704 matches
-
2016 ) ..................................................... LA RUȘII-MUNȚI ( II ) La Rușii-Munți... Seară fierbinte de vară... Greierii cern Timpul, cu aripi de ceară. Trec lin păstori Turme spre somn și uitare... Fusele torc Veșnic, pe-a vieții cărare. Sub " Bursucău " Satul petrece sorocul... Mândri, " rusenii ", Împărățesc holda, locul. Mureșul sfânt Curge spre ceruri de stele... La cimitir Dorm amintirile mele. Sufletul meu Încărunțește-n pustie... E Dumnezeu " Rusan " din veci, pe vecie. Mugurel Puscas( Liga Scriitorilor din România, Uniunea Scriitorilor Europeni din Moldova ) Referință Bibliografică: LA RUȘII-MUNȚI
LA RUŞII-MUNŢI de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 by http://confluente.ro/mugurel_puscas_1496560606.html [Corola-blog/BlogPost/371765_a_373094]
-
și al cititorilor, ca teleormănean, la 50 de km. depărtare de Purani, voi posta câteva versuri, drept florilegiu al întâlnirii noastre: DE-ATÂTA LUMINĂ Stau de multă vreme între țărani Și printre lanurile de pe glie, Parcă zboară ciocârliile în mine, Holdele de aur se coc în hărnicie. Țăranii au fost de veacuri sărmani Și le-au înflorit mâinile pe sapă; În silozuri strâns-au pâinea cea bună, Din cișmele au sorbit, zilnic, apă. Copiii și i-au luat cu ei la
RECENZIE LA ROMANUL RĂDĂCINI (PURANI DE VIDELE, LOCUL MAGIC AL COPILĂRIEI MELE) DE FLOAREA CĂRBUNE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_la_romanul_radacini_locul_magic_al_copilariei_mele_de_floarea_carbune.html [Corola-blog/BlogPost/351223_a_352552]
-
lumină. Mă voi închină smerită, zilei care stă să vină să am putere să îmi duc menirea ușor, senină! Mă închin pământului care de mii de ani se-învârte, și ne poartă strâns prin univers printre stelele multe. Mă rog holdelor aurite,să ne dea pâinea cea bună, bucuroși prin lanuri din grâu să-l purtăm în cunună! Mă plec florii, frunzei de tei, copacului îi mulțumesc, umbră ne da fără de plata,parfum și sănătate simplu firesc! Îmi plec fruntea cireșului
O RUGĂCIUNE de GABRIELA MARIA IONESCU în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 by http://confluente.ro/gabriela_maria_ionescu_1470673893.html [Corola-blog/BlogPost/353399_a_354728]
-
domol. Dar sper să se pună pe treabă. Are sub 100 hectare. După câte am înțeles cam aceasta este puterea drăcoveniei. - Să-ți spun un secret. Puterea este cu mult mai mare, mai ales aceea a dispozitivului de montat în holdă. Dar nu vreau ca moșierii politici să ajungă la ele. Vor avea recolte de speriat și vecinii de tarla al domnului Tudor. Poți să-i sfătuiești să supravegheze mai des culturile. Ar putea avea surprize. Spune-mi acum numele fratelui
MICI UNITĂŢI AGRICOLE SAU INDUSTRIALE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1400581535.html [Corola-blog/BlogPost/344709_a_346038]
-
datorii, Acum suntem vânduți cu toți, Părinți de azi, dar și copii Și chiar nepoți de strănepoți. Toate doar pe noi ne-apasa, Vouă burțile vi-s pline, Aveți palate, câini de casă Și averi în bănci străine. În țară holdelor bogate, Cum îi spunea un vechi poet, E foame iar și nedreptate Și hoți se bat cu pumnu-n piept . Sârmanii n-au cuvânt de spus, Doar în rugi își varsa-amarul Și speră doar că Cel de Sus Nu-i bate
PARLAMENT de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1291 din 14 iulie 2014 by http://confluente.ro/Emil_susnea_1405321401.html [Corola-blog/BlogPost/349246_a_350575]
-
Ci doar puțină fericire, măcar un strop din pacea Ta. Nu am cerut să fiu mai mare, nici faima unui împărat, Ți-am spus: "Părinte, vindecare! Vreau doar atât: să fiu curat!" Nu am cerut hambare pline, nici vii și holde fel de fel, Ci doar iubirea pentru Tine, pentru Isus Emanuel. Nu am cerut să faci minune, nici fapte mari, ca să mă schimb, Ci doar puțină-nțelepciune, să-mbraci cu ea al vieții nimb. Nu am cerut prea mult Părinte
TATĂ! de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2079 din 09 septembrie 2016 by http://confluente.ro/lucica_boltasu_1473450939.html [Corola-blog/BlogPost/375911_a_377240]
-
referitoare la Oastea Domnului. În legătură cu Oastea Domnului s-a pus problema profundă: renașterea vieții sufletești. O biserică în care nu se vorbește de renaștere religioasă prin puterea de mântuire a Domnului Hristos, oricât de fățoasă ar fi în exterior, e holda cu grâu mare în pai, dar goală în spic. Întrebarea serioasă este: Cum trăiesc eu cu Hristos? Care este legătura mea zilnică cu Hristos? Asta cere Sfânta Scriptură. Preotul care nu și-a pus problema pentru el personal, acela nu
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 by http://confluente.ro/Scurt_istoric_al_miscarii_duhovnicesti_oastea_domnului_din_cadrul_b_o_r_.html [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]
-
Toate Articolele Autorului DE PRIMĂVARĂ Se sparg miresme de asfalt când primăvara dă în floare, Foșnesc norii în cerul nalt, închipuind grămezi pufoase, Se împletesc noian de muguri în alb și roș ca mărțișoare, Dospește-n abur blând pământul prevestind holdele mănoase. Parfumuri ce vor fi să vină se-nrourează-n fragezi lujeri: E-o așteptare dulce-n aer purtată-n vântul ca o boare; Cu „simț a vară” pițigoii, de pe crenguțele de sângeri Primesc din smalțul cel albastru surorile lor
DE PRIMĂVARĂ de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 by http://confluente.ro/steluta_craciun_1460285331.html [Corola-blog/BlogPost/381382_a_382711]
-
fii ai săi, dar și osemintele zbuciumatei și nefericitei mame a Domnului Mihai Viteazul, monahia Teofana, care și-a dat obștescul sfârșit cu gândul, mereu și mereu, la ,,drag fiul ei”, al cărui trup, pângărit de unguri, se odihnește sub holdele Transilvaniei, iar capul, la Mănăstirea Dealu, lângă Târgoviște, alături de tatăl său, blândul Pătrașcu cel Bun. Veghease cu osârdie Mircea cel Bătrân la ridicarea ctitoriei sale, Mănăstirea Cozia, aducându-l pe vlahul sârbesc Nicodim să o târnosească; chiar arhitecții și meșterii
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie by http://confluente.ro/stelian_gombos_1482217108.html [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
Autorului Clipe adunate-n petale de gând Și doruri din crini înroșiți de iubire Falduri de vise tăceri adunând Altare de suflet și-atâta simțire... ..................................................... Sălbatice iele cu trupuri de fum Se-nlănțuie-n hore, naive- nurlii Aleargă nebune prin holde - și scrum Rămâne-le-n urmă, regrete târzii... Iluzii și taine în stele ascunse Pribege prin spații mereu insipide Molitve de gânduri și vise pătrunse De-aceleași simțiri, ce efemeride! Caline, pândind în zadar în eter S-apară din nouri
EFEMERIDE (NOCTURNE)... de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 177 din 26 iunie 2011 by http://confluente.ro/Efemeride_nocturne_.html [Corola-blog/BlogPost/367179_a_368508]
-
spicele pline de floare se mlădie cu lentoare. Când se ivesc zorile, mici lacrimi de rouă ajută spicul să crească, chiar dacă nu plouă. Paiul suplu s-a-nălțat, boabe cresc în noapte și foarte curând vor fi spice coapte. Soarele a poleit holdele-n carate, aur galben strălucind, din zori până-n noapte. Și natura generoasă flori gingase a plantat făcând din covorul galben un tablou pictat. Roșii maci, cicoare albastră, rapiță și sunătoare, neghină, condurii doamnei, prinos de culoare. Calul l-am înșeuuat
LANUL DE GRÂU de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 171 din 20 iunie 2011 by http://confluente.ro/Lanul_de_grau.html [Corola-blog/BlogPost/367249_a_368578]
-
kolavresθe. - Di formă kadale goză, te-l să sar merrăθe! paranzarawa, śawaśïndos te law othardan o ćoplitorisqe jakha, ’θar kodă cigni apsi ke thavdelas ’pral-i ćham dowrus merre bićholde kïzajisqi. - Di formă kadale kïzajis ka’ te na maj rol, sar manθe! dawa trat angal-o ćoplitori barimanqo. - Te na maj rol! phenawa pàle xojinença. O ćoplitori ać
DIMAKOS FORMA de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1433538114.html [Corola-blog/BlogPost/372396_a_373725]
-
poate va da și pe la Veronica! Răcoarea camerei îl muie și adormi, veneau din trecutul lui printre pleoape amintiri de tot felul, era tot privăvară, o primăvară cu ape învolburate și câmpii și dealuri verzi; era seară, stele, lună mare, holdele de grâu îi mângâiau privirea, codrul întunecat, din care se auzeau câtând mierla și presuri, foșnea în bătaia vântului, scârțâia cumpăna fântânii din vale, turme de mioare se îndreptau spre sat în sunet de tălăngi... El singur cu Casandra Alupului
EMINESCU ŞI VERONICA- PLECAREA DIN VIENA(CAP13-14) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1398768900.html [Corola-blog/BlogPost/348044_a_349373]
-
sat țăranii gospodari Din moși-strămoși, din tată-n fiu, Petrec cu drag din an în ani De sărbători. Așa îi știu. De Domnul binecuvântați Să aibă-n Noul An venit Cămara plină de cârnați, În beci butoiul cepuit, Câmpuri cu holde mai bogate, Grajduri cu vite cât mai multe, Albinele roi înșirate Pe flori spontane-n șes și munte, Copii frumoși, bine-mpliniți Și tot ce-și mai dorește omul Din câte știe din părinți, Că li le-ndeplinește Domnul. Ninge
IARNA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1453105874.html [Corola-blog/BlogPost/380820_a_382149]
-
În mijlocul luminii, Binecuvintează Agale lumea. Bătrânul pământului Privește cu ochi de cer Din icoana de lemn. Sfinții își arată frumusețea dintâi. Masa de piatră, Spălată de heruvimi, E gata de Răstignire. Iisus coboară calm, Din înaltul Cerului, În potirul omenirii. Holdele dau pâinea vieții, Strugurii - sângele, Iar noi - credința. ---------------------------- Menuț MAXIMINIAN Bistrița Ianuarie 2013 ------------------------------------------------------ Menuț MAXIMINIAN, născut la Timișoara la 10 iulie 1979. Copilăria și-a petrecut-o în satul natal al părinților, Dumbrăvița, comuna Spermezeu, județul Bistrița-Năsăud, unde a absolvit
RĂSTIGNT PE CUVINTE de MENUT MAXIMINIAN în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Menut_maximinian_rastignt_menut_maximinian_1359532842_lmvoc.html [Corola-blog/BlogPost/359349_a_360678]
-
2000) *** NUMELE TĂU - MARIA În fiecare literă e-un limpede înțeles, în jocul care face slova de mătase, cum cântecul Sirenei din valuri se brodase, cum cântecu-i logodna pentru cel ales, cum floarea în miresmele sublime se desface. Ca o holdă de aur e numele Tău, un Trandafir cât cerul înflorit e scris de-o mână albă ca de pruncă, din zare-n zare prins de infinit stă zămislit de-a cerului poruncă. Fiecare literă-i un înger ce se-nchină
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1409387324.html [Corola-blog/BlogPost/370423_a_371752]
-
vrea să-ți mai sfâșie straiul Să priceapă de n-a priceput Că a noastre-s apele și plaiul Și al nostru-i tot acest avut! N-om lăsa o palmă de pământ În bejenie, slujind stăpânii Țara mea de holdă și de cânt, Nu te-or mai îndurera străinii! De n-o fi destul cuvântul PACE Stavilă să steie la hotar, Îți jurăm măicuță, că vom face Trupurile noatre stăvilar! Și vom aștepta urgia lor Fără teamă, până trece norul
MAICĂ BUNĂ de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 404 din 08 februarie 2012 by http://confluente.ro/Maica_buna_lucia_secosanu_1328685824.html [Corola-blog/BlogPost/346725_a_348054]
-
dor de Foșnetul pădurii Cu frunza arămiu căzând, Mi-e dor de Dunărea ce-și varsă, Valu’n malul ei cel sfânt. Mi-e dor când Toamna poposește Cu gând incendiat, pământul Cu frunze galbene Căzute-n codru, Și-n holdă-i pârguit Tot fructul. Mi-e dor de Iarna sidefie Cu-albastru’zare Sau cu violet smălțat. Mi-e dor de Fulgii mlădioși Ce plâng metalic, cadențat. Mi-e dor de Focul care arde, Eu să fiu lângă fereastră, Să
SONATA ANOTIMPURILOR de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1456492298.html [Corola-blog/BlogPost/377964_a_379293]
-
Ediția nr. 1355 din 16 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Luna s-a înfipt în bucata ei de noapte, dar a trasat un cerc deschis și-a tânjit după doza ideală de analeptic, după o altă normalitate la fel de periculoasă. Dimineața, holda de cleștar prinsă în privirea râului, era orgă șerpuindă de tăceri izvorâte din clipe de fauni. Deodată, m-am întrebat dacă aș putea merge într-o ipotetică zi de duminică pe linia verde până la intersecția ocrului cu albastrul, în seara
DINCOLO DE VĂLUL MAYEI de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1355 din 16 septembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_oancea_1410887424.html [Corola-blog/BlogPost/353766_a_355095]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > CONSTELAȚIA VERII, POEZIE DE AL.FLORIN ȚENE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 742 din 11 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Constelația verii Fetele, seceră grâul în holda aurie Cu fulgi de soare-n plete ce curg râu, Ziua toată-I numai bucurie Și le-ajunge spicul pân-la brâu. Ne sunt plinme mâinile de roadele bogate, Păsări vin și cântă înspre cer se arunc, Flăcăii sorb din ochi
CONSTELAŢIA VERII, POEZIE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Constelatia_verii_poezie_de_alflorin_al_florin_tene_1357888695.html [Corola-blog/BlogPost/361177_a_362506]
-
din ochi fetele-aplecate Să cuprindă în brațe grâul ca pe prunc. Cântecul se-nalță pe zbor de ciocârlie, Macii înfloresc aplecați spre piept Când se leagă snopii devine poezie Peisajul acesta sub un cer mai drept. Și se lasă seara, holda-i în hambare, Câte doi ne-ntoarcem pe cărări de lună Iar în păr iubita stelele din zare I le prind ușor ce pe o cunună. La poarta zării înălțăm cântare Bucuriei muncii și rodului bogat Constelații se-apriond mai tare
CONSTELAŢIA VERII, POEZIE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Constelatia_verii_poezie_de_alflorin_al_florin_tene_1357888695.html [Corola-blog/BlogPost/361177_a_362506]
-
abordează problemele fundamentale ale condiției umane - de viață și de moarte - în care, cel mai tulburător mi se pare a fi raportul dintre om și Dumnezeu, dintre Creație/Poesie și Creatorul/Poetul său: „Să ne iubim! Apocalipsa vine/ Abia atunci când holdele, bogate,/ Se vor pleca de rod străluminate:/ Troițelor din noi cin' să se-nchine?// S-au stins demult foșnirile rotate,/ Pândarul Clipei suduie lavine,/ Înmărmurind tăcerea - ce rușine!/ Din ciutura iubirii curg păcate!// Nu mă privi cu ochii depărtării,/ Jăraticul
TESTAMENT ÎN ALFABETUL TĂCERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 by http://confluente.ro/Testament_in_alfabetul_tacer_nicoleta_milea_1392502263.html [Corola-blog/BlogPost/364091_a_365420]
-
mele ... înțeles de cuvânt, iar cuvîntul, spre infinit să se îndrepte. Să-ntreb galaxia, universul întreg... mai sfântă, mai mândră ca TERA, ce pare-n amurg, mai este o alta ? Cu oameni, cu ape cu munți și cu crâng, cu holde grâu, secerate-n amurg, cu gânduri ce n-ajung la noi, și respinse, se frâng, mai este o TERA ? O! voi oamenii mari ai lumii, vegheați copiii, ce se joacă cu focul, salvați TERA astăzi, ajungă-vă jocul, dați lumii
GÂNDURI ŞI FLORI de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ganduri_si_flori.html [Corola-blog/BlogPost/348269_a_349598]
-
jurământ... Domne! Ce-mi cunoști amarul, îmi știi doruri și nevoi, iar mi s-a umplut paharul, de când nu mai suntem doi. Serenitate Sunt șoapta pârâului clipocind printre stânci, un simplu om înotând, prin noianul de gânduri adânci. Sunt aurul holdei de grâu,stropită cu maci, sunt glasul conștiinței, ce-ndeamnă să taci. Sunt arșița verii-ostoită de ploi, sunt șoapta ce-auzi, povestind despre noi. Sunt drumul de coastă străbătut doar în doi, sunt un pas șovăielnic, ce-ar duce spre
GÂNDURI ŞI FLORI de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ganduri_si_flori.html [Corola-blog/BlogPost/348269_a_349598]
-
că sunt român. Acestea o știu și-o spun fără pic de resemnare, cu mândrie celui care vrea să știe cine sunt pe acest imens pământ. Țara mea-i grădină vie: munți semeți, mare, câmpie, râuri mult bogate-n pești, holde, codri ca-n povești, iar în nopțile cu lună, ciute, la izvor, s-adună. Însă cea mai mare-avere ce-mi face sfântă plăcere este bravul meu popor ce își are-al său izvor de la-l Romei domn, Traian, cu sânge
82 DE ANI DE LA NAȘTEREA SA de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1436851566.html [Corola-blog/BlogPost/365906_a_367235]