482 matches
-
reunite sub denumirea generală sindrom de hiperventilație. Similitudinile dintre simptomele sindromului de hiperventilație și cele specifice atacului de panică (Garssen et al., 1992) au condus spre două ipoteze. Prima este că hiperventilația provoacă atacul de panică, iar a doua că hiperventilația agravează o astfel de criză. Prima ipoteză este susținută de mai multe informații, inclusiv de faptul că pacienții care suferă de atacuri de panică au afirmat că simptomele produse de hiperventilația voluntară sînt similare celor de panică. Mai mult, în timpul
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
hiperventilația provoacă atacul de panică, iar a doua că hiperventilația agravează o astfel de criză. Prima ipoteză este susținută de mai multe informații, inclusiv de faptul că pacienții care suferă de atacuri de panică au afirmat că simptomele produse de hiperventilația voluntară sînt similare celor de panică. Mai mult, în timpul atacurilor spontane de panică, nivelul de PCO2 scade (Salkovskis et al., 1986b; Griez et al., 1988), indicînd faptul că se produce hiperventilația. Cu toate acestea, există mai multe descoperiri care nu
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
atacuri de panică au afirmat că simptomele produse de hiperventilația voluntară sînt similare celor de panică. Mai mult, în timpul atacurilor spontane de panică, nivelul de PCO2 scade (Salkovskis et al., 1986b; Griez et al., 1988), indicînd faptul că se produce hiperventilația. Cu toate acestea, există mai multe descoperiri care nu susțin ipoteza că atacurile de panică sînt provocate doar de hiperventilație (Gorman et al., 1984; Griez et al., 1988). Aceste informații includ faptul că, în timp ce atacurile de panică induse cu ajutorul lactatului
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
spontane de panică, nivelul de PCO2 scade (Salkovskis et al., 1986b; Griez et al., 1988), indicînd faptul că se produce hiperventilația. Cu toate acestea, există mai multe descoperiri care nu susțin ipoteza că atacurile de panică sînt provocate doar de hiperventilație (Gorman et al., 1984; Griez et al., 1988). Aceste informații includ faptul că, în timp ce atacurile de panică induse cu ajutorul lactatului de sodiu au fost asociate cu hiperventilația (Gorman et al., 1984), hiperventilația voluntară nu a provocat un atac clar de
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
descoperiri care nu susțin ipoteza că atacurile de panică sînt provocate doar de hiperventilație (Gorman et al., 1984; Griez et al., 1988). Aceste informații includ faptul că, în timp ce atacurile de panică induse cu ajutorul lactatului de sodiu au fost asociate cu hiperventilația (Gorman et al., 1984), hiperventilația voluntară nu a provocat un atac clar de panică (Gorman et al., 1984; Griez et al., 1988); în plus, deși atacurile de panică sînt asociate cu scăderi ale PCO2, scăderea nu este suficient de mare
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
că atacurile de panică sînt provocate doar de hiperventilație (Gorman et al., 1984; Griez et al., 1988). Aceste informații includ faptul că, în timp ce atacurile de panică induse cu ajutorul lactatului de sodiu au fost asociate cu hiperventilația (Gorman et al., 1984), hiperventilația voluntară nu a provocat un atac clar de panică (Gorman et al., 1984; Griez et al., 1988); în plus, deși atacurile de panică sînt asociate cu scăderi ale PCO2, scăderea nu este suficient de mare încît să indice o hiperventilație
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
hiperventilația voluntară nu a provocat un atac clar de panică (Gorman et al., 1984; Griez et al., 1988); în plus, deși atacurile de panică sînt asociate cu scăderi ale PCO2, scăderea nu este suficient de mare încît să indice o hiperventilație acută (van Zijderveld et al., 1999). Apoi, Hibbert și Pilsbury nu au descoperit nici o diferență între simptomele atacurilor de panică, însoțite sau nu de hiperventilație. Mai mult, doar 50% dintre pacienții cu tulburări de panică au înregistrat scăderi ale PCO2
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
asociate cu scăderi ale PCO2, scăderea nu este suficient de mare încît să indice o hiperventilație acută (van Zijderveld et al., 1999). Apoi, Hibbert și Pilsbury nu au descoperit nici o diferență între simptomele atacurilor de panică, însoțite sau nu de hiperventilație. Mai mult, doar 50% dintre pacienții cu tulburări de panică au înregistrat scăderi ale PCO2 din artere (Garssen et al., 1992). În fine, Roll (1987, apud Garssen et al., 1992) că o operațiune mentală complicată produce simptome similare sindromului de
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
Mai mult, doar 50% dintre pacienții cu tulburări de panică au înregistrat scăderi ale PCO2 din artere (Garssen et al., 1992). În fine, Roll (1987, apud Garssen et al., 1992) că o operațiune mentală complicată produce simptome similare sindromului de hiperventilație (cu toate că nu se înregistrează schimbări de flux ale PCO2) cu aceeași frecvență ca și testul de provocare a hiperventilației (vezi și Hornsveld et al., 1990). Informațiile obținute de la subiecții noștri sugerează faptul că ventilația poate fi una dintre cauzele declanșării
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
al., 1992). În fine, Roll (1987, apud Garssen et al., 1992) că o operațiune mentală complicată produce simptome similare sindromului de hiperventilație (cu toate că nu se înregistrează schimbări de flux ale PCO2) cu aceeași frecvență ca și testul de provocare a hiperventilației (vezi și Hornsveld et al., 1990). Informațiile obținute de la subiecții noștri sugerează faptul că ventilația poate fi una dintre cauzele declanșării atacului de panică, fără a fi însă nici necesară, nici suficientă. Holt și Andrews (1989a) au folosit hiperventilația (ca
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
a hiperventilației (vezi și Hornsveld et al., 1990). Informațiile obținute de la subiecții noștri sugerează faptul că ventilația poate fi una dintre cauzele declanșării atacului de panică, fără a fi însă nici necesară, nici suficientă. Holt și Andrews (1989a) au folosit hiperventilația (ca și alte metode de provocare a atacurilor de panică) și au descoperit că principala diferență între pacienții care sufereau de tulburări de panică și cei diagnosticați cu alte tulburări anxioase nu se găsea la nivelul simptomelor resimțite, ci la
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
principala diferență între pacienții care sufereau de tulburări de panică și cei diagnosticați cu alte tulburări anxioase nu se găsea la nivelul simptomelor resimțite, ci la cel al semnificațiilor dezastruoase care le erau asociate. Mai mult, cercetătorii au observat că hiperventilația nu era specifică tulburării de panică și agorafobiei, ci părea să se producă în timpul perioadelor de anxietate prelungită (crescînd, prin urmare, numărul simptomelor resimțite în timpul unui episod normal de anxietate ridicată). Așadar, se pare că hiperventilația poate produce simptome care
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
cercetătorii au observat că hiperventilația nu era specifică tulburării de panică și agorafobiei, ci părea să se producă în timpul perioadelor de anxietate prelungită (crescînd, prin urmare, numărul simptomelor resimțite în timpul unui episod normal de anxietate ridicată). Așadar, se pare că hiperventilația poate produce simptome care se întrepătrund cu cele resimțite în timpul unui atac de panică. În plus, o mare parte dintre pacienți care suferă de tulburări de panică hiperventilează în timpul atacurilor. Cu toate acestea, nu se poate spune că hiperventilația provoacă
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
că hiperventilația poate produce simptome care se întrepătrund cu cele resimțite în timpul unui atac de panică. În plus, o mare parte dintre pacienți care suferă de tulburări de panică hiperventilează în timpul atacurilor. Cu toate acestea, nu se poate spune că hiperventilația provoacă atacurile de panică, pentru că acestea survin chiar și în absența hiperventilației, iar aceleași simptome pot fi resimțite chiar dacă pacientul nu respiră accelerat. În aceste condiții, întrebarea este ce legătură există între simptomele produse de hiperventilație (sau prin alte mijloace
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
unui atac de panică. În plus, o mare parte dintre pacienți care suferă de tulburări de panică hiperventilează în timpul atacurilor. Cu toate acestea, nu se poate spune că hiperventilația provoacă atacurile de panică, pentru că acestea survin chiar și în absența hiperventilației, iar aceleași simptome pot fi resimțite chiar dacă pacientul nu respiră accelerat. În aceste condiții, întrebarea este ce legătură există între simptomele produse de hiperventilație (sau prin alte mijloace) și panică? Unul dintre posibilele răspunsuri este dat de modelele cognitive de
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
se poate spune că hiperventilația provoacă atacurile de panică, pentru că acestea survin chiar și în absența hiperventilației, iar aceleași simptome pot fi resimțite chiar dacă pacientul nu respiră accelerat. În aceste condiții, întrebarea este ce legătură există între simptomele produse de hiperventilație (sau prin alte mijloace) și panică? Unul dintre posibilele răspunsuri este dat de modelele cognitive de panică. Cognițiile Au fost propuse diferite modele ale modului în care procesele cognitive contribuie la producerea atacurilor de panică (Clark, 1986, 1988; Beck, 1988
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
fi interpretați ca și cum ar reprezenta o amenințare. Aceste concluzii coincid cu modelele cognitive de panică (vezi Beck, 1988; Clark, 1988). Fiecare susține că anumite sugestii (altfel inofensive) sînt interpretate drept posibile amenințări care pot declanșa anxietatea. Instalarea anxietății (și a hiperventilației asociate) produce anumite senzații fizice care sînt, la rîndul lor, interpretate în același mod, viitoarele atacuri de panică fiind anticipate de neliniște. Aceste modele cognitive au un avantaj rareori remarcat. Nici unul dintre ele nu contrazice datele analizate mai devreme, referitoare
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
situații și atacurile de panică. Prin urmare, putem presupune că tratamentul adecvat ar trebui să modifice aceste percepții. O modalitate de a reuși acest lucru este să instruim pacienții cu privire la adevăratele cauze ale atacurilor de panică (de exemplu, personalitatea vulnerabilă, hiperventilația, cognițiile referitoare la dezastre posibile), demonstrîndu-le astfel că situațiile nu reprezintă un pericol în sine. O altă abordare este să îi deprindem cu strategii prin care să se confrunte cu frica, pentru a le insufla convingerea că pot opri orice
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
pragul critic al expunerii, tehnicile de management al anxietății capătă o deosebită importanță. Prin urmare, o altă îmbunătățire a tratamentului ar putea implica strategiile de control al producerii atacurilor de panică. Una dintre aceste strategii este controlul respirației. Controlul respirației Hiperventilația poate produce simptome similare celor experimentate în timpul unui atac de panică și are deseori loc în timpul unei astfel de crize. Prin urmare, putem să presupunem că, dacă îi învățăm pe pacienți tehnici potrivite de respirație prin care să-și controleze
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
poate produce simptome similare celor experimentate în timpul unui atac de panică și are deseori loc în timpul unei astfel de crize. Prin urmare, putem să presupunem că, dacă îi învățăm pe pacienți tehnici potrivite de respirație prin care să-și controleze hiperventilația, vom ameliora simptomele de panică și vom îmbunătăți managementul pe termen lung al celorlalte. Din pricina multiplelor tehnici de control al respirației, este greu să facem o analiză a literaturii de specialitate care prezintă acest tip de tratament (vezi Garssen et
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
a fiecărei sarcini, înainte de îndeplinirea acesteia. În prima zi, terapeutul trebuie să încerce să acopere următoarele informații și sarcini: materialul prezentat în Ghidul practic pentru pacienți: secțiunea 1 Natura anxietății, a tulburării de panică și agorafobiei și secțiunea 2 Controlul hiperventilației; însoțirea grupului de pacienți într-o plimbare prin împrejurimi (durată: 20 de minute); tema individuală 1: Mergeți spre cea mai apropiată stație de autobuz, apoi întoarceți-vă la clinică. Este important să subliniați faptul că sarcinile vor trebui îndeplinite în
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
să scadă anxietatea, ci pune și bazele restructurării cognitive. Primele două secțiuni ale Ghidului practic pentru pacienți îi ajută să înțeleagă faptul că atacurile de panică nu sînt altceva decît eșecuri ale reacției de tip luptă sau fugi, amplificate de hiperventilație și de cognițiile nepotrivite. Reacția de tip luptă sau fugi dă greș din pricina pragului prea scăzut de declanșare. Iar sensibilitatea ridicată ce provoacă această reacție este cauzată de temperamentul irascibil, stres și tendința de a respira accelerat (vezi capitolul 4
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
legătură între atacul de panică și reacția de tip luptă sau fugi, pacienților trebuie să li se întărească această convingere, explicîndu-li-se originile atacurilor de panică cu ajutorul presupusei etiologii a pragului scăzut de declanșare a acestei reacții. Stresul, temperamentul irascibil și hiperventilația sînt cele trei cauze identificate ale atacurilor de panică inițiale. Ghidul practic pentru pacienți folosește metafora alarmei auto pentru a sublinia faptul că răspunsul de tip luptă sau fugi se poate declanșa cînd nu trebuie, dacă mecanismul de activare este
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
generale încă din această etapă, este mai simplu să le răspundem celor care pretind că încentinirea ritmului respirator este o tehnică simplistă, reamintindu-le că atacurile de panică sînt manifestări eronate ale reacției de tip luptă sau fugi, exacerbate de hiperventilație. Nu este o abordare simplistă, din moment ce reușește să modifice un set complex de mecanisme responsabile de transformarea anxietății în panică. Cu toate acestea, tehnica de încetinire a ritmului respirator este chiar elegantă în practică. Odată ce procesele prezumtive de declanșare a
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
încetarea ei prematură. Încetinirea respirației trebuie realizată încă de la primul semn de anxietate, pentru a opri transformarea gradată a acesteia în panică. Dacă se face în această etapă, individul va fi capabil să anuleze destul de repede orice schimbare provocată de hiperventilație. Acest proces va dura mai mult dacă se așteaptă pînă în momentul în care hiperventilația afectează nivelul de dioxid de carbon din sînge. Chiar și atunci cînd încetinirea ritmului respirator este folosită cu succes pentru a controla debutul unui atac
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]