KorAP: Find »[drukola/base=hipertensiv & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...8 9 10 ...36 >

898 matches

Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414

TA pe termen scurt și lung - crește riscul de AVC (61); -hipotensiune arterială ortostatică prin afectarea funcției baroreceptorilor, agravată de alterările sistemului venos. Studiile epidemiologice la vârstnici demonstrează asocierea cu risc cardiovascular crescut (62). Aceste modificări diferă de cele ale hipertensivului prin absența creșterii rezistenței vasculare periferice (13). Modificările sunt asociate riscului de evenimente cardiovasculare ulterioare (60) . Disfuncția endotelială asociată îmbătrânirii contribuie suplimentar la prog - nosticul fragil al vârstnicului. Cuplajul cord-vas, bine caracterizat de tehnicile imagistice, este afectat prin suprasarcina de

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407

a bolilor renale parenchimatoase, ce survine chiar la pacienții cu insuficiență renală cronică (IRC) incipientă. Prevalența ei este mai mare în bolile glomerulare decât în cele tubulo-interstițiale și crește pe măsură ce insuficiența renală progresează, ajungând la 80-90% în stadiul terminal. Pacienții hipertensivi cu insuficiență renală prezintă adesea HTA sistolică izolată, probabil ca expresie a arteriosclerozei (rigidizării arterelor). Fiziopatologia HTA din IRC este complexă, implicând factori precum retenția de sodiu, expansiunea volemică, hiperactivitatea sistemului nervos simpatic și a sistemului renină-angiotensină-aldosteron și acumularea de

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
există o creștere a debitului cardiac, compensată în mare parte prin scăderea rezistenței arteriale periferice. Cauza cea mai verosimilă, dar nu singura, atât a creșterii debitului cardiac, cât și a scăderii rezistenței periferice, este anemia. La pacientul cu IRC moderată, hipertensiv, debitul cardiac este, de obicei, crescut, rezistența periferică este, inadecvat, normală, iar, pe măsură ce IRC progresează, debitul cardiac scade (fără a reveni la normal) și rezistența periferică crește. Rezistența periferică crescută, neadaptată la debitul cardiac este elementul hemodinamic esențial în patogeneza

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
menținerea HTA. Această creștere a rezistenței periferice se poate explica prin următoarele mecanisme: Tulburarea autoreglării [Guyton, 1987]. Întrucât expansiunea volemică la pacienții cu sindrom nefrotic, de pildă, nu se însoțește întotdeauna cu HTA, este posibil ca hipervolemia la pacienții uremici hipertensivi să fie asociată cu perturbarea 235HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ LA PACIENTUL RENAL mecanismelor autoreglării vasculare. La pacienții dializați, TA se corelează cu creșterea în greutate interdialitică la cei hipertensivi, dar nu și la cei normotensivi, ceea ce s-ar putea explica printr-un

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
drept efecte creșterea tonusului vasomotor și a rigidității arteriolare, ca urmare a efectului osmotic sau a alterării matricei proteice, precum și potențarea sistemului noradrenergic [Ribstein et al., 2000]. 2) Hiperactivitatea sistemelor vasopresoare 2.1. Sistemul renină-angiotensină (SRA) în cadrul populației pacienților uremici hipertensivi, activitatea reninică plasmatică (ARP) poate avea niveluri foarte variabile, de la subnormal la supranormal. ARP crescută s-ar explica fie prin ischemia aparatului juxtaglomerular, fie prin existența leziunilor renale, care interferează mecanismul de feedback inhibitor. Astfel, ARP este net crescută la

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
de alți cercetători [Cangiano et al., 1976; Boer et al., 1981]. Oricum, TA se corelează mai bine cu ARP și cu volemia luate împreună decât cu fiecare dintre acești parametri în parte [Safar et al., 1975]. Față de subiecții normali, pacienții hipertensivi cu IRC terminală au niveluri ale ARP aproximativ duble, pentru același status al volemiei sau al sodiului [Safar et al., 1975; Weidmann și Maxwell, 1975]. Cu alte cuvinte, în uremie, ARP este inadecvat crescută în raport cu volemia/sodiul total. În 1969

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
TA a rămas crescută și după depleție hidrică, ARP era de 10 ori mai mare decât la cei ce au răspuns la reducerea volemiei. Astfel, s-a conturat clasificarea HTA în volum-dependentă (sau sodiu-dependentă), prezentă la 80-85% dintre pacienții uremici hipertensivi, și renin-dependentă la 15-20%. În HTA volum-dependentă, ARP (normală sau scăzută) crește puțin sau deloc după depleția hidrosalină, iar TA poate fi normalizată prin dializă. în schimb, în HTA renin-dependentă, ARP, deja crescută bazal, crește și mai mult după depleția

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
că excreția urinară de kalicreină reflectă producția intrarenală de kinine; prin urmare, interpretarea acestor date trebuie făcută cu prudență [Fournier et al., 1992]. 3.2. Prostaglandinele vasodilatatoare Excreția urinară de PGE2, substanță vasodilatatoare și natriuretică, este crescută la pacienții uremici hipertensivi. Hipersecreția de PGE2 ar putea juca un rol compensator în HTA [Fournier et al., 1992]. 3.3. Medullipina Medullipina (sau lipidul neutru al lui Muirhead) este sintetizată de către medulara renală și are proprietăți vasodilatatoare și de reducere a tonusului simpatic

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
Tratamentul cu eritropoietină Tratamentul anemiei din IRC cu eritropoietină recombinantă umană (EPO) poate avea diverse efecte secundare, dintre care cel mai frecvent este HTA, raportată în 35-45% dintre cazuri [Covic et al., 2002]. Această HTA apare mai adesea la foștii hipertensivi decât la normotensivi și mai ales la începutul tratamentului (în primele 3 luni), dispărând sau ameliorându-se apoi, pe parcurs. Riscul apariției HTA este corelat direct cu viteza de corectare a anemiei și invers cu nivelul inițial al hematocritului (Hct

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
de dializă și în timpul primei nopți, dar crește apoi rapid, ajungând la nivelul predialitic în dimineața următoare și nu mai scade în cursul celei de-a doua nopți [Agarwal, 1999]. Reducerea postdialitică a TA este mai puțin marcată la pacienții hipertensivi. Comparându-se nivelurile TA predialitice, postdialitice și bazale (din zilele fără dializă), s-a constatat că atât TA predialitică, cât și TA postdialitică se corelează puternic cu TA bazală, deși valorile diferă [Locatelli, Covic et al., 2004]. în general, determinarea

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
indicată (conform ghidului OMS-ISH) atunci când există o variabilitate anormală a TA, o HTA rezistentă la tratament, o suspiciune de HTA de halat alb sau simptome sugestive de hipotensiune [vezi [i Covic et al., 2004]. Dificultățile legate de MATA la pacienții hipertensivi, în general, și la cei hemodializați, în particular, sunt: (1) durata, costul și efortul legate de efectuarea și interpretarea MATA; (2) necesitatea existenței unui personal medical calificat și a unor echipamente speciale (computer, software); (3) disconfortul pacientului (prurit, perturbarea somnului

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
et al., 1997]. Din păcate, la pacienții renali, ca și la cei cu HTA esențială, nu există încă mari studii intervenționale bazate pe monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale. 3) Automăsurarea TA Această metodă are o popularitate crescândă în rândul pacienților hipertensivi, dar nu se știe dacă ea ar putea înlocui MATA, sub aspectul raportului cost-eficiență, la pacienții dializați [Covic et al., 2004]. Agarwal [1999] a găsit corelații excelente între valorile medii ale TA determinate prin MATA și cele automăsurate la domiciliu

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
ischemice. Dozele trebuie ajustate pentru beta-blocantele cu eliminare predominant renală, ca atenololul și acebutololul, dar nu pentru propranolol, metoprolol sau labetalol. Studiul DOPPS a arătat că tratamentul cu beta-blocante a scăzut semnificativ riscul de mortalitate, cu 9% la pacienții dializați hipertensivi și cu 13% la cei cu cardiopatie ischemică [Bragg et al., 2001]. Blocantele canalelor de calciu induc dilatație arteriolară și scăderea rezistenței vasculare periferice. De asemenea, ele pot reduce HVS la pacienții dializați [Whelton et al., 1987]. Sunt foarte eficiente

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
și, în doze mici, nu determină astfel de efecte secundare [Packer et al., 1996]. într-un studiu pe 1.087 de pacienți dializați, blocantele canalelor de calciu au fost agenții antihipertensivi cei mai utilizați, fiind prescriși la 71% dintre pacienții hipertensivi [Zazgornik et al., 1997]. Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (IECA) au o bună eficacitate și sunt indicați, în special, în cazul asocierii insuficienței cardiace. Canella et al. [1997] au demonstrat că IECA pot reduce HVS la pacienții uremici, independent

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
al., 2002; Mell et al., 1994]. Inhibitorii de calcineurină, în special ciclosporina A (CsA), au un efect prohipertensiv cert. Aakhus et al. [1999] au evidențiat HTA la 51% dintre pacienții tratați cu CsA, față de 33% la cei fără CsA. Efectul hipertensiv al CsA se explică prin: (1) acțiunea vasoconstrictoare, perturbarea funcției endoteliale și reducerea sensibilității musculaturii netede vasculare la NO; (2) activarea sistemului nervos simpatic; (3) activarea SRA; (4) inhibarea sintezei peptidelor natriuretice. Efectul vasoconstrictor al CsA este dependent de doză

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415

Adult Health) condus de OMS completează informațiile despre prevalență la adulții peste 50 de ani din țările slab și mediu dezvoltate din Asia, Africa, America de Sud și Federația Rusă (7). Până în 2014, au fost colectate datele a 35.125 de adulți hipertensivi, selectați în mod randomizat, date care atrag atenția asupra prevalenței înalte a HTA la persoanele peste 65 de ani, comparabilă cu cea raportată în țările dezvoltate (8). Se observă aceeași creștere notabilă cu vârsta pentru toate țările incluse în studiu

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
femeile din aceleași categorii de vârstă sunt de 38%, 28% și 23% (9). Există analize în acest sens și pentru țările slab și mediu dezvoltate (8). De exemplu, registrul național din China din 2000-2001 raportează un procent de 46% pentru hipertensivii peste 60 de ani care conștientizează importanța afecțiunii, dintre care doar 9% au valorile tensionale contro- late. Registrul nu regăsește diferențe semnificative pe grupe de vârstă peste 65 de ani (10). Procente similare sunt raportate de țările asiatice atât referitor

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
fi calitatea serviciilor medicale oferite în diferite regiuni, cât și modalitatea de măsurare și raportare a HTA (14-16). Din punct de vedere epidemiologic, fiziopatologic și implicit terapeutic, pentru HTA a vârstnicului există două subgrupuri speciale de pacienți - femeile și pacienții hipertensivi în funcție de rasă. Conform raportului National Center for Health Statistics din 2007, în SUA, prevalența HTA la femei este mai mică decât la bărbații până la 45 de ani, egală la ambele sexe pentru grupa de vârstă 45-64 de ani, dar mult

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
bărbați, p < 0,001) (3) . Majoritatea femeilor vârstnice au HTA încadrată în stadiul prehipertensiv și gradul I (1). Analiza datelor din studiul lui Wolf -Mayer confirmă influența vârstei asupra repartiției pe sexe (18) (figura 3.1). În ceea ce privește influența rasei la hipertensivii vârstnici, datele NHANES subliniază prevalența cea mai mare la rasa neagră comparativ cu rasa albă (40% versus 27%). Mai mult decât atât, hipertensivii vârstnici de rasă neagră au cea mai mare mortalitate prin accidente vasculare cerebrale (AVC), boală coronariană și

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
Wolf -Mayer confirmă influența vârstei asupra repartiției pe sexe (18) (figura 3.1). În ceea ce privește influența rasei la hipertensivii vârstnici, datele NHANES subliniază prevalența cea mai mare la rasa neagră comparativ cu rasa albă (40% versus 27%). Mai mult decât atât, hipertensivii vârstnici de rasă neagră au cea mai mare mortalitate prin accidente vasculare cerebrale (AVC), boală coronariană și insuficiență cardiacă (IC), ceea ce reduce speranța de viață cu aproximativ 4-5 ani comparativ cu hipertensivii de rasă albă și grupe de vârstă similare

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
albă (40% versus 27%). Mai mult decât atât, hipertensivii vârstnici de rasă neagră au cea mai mare mortalitate prin accidente vasculare cerebrale (AVC), boală coronariană și insuficiență cardiacă (IC), ceea ce reduce speranța de viață cu aproximativ 4-5 ani comparativ cu hipertensivii de rasă albă și grupe de vârstă similare (1) . Deși mai preocupați de afecțiunea lor și tratați mai agresiv, rata de control a HTA este net inferioară față de rasa albă (20,7% versus 30%), în parte din cauza frecvenței crescute a

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
însă uniform, încât, deși ISH apare ca entitate clinică particulară, profilul tensional poate fi și de tip sistolo-diastolic sau diastolic izolat. HTA de tip diastolic este o formă mult mai rară, care apare la mai pu in de 10% dintre hipertensivii peste 70 de ani (1,20,22) (figura 3.2). Hipertensiunea arterială și riscul cardiovascular la vârstnici Deși importanța TA sistolice (TAS) este recunoscută de-abia spre sfârșitul secolului XX, primele studii care ridică problema rolului său ca factor de

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
delimitarea sa. La TA > 160/95 mmHg, bărbații între 65 i 74 de ani au avut un risc de 2,4 ori mai mare, iar femeile de 8 ori mai mare pentru evenimente cardiovasculare fatale. În studiul Rotterdam, la vârstnicii hipertensivi se păstrează relația între incidența infarctului miocardic acut (IMA) și creșterea ambelor valori tensionale, fără a se demonstra feno - menul J sau U (24) ;-faptul că TAS crescută la vârstnici crește riscul de boală coronariană este susținut și de datele

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
putea explica 25% dintre eveni - mentele coronariene (28). Un aspect important este faptul că, la orice nivel al TAS, riscul de boală coronariană crește odată cu scăderea TAD (29). De aici rezultă rolul de factor de risc al presiunii pulsului la hipertensivii peste 60 de ani, susținut de multiple studii, inclusiv Framingham Heart Study (1) . Presiunea pulsului la vârstnici ≥ 50 mmHg este considerată cel mai puternic predictor de boală coronariană (1) și superioară TAS și TAD pentru predicția bolii cerebro - vasculare și

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
multiple studii, inclusiv Framingham Heart Study (1) . Presiunea pulsului la vârstnici ≥ 50 mmHg este considerată cel mai puternic predictor de boală coronariană (1) și superioară TAS și TAD pentru predicția bolii cerebro - vasculare și a IC (30). Doar 10% dintre hipertensivii vârstnici nu asociază factori de risc cardiovascular (31). Interacțiunea cu alți factori de risc este variabilă, dar cu impact evident asupra morbi-mortalității cardiovasculare. Antecedentele de boală cardiovasculară prematură sunt puțin studiate la vârstnici, de aceea informațiile sunt dificil de interpretat

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]