421 matches
-
Bhagavadgita este expusă această concepție după care Sinele există în toate lucrurile și toate lucrurile există în Sine, ceea ce dă un înțeles specific identității și identificării. În filosofia europeană, Spinoza este aproape de o asemenea idee. Din perspectiva "ecologiei profunde", abordarea holistă și conștiința ecologistă duc spre o asemenea perspectivă asupra unității și experimentării acesteia. Prin autorealizare are loc punerea în condiție de identitate a sinelui personal cu alți întregi, până la nivelul cosmosului. Prin realizarea identității între persoană și întreg devine posibilă
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
metafizic în recunoașterea interconectivității tuturor nivelurilor existenței, de la microcosmos la macrocosmos. Putem deosebi între diverse nivele ale integrării, de la indivizi care se află în ecosisteme la relații între ecosisteme și până la nivelul biosferei. O obiecție puternică față de o asemenea concepție holistă integratoare ar fi aceea că indivizii contează mai puțin decât integritatea și stabilitatea sistemului, ceea ce înseamnă că pierderea unui individ nu este o pierdere pentru sistem. Mai mult decât atât, reamintindu-ne de filosofiile orientale, dispariția unui individ este de
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
în domeniul filosofiei dreptului prin discuția despre discriminarea pozitivă. 2.5. Proiecte politice Unii autori consideră că numai o elită poate conștientiza importanța problemelor de mediu și propun construirea unor sisteme sociale centrate ecologic. Sarkar 342, pornind de la o analiză holistă a societății, ia în discuție alternativa eco-socialism sau eco-capitalism și alege eco-socialismul. Alți autori, între care Alan Carter 343, iau ca punct de pornire individualismul, ajung la concluzii antietatiste și propun desființarea statelor. Și proiectele politice creștine, fiind antropocentrice, sunt
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
problème de la démarcation ou bien celui du critère, l'argument de l'ignorance, l'argument de la pente glissante ou bien celui fondé sur la valeur autonome des entiers. Le chapitre suivant analyse la relation de l'approche individualiste à celle holiste dans l'éthique de l'environnement, avec un accent sur l'action d'identifier les sources du holisme et celle d'ébaucher quelques projets inspirés par le holisme. On se propose aussi de clarifier les différences conceptuelles entre l'anthropocentrisme
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
complexe, cît și modelele ce pot fi utilizate pentru descrierea lor. Abordarea sistemică este una structurală. Prin cunoașterea structurii unui fenomen, putem intui comportamentul, mecanismul său de producere și evoluția sa. Ideile sistemice sunt generalizări ale diferitelor cunoștințe particulare. Paradigma holistă a pătruns pe scară largă în biologie începînd cu sfîrșitul secolului al XIX-lea, nivelul de organizare fiind considerat drept o caracteristică crucială a organismelor vii. Un exponent de seamă al acesteia a fost Ludwig von Bertalanffy, considerat părintele mișcării
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
excesiv. Numai că cercetătorii respectivi au devenit mai preocupați de rezolvarea sistemelor lor econometrice și mai puțin de interpretarea rezultatelor, de semnificația lor. Însă adevăratele spirite științifice nu procedează astfel. Studiul sistemelor economice ne-a oferit posibilitatea căutării unei viziuni holiste, pline de semnificații asupra economiei și a lumii în general. Această viziune nu se limitează doar la domeniul științei. Veche precum civilizația, ea este fundamentală pentru mintea omenească. Ea ne oferă un chip al progresului spiritual. Odată cu dezvoltarea raționalismului, s-
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
iluminată cu ajutorul laserului forma și structura sunt desfășurate pentru a da o reprezentare recognoscibilă și integrală a obiectului. Ordinea implicită dă o reprezentare mai coerentă a proprietăților cuantice ale materiei decât ordinea explicită ce rămâne specifică concepției mecaniciste. În paradigma holistă ordinea implicită este fundamentală și prioritară. Legile fizice se sustrag pornind de la ordinea implicită care se desfășoară În ordine explicită, pe când reprezentarea mecanicistă pornește la elaborarea unor legi bazându-se pe ordinea explicită, și rămânând oarecum exterioară fenomenului studiat. Ontologia
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
în Zamfir (coord.), 1980b) fie una centrată asupra proceselor conexe satisfacției și motivației: climatul organizațional, integrarea profesională, dinamica grupurilor de lucru etc. (Golu, 1974; Zamfir (coord.), 1980b). Literatura de specialitate post-revoluționară cuprinde lucrări de sociologie și psihologie organizațională ce prezintă holist procesul motivației, abordarea fiind una teoretică (Zlate, 2007; Hoffman, 2004; Vlăsceanu, 2003). Sievers (1989) face o critică a teoriilor privind motivația în muncă, din perspectiva pragmaticii motivării, susținând ideea că motivația în sine este o invenție științifică, iar imaginea despre
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
imaginarului social / 116 2.1.1. Ideologie, mit și utopie / 121 2.1.2. Critica utopiei și "pozitivarea" ideologiei / 139 2.2. Construcția ideologică a spațiului social / 156 2.2.1. Proiecția individualistă asupra socialului / 158 2.2.2. Proiecția holistă asupra socialului / 170 Capitolul III. IDEOLOGIA CA INSTRUMENT AL CUNOAȘTERII POLITICE / 187 3.1. Analiza epistemologico-politică a ideologiei / 190 3.1.1. Pozitivism și anti-metodologie în analiza ideologiei / 194 3.1.2. Modelul interpretativ de analiză a ideologiei / 200 3
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
parte a acestui capitol, analiza modului în care este realizată, în discursul filosofic și în cel al teoriei socio-politice, construcția ideologică a spațiului social, atât prin opțiunea pentru proiecțiile de tip individualist, cât și prin opțiunea pentru cele de factură holistă. Dacă, în sens larg, conceptului de ideologie îi pot fi evidențiate valențele epistemologice în procesul cunoașterii sociale grație participării sale nemijlocite, ca formă centrală a imaginarului, la construcția spațiului social -, întrebarea care se pune este dacă acestea pot fi menținute
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
ideologii înțelese ca teorie socială a cunoașterii, construcția conceptuală a realității. În acest cadru, analizez mai întâi proiecția individualistă de construcție a realității sociale, așa cum s-a conturat aceasta încă din zorii modernității, după care propun o abordare a proiecției holiste. Păstrând ideea că ideologia, ca element important al universului simbolic valabil pentru orice societate, constituie și o formă de cunoaștere a realității, argumentez că integrarea individului în ordinea socială dată se realizează pe baza funcțiilor de integrare și legitimare pe
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
nu suportă o "încremenire în proiect". Pe de altă parte, Marx era un optimist, și pentru el legea dezvoltării istorice se caracterizează prin dinamismul societății un dinamism orientat spre un scop ultim, societatea comunistă. Comună ambelor interpretări utopist-istoriciste este abordarea holistă, atât Platon, cât și Marx considerând că pot descoperi scopurile ultime ale societății privind-o ca pe un întreg. Or această abordare este, din perspectivă popperiană, o metodă preștiințifică, care tinde spre perfecționism. Realitatea istorică ne demonstrează că, dacă putem
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
că individul este un produs al societății, există totuși în tradiția gândirii filosofice și teoretico-politice un curent care oferă o perspectivă diferită asupra fundamentelor ideologice ale cunoașterii sociale. Tocmai de aceea, înainte de a analiza felul în care devine posibilă proiecția holistă asupra spațiului social, îmi voi concentra atenția asupra înțelegerii individualiste a construcției societății, dezvoltată îndeosebi de către teoriile filosofice și politice ale modernității. 2.2.1. Proiecția individualistă asupra socialului În termeni relativ simpli, ideea de bază a individualismului ca tipar
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
la rațiune în epoca clasică și că acest lucru s-ar fi petrecut în lumea occidentală odată cu apariția creștinismului și cu ieșirea individului (urmare a conformării la îndemnurile christice) "în afara lumii". Această ieșire se realizează dintr-o realitate socială construită holist, organicist, ceea ce face ca ea să fie "în opoziție cu societatea și ca un supliment al ei"292. Căutând adevărul și mântuirea dincolo de ceea ce îi poate oferi societatea, individul creștin devine un individ-în-afara-lumii, adică un individ-în-relație-cu-Dumnezeu. Dezinteresul față de viața socială
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
nevoit să treacă, mai întâi, de obstacole impuse de filosofii precum cea hegeliană, care chema individul conștient să recunoască în stat eul superior și în comandamentele etatice expresia propriei sale voințe și libertăți, sau cea marxistă, care propunea o alternativă holistă ce valoriza totalitatea socială și urmărea să subordoneze individul uman corpului social. Pe de altă parte, este adevărat că individualismului, ca proiecție ideologică asupra spațiului social, i se pot aduce anumite reproșuri, dintre care cel mai important este acela că
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
relația dintre individ și societate, înțeleasă ca un cadru care își pune, în mod inevitabil, amprenta asupra individului și din care, prin urmare, acesta nu poate fi "extras". Asemenea amendamente au ajuns, cu timpul, să contrabalanseze individualismul prin intermediul unei proiecții holiste asupra socialului care, fără a neglija importanța sferei de decizie și, implicit, a libertății individuale, urmărea să demonstreze faptul că individul este, în cele din urmă, prin valorile și atitudinile sale, ori prin modul de raportare la ceilalți, un produs
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
importanța sferei de decizie și, implicit, a libertății individuale, urmărea să demonstreze faptul că individul este, în cele din urmă, prin valorile și atitudinile sale, ori prin modul de raportare la ceilalți, un produs al societății. 2.2.2. Proiecția holistă asupra socialului Proiecțiile individualiste asupra spațiului social ne arată că există o anumită insistență asupra libertății de care trebuie să beneficieze individul în cadrul comunității organizate politic. Aceasta nu revine la a spune că teoriile holiste asupra modului în care se
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
societății. 2.2.2. Proiecția holistă asupra socialului Proiecțiile individualiste asupra spațiului social ne arată că există o anumită insistență asupra libertății de care trebuie să beneficieze individul în cadrul comunității organizate politic. Aceasta nu revine la a spune că teoriile holiste asupra modului în care se construiește realitatea socială anulează automat ideea libertății individuale. Ele insistă însă pe ideea determinismului social la care este supus fiecare individ și, plecând de aici, atestă că, o dată transpusă în practica socială, aceasta ar putea
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
proiecții s-au regăsit, nu întâmplător, sub forma unor modele de inginerie socială care-și propuneau să modifice realitatea socială. Pe de o parte, un model individualist, îmbrățișat de ideologii precum liberalismul și conservatorismul; pe de altă parte, un model holist, al unei schimbări sociale totale, privilegiat de socialism. Ceea ce au totuși în comun cele două modele ideologice diferite este faptul că ambele oferă mecanisme de cunoaștere a realității sociale de îndată de proiectează, fiecare în parte, propria sa construcție conceptuală
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
diferite este faptul că ambele oferă mecanisme de cunoaștere a realității sociale de îndată de proiectează, fiecare în parte, propria sa construcție conceptuală asupra spațiului social. În cele ce urmează, sunt preocupat să analizez principalele viziuni care au propus proiecții holiste cu privire la modul de înțelegere a organizării sociale. În acest sens, punctul de start al analizei este constituit de anumite referințe la aplicabilitatea principiilor holiste în zona delimitată de științele sociale. Prezența acestor principii în cadrul teoriei sociale și politice este fundamentată
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
spațiului social. În cele ce urmează, sunt preocupat să analizez principalele viziuni care au propus proiecții holiste cu privire la modul de înțelegere a organizării sociale. În acest sens, punctul de start al analizei este constituit de anumite referințe la aplicabilitatea principiilor holiste în zona delimitată de științele sociale. Prezența acestor principii în cadrul teoriei sociale și politice este fundamentată, așa cum vom vedea, pe ideea necesității apropierii de standardele metodologice care pot fi regăsite în cazul științelor naturii. Aplicând, practic, o abordare organicistă a
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
sociale. Prezența acestor principii în cadrul teoriei sociale și politice este fundamentată, așa cum vom vedea, pe ideea necesității apropierii de standardele metodologice care pot fi regăsite în cazul științelor naturii. Aplicând, practic, o abordare organicistă a societății, autorii interesați de construcția holistă a spațiului social au preluat din biologie ideea funcționării societății ca un organism. Plecând de aici, au rezultat diferite proiecții "totale" asupra spațiului social, considerându-se că, în construcția socială a realității, ceea ce importă nu sunt atât "atomii" sau agenții
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
totale" asupra spațiului social, considerându-se că, în construcția socială a realității, ceea ce importă nu sunt atât "atomii" sau agenții sociali, indivizii, ci grupurile sociale sau societatea în ansamblul său. În secolul al XX-lea, critica epistemologică a teoriilor sociale holiste le va plasa în contextul curentului mai larg al istoricismului. Nefiind un simplu agregat de indivizi, grupul social sau societatea în ansamblul său nu pot fi înțelese decât plecând de la premisa determinării sociale, potrivit căreia evoluția totalității sociale nu depinde
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
între istoricism și așa-numita teorie biologică sau organicistă a structurilor sociale, teorie care interpretează grupurile sociale în analogie cu organismele vii. Într-adevăr, se spune că holismul trebuie să fie caracteristic fenomenelor biologice în general, iar punctul de vedere holist este socotit a fi indispensabil studiului despre modul cum istoria diferitelor organisme influențează comportamentul lor. Argumentele holiste ale istoricismului au deci capacitatea de a scoate în evidență asemănarea dintre grupurile sociale și organisme, chiar dacă istoricismul nu trebuie să conducă cu
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
în analogie cu organismele vii. Într-adevăr, se spune că holismul trebuie să fie caracteristic fenomenelor biologice în general, iar punctul de vedere holist este socotit a fi indispensabil studiului despre modul cum istoria diferitelor organisme influențează comportamentul lor. Argumentele holiste ale istoricismului au deci capacitatea de a scoate în evidență asemănarea dintre grupurile sociale și organisme, chiar dacă istoricismul nu trebuie să conducă cu necesitate la acceptarea teoriei biologice a structurilor sociale"321. În teoria socială contemporană, atunci când se pune problema
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]