567 matches
-
slăbită. Desființarea facultății arădene a fost Însoțită de Înapoierea În Alma mater a foștilor ei slujitori. Profesorul Viorel Ciurea și-a ales anatomia patologică, pe care el o practicase la Spitalul Militar Veterinar din București și apoi În paralel cu histologia, la facultatea arădeană. Totdeauna a considerat anatomia patologică ca o treaptă superioară a histologiei, pentru marea ei varietate structurală și posibilitățile extraordinare de interpretare a proceselor vitale. Așa ne-am reîntâlnit În 1957 și ne-am unit În gânduri și
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
ei slujitori. Profesorul Viorel Ciurea și-a ales anatomia patologică, pe care el o practicase la Spitalul Militar Veterinar din București și apoi În paralel cu histologia, la facultatea arădeană. Totdeauna a considerat anatomia patologică ca o treaptă superioară a histologiei, pentru marea ei varietate structurală și posibilitățile extraordinare de interpretare a proceselor vitale. Așa ne-am reîntâlnit În 1957 și ne-am unit În gânduri și În fapte, ridicând această disciplină la nivel european. N-a fost problemă de morfopatologie
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
studenți și la terminarea anului universitar cu tema Etiomorfopatologia tuberculozei la animale În prezența Colectivului de Disciplină, a primilor doi studenți din Începuturi, ajunși cadre didactice: conf. dr. Burtan Ioan, decanul facultății și conf. dr. Cotea Corneliu, titularul disciplinei de Histologie, mi am luat rămas bun de la studenți, promițându-le completarea prelegerilor restante sub altă formă. Îmi schițasem și eram În discuție cu editurile bucureștene de profil pentru publicarea Testamentului meu științific: Etiomorfopatologie veterinară. În semn de omagiu, promoția 1993, cărora
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
să facă excursii săptămânale. De asemeni, ei sunt obligați să frecventeze spitalele, spre a se familiariza cu obiectele ce compun mica chirurgie. Anul al II-lea are ca obiecte de învățământ: anatomia descriptivă cu disecțiunile consecutive; anatomia generală, fiziologia cu histologia și microscopia (6 ore pe săptămână în semestrul de vară); anatomia comparată (3 ore pe săptămână în semestrul de vară); chimia și farmacia (6 ore pe săptămână în tot cursul anului). Prin urmare, și în anul II-lea timpul afectat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
pe săptămână în tot cursul anului). Prin urmare, și în anul II-lea timpul afectat studiilor teoretice rămâne tot la circa 6 ore pe zi. În anul al III-lea, repartizarea obiectelor de studii este următoarea: anatomia generală, fiziologia și histologia, ca în anul al II-lea; anatomia topografică disecțiunile (3 ore pe săptămână, semestrul de iarnă; patologia și terapia generală (3 ore pe săptămână, semestrul de iarnă); chirurgia teoretică cu pansamentele și instrumentele chirurgicale (6 ore pe săptămână, tot cursul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
apropiată de aceea a predecesorului său, Fr. Rainer, a concentrat în jurul ei un număr de colaboratori entuziaști, dintre care unii vor deveni ei înșiși profesori la aceeași Universitate (I. Iancu, N. Oblu, L. Wasserman, Gh. Ghipail, Mihai Diaconescu). Catedra de histologie a fost condusă până în 1928 de Emil Pușcariu, care și-a legat numele, mai ales, de cercetări în domeniul rabiei; a fost întemeietorul unui Centru Antirabic la Iași, printre primele din lume. În 1930, Catedra de histologie a revenit profesorului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Diaconescu). Catedra de histologie a fost condusă până în 1928 de Emil Pușcariu, care și-a legat numele, mai ales, de cercetări în domeniul rabiei; a fost întemeietorul unui Centru Antirabic la Iași, printre primele din lume. În 1930, Catedra de histologie a revenit profesorului Alex. Țupa (care a deținut-o până în 1956), adevărat model didactic și pedagogic în activitatea sa și un cercetător de valoare; contribuțiile sale privind structurile histopatologice ale sistemului nervos central și modificările substratului anatomo-histologic condiționate de poliomielită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
unei voințe supreme. Nu mă învrednicesc însă de atâta credință și nu cunosc alfabetul care descifrează textul marilor mistere. ALEXANDRU ȚUPA În galeria marilor medici ai Iașului îl așez la un loc de onoare pe Alexandru Țupa, titularul catedrei de histologie între anii 1930-1956. Multe generații nu-și pot imagina anii de studenție fără Alexandru Țupa care, postum, pare a fi zidit în temeliile școlii ieșene de medicină. Se împlinesc cincizeci de ani de când l-am văzut. Era o toamnă întârziată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
profesor universitar, un om care, în mintea noastră, se situa undeva la un nivel situat deasupra tuturor. Eram câțiva, printre noi o colegă, orfană de război, îmbrăcată sărăcuț, încă în doliu. Domnul care trecea pe lângă noi, spre laboratoarele catedrei de histologie, pe care l-am bănuit a fi profesor și l-am salutat, s-a oprit și s-a interesat de noi. Când a aflat de soarta colegei Carmen, îndoliată, a rugat-o să-l urmeze. Era Profesorul Țupa. Fata nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
omul. S-a născut la Botoșani, în 1886, într-o familie de învățători. A făcut "medicina" la Iași, participând, ca ofițer, la marile evenimente medicale ale războiului. A fost un student strălucit, ulterior studiind la Paris, între 1919 și 1922 (histologia), ca elev al marelui histolog Nageotte, apoi împreună cu Marinescu, la Lyon, ca elev al lui J. Policard, unde rămâne între 1925 și 1930. Studiile sale au avut un mare ecou în știința timpului: modificarea tiroidei la alienați, citologia lichidului cefalorahidian
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
la Institutul de Medicină și Farmacie, titlul de doctor în Științe Medicale, specialitatea Anatomie Patologică, cu teza: Pneumoniile interstițiale la copil. În aprilie 1974 a devenit Doctor Docent în Științe Medicale. În 1978, prin concurs, devine Profesor la disciplina de Histologie a Institutului de Medicină și Farmacie Iași, activând în același timp și în rețeaua de Anatomie Patologică, ca șef de servicii la Spitalul „Sf. Spiridon“ din Iași. Din 1990 a fost conducător de doctorat, specialitatea Morfologie. În 1993 a devenit
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Farmacie Iași, activând în același timp și în rețeaua de Anatomie Patologică, ca șef de servicii la Spitalul „Sf. Spiridon“ din Iași. Din 1990 a fost conducător de doctorat, specialitatea Morfologie. În 1993 a devenit profesor consultant la disciplina de Histologie. Tot în 1993 a fost primită ca membru titular în Academia de Științe Medicale, fiind, pentru filiala Iași, președinte interimar între 1998-2005 și președinte din anul 2005. A fost membră a diverse societăți științifice din țară și străinătate: Societatea de
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
acesta îi propune să se specializeze în domeniul microspcopiei electronice în S.U.A. și îl recomandă, în 1946, Institutului Rockefeller din New York. Imediat a început să lucreze mai întâi ca cercetător, apoi ca profesor de Biologie celulară întrun laborator prestigios de histologie. Aici l-a cunoscut pe belgianul Albert Claude, un promotor al microscopiei electronice. În grupul său mai erau renumiții profesori dr. George Hageboom și Walter Schneider, împreună cu care a pus la punct o metodă originală de pregătire a preparatelor, în vederea
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
șef de lucrări, unde a predat succesiv cursul de Fiziologia animalelor domestice la Facultatea de Zootehnie (1961-1962) și cursul de “Anatomia și fiziologia animalelor domestice” la Facultatea de Agricultură (1962-1967). După reînființarea Facultății de Zootehnie a predat cursul de Anatomie, Histologie și Embriologie (1968-1969), iar începând din 1969 și până la retragerea din activitate (1990) a predat cursul de “Fiziologia animalelor domestice”. În anul 1974 devine profesor universitar, dovedind reale calități profesionale, un talent didactic remarcabil și aptitudini de coordonator al activității
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
și intern provizoriu al spitalelor din Paris. Reîntors în țară în 1883, este numit pentru o scurtă perioadă (1883-1885) profesor la Catedra de dermatologie și sifilis a Facultății de Medicină din Iași. Ulterior, în perioada 18841890, funcționează ca profesor de histologie. Din anul 1890, în urma concursului susținut, devine profesor titular la Catedra de Anatomie patologică a Facultății de Medicină din Iași, unde va lucra neîncetat până în anul 1923, înființând primul laborator de anatomie patologică din Iași. Activitatea de spital a început
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
șef de lucrări, unde a predat succesiv cursul de Fiziologia animalelor domestice la Facultatea de Zootehnie (1961-1962ă și cursul de „Anatomia și fiziologia animalelor domestice” la Facultatea de Agricultură (1962-1967ă. După reînființarea Facultății de Zootehnie a predat cursul de Anatomie, Histologie și Embriologie (1968-1969ă, iar începând din 1969 și până la retragerea din activitate (1990ă a predat cursul de „Fiziologia animalelor domestice”. În anul 1974 devine profesor universitar, dovedind reale calități profesionale, un talent didactic remarcabil și aptitudini de coordonator al activității
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
tip occidental, deși eram într-o Republică Democrată și am simțit spiritul german. Am fost copleșit de dotarea secțiilor de biologie. În timp ce eu urmam un curs, mai mult teoretic, de Tehnici histologice, omologii noștri de la Jena lucrau în laboratorul de histologie, câte patru la o masă de lucru complet echipată și executau secțiuni histologice, urmând algoritmul complet, de la prelevarea materialului biologic până la executarea preparatelor fixe. Cel mai impresionat am fost de Muzeul Filetic, realizat de Ernst Haeckel. Era primul muzeu de
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
țară era doar un vis, a reprezentat pentru mine un câștig moral enorm. Această ieșire m-a apropiat de profesorul Mihai Constantineanu. Și el a făcut cercetări în Germania. A lucrat în laboratorul lui Richard Hesse. A făcut cercetări de histologie privind structura ochiului la larvele de diptere. A realizat o lucrare monumentală în acest domeniu, citată în marile tratate de entomologie și de anatomie comparată a nevertebratelor. În Germania s-a inițiat în studiul ichneumonidelor, luând legătura cu marele ichneumonolog
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
Cu această ocazie au fost amenajate laboratoare moderne și cabinete bine puse la punct. Cheltuielile au fost făcute de către Universitate, având sprijinul domnului rector, prof.dr. Dumitru Oprea; - Am reușit să modernizez sala de curs 339 și laboratoarele de la specializările de Histologie, Morfologie animală și Fiziologie animală; - Am restructurat Laboratorul de Biofizică și l-am modernizat, precum și laboratorul de Biologie celulară; - Am reușit chiar să modernizez unele WC-uri. Realizări cu totul inedite reprezintă recuperarea Laboratorului de Ecologie Acvatică de la Piatra Neamț, care
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
a căutat modificarea structurii genetice a efectivelor piscicole în vederea îmbunătățirii potențialului genetic ce determină însușirile morfoproductive ale noii varietăți de crap obținute. Am remarcat complexitatea și anvergura lucrărilor experimentate care au vizat aspecte multiple: de biologie (lucrări de selecție, încrucișări, histologie, genetică moleculară), de tehnologie (reproducere, creștere, furajare, indici tehnologici), de amenajare a incintelor experimentale (bazine de reproducere, creștere, instalații), etc. și pe care autorul le-a tratat cu multă competență și originalitate asigurând lucrării valoarea științifică și practică. De remarcat
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
cutanate (pentru simțul atingerii), substanța albă cerebrală formată din fascicule ce leagă creierul de măduva spinării, glomerulii renali (ai lui Malpighi), stratul celular cutanat (al lui Malpighi), hematiile din vase și multe altele. Se poate spune că Malpighi este fondatorul histologiei moderne. Marcello Malpighi (1628-1694) Să facem aici o paranteză și să precizăm că Abdul Latif Mohamed al-Bagdadi (1162-1231), în perioada cât a lucrat în Egipt, a făcut o descriere destul de precisă a circulației pulmonare. Aceeași circulație pulmonară este redescoperită de
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
de cea peritoneală. Ca și în cazul membranelor pleuro-pericardice, membrana pleuro-peritoneală dreaptă fuzionează cu septul mai timpuriu decât cea stângă. În jurul membranelor pleuro-peritoneale se formează un burelet în care pătrund mioblaștii ce vor da naștere porțiunii musculare a diafragmului [12]. HISTOLOGIA PLEUREI Cele două foițe pleurale au structură histologică similară, fiind formate din 5 straturi [2]: stratul mezotelial, stratul submezotelial (conjunctiv intern), fibroelastic superficial, conjunctiv subpleural (conjunctiv extern), fibroelastic profund. Pleura viscerală este aderentă de plămân prin intermediul ultimelor două straturi. Ea
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
ganglionii limfatici celiaci, în abdomen. INERVAȚIA PLEUREI Pleura viscerală este lipsită de inervația somatică. Pleura parietală primește atât fibre nervoase somatice, cât și viscerale (simpatice și parasimpatice) prin intermediul nervilor intercostali. Pleura diafragmatică primește în plus și fibre din nervul frenic. HISTOLOGIA PERICARDULUI Tunica fibroasă a pericardului joacă un rol important prin structura sa în relațiile volum-presiune. Ea este compusă din fibre de colagen și elastice. Colagenul și elastina, prin proprietățile intrinseci dar și dispoziția arhitecturală a acestor fibre, sunt responsabile de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
mușchiul cvadriceps femural. Pe fața posterioară peforantele sunt posteromediale (pătrund în mușchii adductori), posterolaterale (pătrund în bicepsul femural și semitendinos - perforanta Hach), vena perforantă sciatică și vene perforante pudendale. Perforantele gluteale se împart în superioare, mijlocii și inferioare. 1.2. HISTOLOGIA SISTEMULUI VENOS AL MEMBRELOR INFERIOARE Venele sunt constituite din trei tunici, majoritatea fiind prevăzute cu valvule (fig. 12). Elementele structurale microscopice specifice celor 3 tunici sunt prezentate în cele ce urmează (Lullmann-Rauch, 2008). Intima este reprezentată de un endoteliu format
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
medic este în creștere de la un an la altul; • în vederea stabilirii corecte a diagnosticului și a stadiului bolii, la ora actuală elementele examenului clinic nu mai pot fi privite separat de noțiunile de morfologie, discutându-se despre impactul anatomiei, fiziologiei, histologiei și histopatologiei în boala varicoasă. Lucrarea de față a urmărit, prin prisma unui chirurg vascular care a beneficiat nu numai de oportunitățile investigațiilor paraclinice moderne, ci și de accesul la tehnici performante de cercetare microscopică, penetrarea în substratul morfologic al
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]