216 matches
-
nevasta îi descoperă "lipsuri mari la capitolul educație sexuală"!), încheiat cu o savuroasă trecere în revistă a... bibliografiei sexofone locale. Căci, vorba ceea: "10. Sunt atâtea lucruri de remediat. Trebuie, deci, imediat, să te apuci, Adame, de studiat. Mai lasă hoinăreala prin luncă. Nimic nu se face fără voință și muncă. 11. Bibliografia este, desigur, imensă. Dar poți apela la aceasta, mai densă, din eseistica și poezia sexofonă, de proveniență autohtonă. 12. Sunt sigură că o să-ți fie pe plac, din
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
unei forme privilegiate de sociabilitate. Se considera că sub acoperămîntul colibelor și la temelia catedralelor trebuie să domnească o armonie colectivă deosebită. Astfel, în romanul lui Sebastien Mercier publicat în preajma Revoluției franceze, Melise, eroina retrasă la țară după o îndelungată hoinăreală mondenă, descoperă că are, între altele, "o inimă cu totul nouă": "Trăia mai mult pentru sine pe măsură ce trăia pentru alții, în vreme ce în lumea în care trăise numai pentru sine locul pe care-1 deținuse era limitat, pentru că nu putea să-și
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
vitregă: "Îl adusese la Berlin spre a urma cursurile de Drept la Universitate. După cîtăva vreme aflase că Mateiu nu mergea la cursuri și "își pierdea vremea" hoinărind prin oraș și admirînd pomii seculari din Tiergarten. Nu pricepuse că din hoinărelile lui va da literaturii minunata nuvelă Remember, care se născuse în acele clipe pierdute." Și-aș adăuga poate că tatăl nu intuise, așa cum va face mai tîrziu Tudor Vianu, că autoproiecția unei alte ascendențe putea avea resorturi adînci în psihologia
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
și funcții suplimentare, cum ar fi cea de continuitate a tradiției, de unire a familiilor, de educare a generațiilor tinere, pregătind căsătorii endogamice, întărind coeziunea dintre familiile prietene sau apropiate. Plimbarea Secolul al XVII-lea a făcut din plimbare și hoinăreala o ocupație la modă251. Parisul nu este doar istoria sau monumentele sale, el este orașul dorinței: priviri-fulger care se întâlnesc, lovituri în inima etc. Câte trasee urbane n-au fost întreprinse în căutarea misterioasei Pariziene, a frumoasei necunoscute? Parisul este
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
instabilitate interioară căreia nu-i poate rezista. Vagabondajul este tot o tulburare de comportament manifestată prin nevoia imperioasă, permanentă, de deplasare, de a călători. Ea este legată de o instabilitate structurală de tip constituțional a subiectului. Vagabondajul este o permanentă hoinăreală, o continuă deplasare impulsivă a individului fără a putea reveni, la un domiciliu fix. Spre deosebire de fugă, care are un caracter episodic, vagabondajul este o pulsiune morbidă permanentă, o „fugă continuă” (R. Benon și P. Froissart) cu „abandonul impulsiv al domiciliului
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
se cere în evaluarea unor situații noi și în a răspunde așa cum se cuvine acestor situații. În plus, față de aceste deficite cognitive, oamenii care suferă de demență manifestă adesea modificări în sfera emoțională și cea a personalității. Furtul, exhibiționismul sau hoinăreala prin trafic sunt fapte comune cauzate de declinul judecății și a capacității de a-și controla impulsurile. Oamenii care suferă de demență pot deveni depresivi când își recunosc deteriorarea cognitivă. Adesea, ei nu recunosc aceste deficite cognitive. Aceasta poate duce
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
speranța redresării existențiale devine un bâlci grotesc, un circ pestriț, mortificat și agitat, o debandadă deșucheată în care țopăie principiile egalității, fraternității, dreptății și justiției, în bâlbâielile aberante ale unor găinari mărunți, puși obsesiv și iremediabil pe furtișaguri, trândâvie, escrocherie, hoinăreală și cerșetorie [...] Spectacolul este sobru, amar și pestriț, măcinat de domnia fatală a kitschului. Coroziv, necruțător și sumbru, în ciuda exuberanței sale coloristice vestimentare (în care scenografa Geta Mendinschi aduce o contribuție remarcabilă) e un spectacol incomod, pe o temă neplăcută
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
națiunii, nu e în stare, cum ar fi? să se instituie într-o voce demnă de luat în seamă, la un eventual scrutin electoral, să propună, mai știi? un imperiu al cerșetorilor. Dar dincoace, pe trotuarele astea atît de dragi hoinărelilor mele? Intru din nou în furnicar. Tarabe cu tot ce-ți vrea inima: pantofi, țigări, caș, bărboși, ciungă, ciungi, biscuiți, bluze, ridichi, ciorapi, ochelari, marule, marote, flori, foști, sandale, actuali, mere, grași, slabi, albi, oacheși, alifii, canari, trișcă, trișori, oglinzi
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
era în acea vreme atelierul meu... și apoi, mai tîrziu Place Dauphine, unde ea, Sandra și Doamna Rognat luau ceaiul în timp ce eu, din colțul meu, le priveam și--mi spuneam că tot Juliette e cea mai delicioasă". Mondenitățile picante, primele expoziții, hoinărelile pe continent, da! Dar pictorul tînjește, subteran, după sursele unei energii primitive și, drept urmare, încă din anii studiilor, dar și mai tîrziu, cînd se maturizează, găsește remediul în retragerile la Bucium, lîngă Iași, unde sînt cele două case alăturate, una
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
noastre or fi aceste pînze străine, cotropite acum de septentrion? Dispărînd din cartier, Max, cîinele tuturor și al nimănui, am luat ieri drumul crematoriului din spatele cimitirului Sf. Vasile de la Galata, unde speram să-l mai prind în viață pe companionul hoinărelilor mele nocturne, victimă, bănuiam, a recentei campanii de ecarisare. În cuști, doar cîțiva cotei așteptîndu-și moțăind condamnarea. Nici urmă de Max. L-or fi lichidat? Nu mă pot desprinde nici azi de privirea unui exemplar de culoarea vulpii, cu botul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ce-și întinde arătătorul pînă-i gata să-l atingă pe-al Demiurgului. Ce voi vedea? Cunosc (mental) Veneția pe de rost. Cine n-o cunoaște? Trei sînt însă acum reperele palpabile ce-mi vor structura sejurul în Lagună: 1. hapsîna hoinăreală, oricum retiniană, pe uscat și cu gondola. 2. depistarea uriașilor venețieni din Quattrocento și... și... 3. vernisajul Ușilor mele, la Palazzo Correr. Dintre magnificii venețieni, nu-l voi putea vedea ce păcat! pe Uccello, grandios-pigmentatul Uccello, orașul nepăstrîndu-i nici o lucrare
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cu putință), a talentului narativ, în fine, lenea scriitorilor tot mai mult prozatori și mai puțin povestitori, sau pur și simplu o stupidă trăsătură de generație sedusă de o nouă formulă de antiroman umplut simplist cu trăncăneli neîncetate și continue hoinăreli". Ar fi pus astfel în valoare, cum ar veni, doar instinctul tropic, vorba lui Călinescu; cel narativ ioc. Breban, precautul (precauția marelui narator), n-ar fi vorbit în tonul acesta. La rîndu-mi, nici eu n-aș face-o. Și asta
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
istorică a zonei (ibidem, p. 140). 237 Zona Darlinghurst, sediul homosexualilor, este În sărbătoare, mai ales de Mardi Gras (Lăsata Secului), o paradă viu colorată, ce atrage, În fiecare an, mii de persoane, chiar din rândul conservatorilor 382. După atâta hoinăreală În vechile cartiere mă retrag În Darling Harbour, cel de-al doilea port al Sydney-ului, devenit astăzi o zonă modernă, deconectantă, cu galerii de artă, muzee, săli de expoziție, teatre, restaurante, baruri, cafenele (Muzeul Național al Marinei, Acvariul, Centrul Expozițional
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
atmosferă indiană; Esplanade locul unor interesante și apreciabile spectacole; cluburile cosmopolite - oferta muzicii de ultimă generație. După ce ne luăm camerele În primire la Hotel Clarik Qauy, situat În zona centrală, studiem cu atenție materialele publicitare deosebit de bogate și apoi Începem hoinăreala prin oraș Într-o mașină. Singapore este o combinație fericită de extreme: măreție și lux la Hotelul Raffles (1887), modestie În piețele din Joncțiunea Bugis și debarcaderul Clarke, dar oriunde te-ai afla În zonele centrale sau periferice nu poți
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Vântul turbat venea În rafale și ochii ne lăcrimau. În scurt timp eram uzi până la piele. Mi-am amintit, ca din senin, un proverb japonez, dar nimerit momentului: „Soarta e soartă și viața nu e decât o plăcere!” După o hoinăreală spirituală prin lumea frumuseților naturale și arhitectonice, timp de trei zile, revenim În capitala Seul. Dimineața ne așteaptă o excursie de excepție În Zona demilitarizată DMZ, fâșie de pământ care desparte Coreea de Sud de cea de Nord, una dintre cele mai
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
cu o frumoasă Catedrală unde În acel moment se desfășura o slujbă specială de hirotonisire a unui tânăr preot catolic, În prezența Înalților prelați. După-amiaza ajungem În metropola filipineză, Manila și după cazare la Hotel Park, avem timp liber pentru hoinăreală. Reluăm câteva din cele mai importante trasee, pe jos, pentru o cunoaștere directă a metropolei. Admirăm frumoasa arhitectură colonială a câtorva monumente din zona centrală: Primăria, Muzeul Național, Galeria de Artă, Poșta Centrală, a Universitatea, frecventată de zeci de tineri
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]