516 matches
-
Meditativ, neînțeles, depărtat de alți copii. Cu gândul la piramide, între florile albastre În a teiului mireasmă, sub vibrație de astre Cu iubita, pe-nserat ori sub razele de lună Împletesc șirag de stele și amorului cunună. Anii studenției cu trăiri himerice-au trecut Vijelios, cum tinereții să petreacă i-a plăcut Iubirea, învăluitor veșmânt, oaspete drag Zadarnic o invoci târziu și o aștepți în prag! Atât de tânăr, dar cu puterea unui trimis înțelept Pătrundea secolii, inima i se zbătea în
GÂNDIND LA EMINESCU (POEME) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379695_a_381024]
-
Meditativ, neînțeles, depărtat de alți copii. Cu gândul la piramide, între florile albastre În a teiului mireasmă, sub vibrație de astre Cu iubita, pe-nserat ori sub razele de lună Împletesc șirag de stele și amorului cunună. Anii studenției cu trăiri himerice-au trecut Vijelios, cum tinereții să petreacă i-a plăcut Iubirea, învăluitor veșmânt, oaspete drag Zadarnic o invoci târziu și o aștepți în prag! Atât de tânăr, dar cu puterea unui trimis înțelept Pătrundea secolii, inima i se zbătea în
GÂNDIND LA EMINESCU de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379712_a_381041]
-
nu știam de-această viață- val de patimi... Nu m-a-ntrebat nimeni de vreau, ori nu ca să apar... Și nici când vreau să trec acel tainic hotar... Nu-mi amintesc dac-am venit din întuneric... Dacă aici, sau dincolo, totu-i himeric... Nu m-a-ntrebat nimeni când vreau de-aici să plec... Și nici nu știu ce graniță va trebui să trec... Nu știu de voi pleca-n necunoscut plângând, Căci dincolo n-oi lua cu mine niciun gând... Nu îmi voi aminti nicicând cum
GHEORGHIȚA DURLAN [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
nu știam de-această viață- val de patimi...Nu m-a-ntrebat nimeni de vreau, ori nu ca să apar...Și nici când vreau să trec acel tainic hotar...Nu-mi amintesc dac-am venit din întuneric...Dacă aici, sau dincolo, totu-i himeric...Nu m-a-ntrebat nimeni când vreau de-aici să plec...Și nici nu știu ce graniță va trebui să trec...Nu știu de voi pleca-n necunoscut plângând,Căci dincolo n-oi lua cu mine niciun gând...Nu îmi voi aminti nicicând cum
GHEORGHIȚA DURLAN [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
după nopți am irosit, silindu-mă să-mi amintesc... Astfel am izbutit să birui anii, astfel am luat din nou în stăpânire toate câte îmi aparținuseră cândva" (Scriptura zeului). Memoria este carte, cartea e memorie. "Suntem memoria noastră, suntem acest himeric muzeu al formelor nestătătoare / această grămadă de oglinzi sparte" (Cambridge). Prin ea ne regăsim: "Bibliotecile sunt memoria umanității". "Viața ca vis" nu este un semn al nimicniciei, a irosirii, precum la Eminescu. Însăși lumea e vis, și prin vis eroul
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
să extragă asul, să ascundă batista, să elibereze porumbelul. Din cînd în cînd, cu schimă de Mefisto, după ce-și copleșea orchestra rasata orchestră cu teribilul lui duh al priceperii muzicii, își oferea sălii profilul, ne oferea linia zîmbetului său himeric. Înfricoșîndu-ne, amuzîndu-ne. A început cu Wagner, scoțînd din pulberea vremii Uvertura la "Rienzi" și oferindu-ne-o fraged-alegră. L-a conturnat pe metodicul Goiți la propria-i viziune faustică despre Liszt, Concertul nr. 1 sunînd ca în febra primă a
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
formula, oricum novatoare, a unui emul rodinian (paciurian, de ce nu?), dar nu atît de novatoare încît să bulverseze, aproape isteric, tot ce existase pînă atunci. Lumea însă lumea artelor a curs în sensul lui Brâncuși. Paciurea prin viziunile sale șocant himerice ar fi avut toate atuurile să cîștige cu brio un pariu internațional, în felul în care o făcuseră ceva mai tîrziu nordicii cu imageria lor terifiantă. N-a fost să fie. De ce? Plecase, cuminte (dar parcă Brâncuși nu plecase, și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și aspațiala în care destinele împlinite și cele neîmplinite coexista simultan. Ulro este "Greșeală"208, "cea mai adîncă noapte"209, " Neant" (Vacuity)210, "Ținutul lui Satan"211, este un "somn îngrozitor"212, un tărîm al "chipurilor ireale"213, al viselor "himerice întunecoase"214, este "Mormîntul"215, lumea Morții 216. Ulro că "Greșeală" trebuie să intre în manifestarea fizică tocmai pentru că principiul răului să poată fi anihilat/mîntuit. Prin creație se dă, așadar, un trup greșelii (Ulro) pentru că aceasta să poată fi
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
375 Cad sub razele acestea ale tale, Căci mi-ai atins cele cinci simțuri și ele ți-au răspuns. Acuma sînt nimic, și cad Și dorm pe al tăcerii așternut pînă ce ma trezești". Astfél cîntắ cea Minunată într-o himerica Fermecătoare tranșă. 380 Los auzi, viața din nou prînzind; o strînse-n brațe; himerice nădejdi acuma Aprinzîndu-i, îl duse în umbrare și de acolo ea fugi Peste nemărginire-ntinsă precum un curcubeu strălucitor, plîngînd, zîmbind, pierind. Acestfel trăia Los, pe Enion
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
simțuri și ele ți-au răspuns. Acuma sînt nimic, și cad Și dorm pe al tăcerii așternut pînă ce ma trezești". Astfél cîntắ cea Minunată într-o himerica Fermecătoare tranșă. 380 Los auzi, viața din nou prînzind; o strînse-n brațe; himerice nădejdi acuma Aprinzîndu-i, îl duse în umbrare și de acolo ea fugi Peste nemărginire-ntinsă precum un curcubeu strălucitor, plîngînd, zîmbind, pierind. Acestfel trăia Los, pe Enion departe împingînd-o în infinitul cel de moarte, Să poată trage în Vîrtejul 104
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
pe Ahania, ascultă viziunea, Viziunea lui Ahania, în somnul lui Urizen Cînd Urizen dormí în prag și-Omul Străvechi fost-a răpus. Întunecatul Om umblắ pe treptele de foc din fața sălilor, 45 Și Vala-l însoți în reverii, în dulce somn himeric. El se uitắ în sus și te văzú, Prințe-al Luminii, splendoarea ta se stinse, [ Dar nu-l văzu pe Los, și nici pe Enitharmon, căci Lúvah în umbră îi ascunse În dulce nor întins în zare, si Lúvah se
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
-ngrozitoare: un Nor; crescu și crescu Pînă ce mulți dintre cei Morți buzniră-afară din străfunduri de morminte În chipuri de bărbat fără de femeiești perechi sau Emanații, 330 Cumpliți și delirînd de Ură și Vrăjmășie și Război, În vise-ale lui Ulro, himerice întunecoase, de-ncîntătoarea umbră trase. Îngrozit, Spectrul îl dădu ei în grija să-l Vegheze pe Orc care răcnea. Apoi copacul Tainei 206 prins-a rădăcina în Lumea lui Los, Si ramurile sale cele mai de sus dat-au o fibră
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
fruct dezvăluie. Cînd învia-vor morții? Poate ce-a existat să înceteze (să mai fie), sau poate dragostea și viața să aibă un sfîrșit?" Urizen auzi Vocea și văzu umbră sub 170 Țesuta-i beznă; și-n legi și în himerice religii, De la copacul Tainei începînd, încercuindu-i rădăcina Prin toate ramurile ea se-ntinse, în a lui Orc putere: Nour nedeslușit, fără de chip, în lacrimi de durere ne-ncetat Scăldînd îngrozitoarea Pînză a Religiei; sub greutate îndoindu-se, căzu 175 Din
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
numărat printre răufăcători. Rece, întunecos, opac, Sfatul se adunắ îndoisprezecit în Amalec, Douăsprezece siluete de stana fără chip, groaznice siluete de chin și suferința, Astfel părea din depărtare Sinagoga; în mijlocul lor răspîndea raze 275 O Pereche Femeiasca Falsă, de o Himerica și-Încîntătoare Frumusețe Dezbinîndu-se și-Închegîndu-se după voie în Cruzimile Sfințeniei, Vala, jos trasă-n trup Vegetal, triumfătoare-acum. Sinagoga Satanei o-Înveșmîntă cu strai de Purpura și Nestemate, Iară pe fruntea-i cu sînge era scris numele său, "Taină". 280 Cînd e văzută
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
dezvăluind tuturor celor din cer Și de pe Pămînt, Templul și Sinagoga lui Satan, si Taină, 340 Însăși Rahab în toată urîciunea-i. Rahab se dezbinắ; Stătu-n Trufia-i naintea lui Los printre Cuptoarele înalte, Dezbinîndu-se și închegîndu-se în femeiești puteri Himerice, si iscodindu-l cu-ntrebări. El îi răspunse-nsuflețit cu dragoste și cu blîndețe. Pe temelia nicovalei sale șezu Los; ele se așezară lîngă vatra. 345 Los nădușeala-și șterse de pe roșcata să sprinceana și astfel începu (grăi) Către himericele
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Himerice, si iscodindu-l cu-ntrebări. El îi răspunse-nsuflețit cu dragoste și cu blîndețe. Pe temelia nicovalei sale șezu Los; ele se așezară lîngă vatra. 345 Los nădușeala-și șterse de pe roșcata să sprinceana și astfel începu (grăi) Către himericele chipuri de femei ce străluceau printre cuptoarele-i înalte: "Eu sînt acel Profet întunecat care acuma șase mii de ani Căzut-am din lăcașul meu aflat în sînul Veșnic. Și în mulțime Dezbinatu-m-am, iară mulțimile-mi copii ai
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Pămînt în raze răspîndește zece mii de mii de izvoare ale vieții. Urthona înviat-a în puterea să, acum el nu mai este 850 De Enitharmon despărțit, si nu mai este a lui Los năluca. Au unde-i Spectrul Profeției? unde himerica Fantasma? Plecat-a: și de pe Zidurile năruite Urthona se înalță În toată-a să putere de demult că să-ntocmească-armura cea de aur a științei 339 Pentru Războiul intelectual. Războiul săbiilor acum sfîrșitu-s-a, 855 Întunecoasele Religii au apus, dulce Știință stăpînește
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
reflexul de a se întoarce în trecut. Ehei, ce bine era cînd era rău!... Mintea nu-i duce, săracii de ei și săracii de noi! să năzuiască la altceva. Nu-i de mirare că elanurile lui Octav eroul pur, intransigent, himeric se frîng. În confruntare cu energiile maligne, proliferante, idealistul își pierde la un moment dat forța de a spera. Interogațiile lui (despre adevărul și minciuna în care trăim, despre legitimitatea prezenței printre noi a strigoilor din trecutul nefast, și încă
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
terifiantă a răului, care s-ar fi desfătat, desigur, citind terținele Infernului lui Dante, are o statornică încredere în posibilitatea unei lumi mai bune. Meliorist, propunerile lui de combatere a strâmbătății și a stricăciunii conțin însă și o doză de himeric. Mijesc în didahiile lui A.I. și muguri narativi, însă firul epic, subțiat și lăsat în umbră de spectacolul ideii și de mizanscena oratoriei, se fluidifică sub arcanele unui lirism alegoric, somptuos și cu o vână de dramatism. Amprenta de naturalețe
ANTIM IVIREANUL (c. 1660 – 3.IX.1716). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285382_a_286711]
-
pagină). Dar toate legăturile acestea sunt scutite de primejdii, Întrucât se dovedesc strict niște relații de prietenie, nu iubiri pasionale. Pentru că, o spune cel mai bine tot Barbey, În cartea despre Brummell, „iubirile care se Încheie devenind prietenie sunt mai himerice decât sirenele. E ca o frumoasă lovitură de bardă dată de un poet iluziilor unor suflete generoase și pătimașe. Câtă vreme un bărbat și o femeie sunt amanți, ei nu pot fi prieteni; când nu mai sunt amanți, nu le
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
încheiat, s-a ajuns la reglarea de conturi și s-a observat că miile de franci de sub candelabru nu s-au multiplicat în mod miraculos, conform așteptării generale. Au trebuit împărțite, cum se zice, pro rata, și singurul rezultat (destul de himeric!) obținut, a fost următorul: fiecare avea desigur de două ori mai multe jetoane, dar fiecare jeton, în loc să corespundă la zece franci, nu mai reprezenta decât cinci. S-a constatat atunci în chip perfect că ceea ce este adevărat pentru fiecare în
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
culturel roumain.803 Mircea Vaida parle d'une sorte de poétisation du monde concret opérée par Blaga, poétisation qui naît d'un silence magique et qui dirige să pensée vers leș profondeurs du mystère existentiel : " Nestrămutat în obsesie, credincios unor himerice încăpățânări de sorginte poetica, pretutindeni, tot ce atinge Blaga se convertește în poezie. "804 * Le destin du poète et du philosophe devra se soumettre aux caprices de son temps : nous ne pouvons pas dissocier la formation de Blaga et la
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
noi”, ca Th. Pallady („sobru și sombru” în pictură), Gh. Petrașcu, D. Șirato, N. Dărăscu („artist de seamă” și „de rasă”), D. Artachino, Iser, Kimon Loghi, sau sculptori: Oscar Han, I. Jalea, Cecilia Cuțescu, Fr. Storck, D. Paciurea (cu „viziunile” himerice) sau „tânărul” Brâncuși („primitiv”, aspirând spre originalitate). SCRIERI: Florile iubirei, București, 1901; Quatrene, București, I-II, 1901-1903; Epigrame, București, 1908; Zale roșii, București, 1919; Aripi albe, București, 1932. Repere bibliografice: I. D. Caragiani, „Florile iubirei”, „Quatrene”, AAR, partea administrativă, t. XXIV
DIMITRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286772_a_288101]
-
române” etc., iar versurile alunecă uneori în convențional și circumstanțial. În al doilea rând, D. e un poet al suavității și purității florale (volumul Noapte de grație, 1982, este relevant), temă îngemănată cu aceea a feminității, al cărei devot este himericul. Fantastul rupe trandafiri din parcuri, „Pe care îi împart femeilor frumoase / Cu mers legănător, cu gene somnoroase”, în vreme ce „eu supus sunt să plătesc amenzi / Și ele știu, și-mi ies în cale și acuma...” Așadar, conchide cântărețul, „Mai sunt femei
DAMIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286662_a_287991]
-
polonă-română, tr. Kazimierz Jurczak și Ewa Rossi, pref. Alex. Ștefănescu, București, 1999. Traduceri: Alan Brownjohn, [Poeme], în Trei poeți englezi contemporani: Fleur Adcock, Alan Brownjohn, Jon Silkin, pref. Mircea Ivănescu, pref. Alex Ștefănescu, București, 1989; Eiléan NíChuilleanáin, [Poeme], în Flăcări himerice. 10 poeți irlandezi contemporani, București, 1996. Repere bibliografice: Dan Cristea, Tristețe și luciditate, LCF, 1979, 36; Dan Ciachir, „Izgonirea din paradis”, SPM, 1979, 458; Nicolae Manolescu, Tinere poete, RL, 1979, 42; Adrian Popescu, Cărți de poezie, ST, 1979, 10, 11
COMANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286340_a_287669]