice sau mentale, o importanță ce rezultă din modul privilegiat de a vedea anumite trăsături și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
caracterele originare și nobile ale „rasei pure”. Două alunecări de sens par să ducă la aceste concepții. Mai Întâi, atunci când este vorba despre plante sau animale, noțiunea se referă la Încrucișarea unor specii diferite, deși frecvent asemănătoare. În acest sens, hibridarea duce la o ameliorare a performanțelor. Transpusă la om, ea ar fi totuși „contra naturii”, de unde nuanța de culpabilitate legată de acest tip de abordare. În al doilea rând, atunci când este vorba despre ființe umane, transferul conceptului privește nu atât
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
atât eventualele Încrucișări cu alte specii (mai ales cu cimpanzei), de altfel puțin sau deloc atestate și, În orice caz, niciodată viabile (vezi infra), cât Încrucișarea, În interiorul propriei noastre specii, a unor indivizi aparținând unor varietăți diferite. În acest sens, hibridarea este cel mai adesea prezentată drept pierderea unei identități, fie ea etnică sau culturală, Însă cu puternică Încărcătură „națională”, ce ar fi trebuit păstrată. Termenul are de obicei conotații În domeniul moral și este utilizat cu sens negativ. ν Ciudat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
a speciei interzicea acest lucru. Dimpotrivă, faptul că hibrizii sunt În general sterili sugera că definițiile clasice trebuiau păstrate. Cercetările actuale dau Însă fenomenului dimensiuni nebănuite, permițând o mai bună Înțelegere a formării speciilor și a apariției variațiilor În cadrul acestora. Hibridarea este un fenomen foarte vechi și de multă vreme stăpânit de om. Crescătorii de animale și agricultorii au constatat astfel din vremuri foarte vechi că Încrucișările dintre varietăți ale aceleiași specii constituie mijloace ideale pentru a obține forme noi, mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
de animale și agricultorii au constatat astfel din vremuri foarte vechi că Încrucișările dintre varietăți ale aceleiași specii constituie mijloace ideale pentru a obține forme noi, mai bine adaptate la anumite condiții și beneficiind de ceea ce ei numeau „vigoare hibridă”. Hibridarea a fost practicată pe larg Încă din preistorie și a dus la domesticirea a numeroase specii animale și vegetale. Aplicată ființelor umane, ideea suscită reacții pasionate, foarte probabil din cauza conservatorismului care reclamă menținerea unor compartimente etanșe atât pe orizontală, Între
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
varietăți de câini constituie totuși o singură specie pentru că sunt potențial capabile să se reproducă Între ele și pentru că, de fapt, se și reproduc dacă nu le Împiedică vreun obstacol exterior. O dată cu posibilitățile și perspectivele oferite În ultimii ani de hibridarea artificială, ar trebui să adăugăm că simpla capacitate de a Încrucișa indivizi aparținând unor specii diferite nu pune sub semnul Întrebării statutul acestor specii, În măsura În care respectivele Încrucișări, practicate În captivitate sau În laborator, sunt provocate de om. Experiențele realizate În
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]