418 matches
-
sens în sine. De aceea filosofii alcătuiesc sisteme rotunde, cuprinzătoare, cunoașterea trebuind să vizeze totul, și mai mult decît atît. A nu se înțelege din aceasta că sunt vreun structuralist, precum Trubețkoi în fonetică, sau Mendeleev în chimie, nu, sunt holist, chiar dacă și aceștia se bazează tot pe o interdependență între elemente unite și ierarhizate. Mîine-poimîine ne putem trezi cu un tabel care să conțină principalele idei filosofice și care, suprapus realității, să o facă inteligibilă. Ar fi foarte tare, foarte
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
formalizînd-o excesiv. Numai că cercetătorii respectivi au devenit mai preocupați de rezolvarea sistemelor lor econometrice și mai puțin de interpretarea rezultatelor, de semnificația lor. Însă adevăratele spirite științifice nu procedează astfel. Studiul sistemelor economice ne oferă posibilitatea căutării unei viziuni holiste, pline de semnificații asupra economiei și a lumii în general. Această viziune nu se limitează doar la domeniul științei. Veche precum civilizația, ea este fundamentală pentru mintea omenească. Ea ne oferă un chip al progresului spiritual. Odată cu dezvoltarea raționalismului, s-
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
cotidiană a actorilor individuali, a procedat la o testare interpretativă a opțiunilor strategice de contracarare a manifestărilor teroriste prin invitarea oamenilor obișnuiți la chestionări, interpretări, abordări și opțiuni de viață. A rezultat astfel o abordare sociologică interesantă, în care raportarea holistă și cea individualistă s-au completat reciproc. Cristian Barna ne spune că „noul terorism”, devenindu-și sieși scop, nu mai este reprezentat de „entități organizaționale bine definite”, ci de „organizații amorfe” cu revendicări schimbătoare și parcă fără sfârșit, cu motivații
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
inovație fiind salvată de suprabombardarea prin canalele de comunicație cu informația de tip puzzle. Sistemul acționează ca o invitație adresată minții umane de a-și depăși reflexul condiționat al simplificării ca singura formulă de înțelegere, de generare a cunoașterii. Abordarea holistă și heterodoxă devine posibilă după ce știința s-a eliberat de controlul aserțiunilor de către mecanismul inflexibil al logicii aristotelice, unde gradele de adevăr nu erau considerate ca folositoare, ca și când devenirea (aproximarea întregului prin procesul de creștere) este interzisă. Or, ariile de
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
la schimbare” a membrilor. De aceea, procesul de dezvoltare este unul lent, de durată și gradual. La fel și asistența oferită. Rolul „consultantului” este de a înțelege cultura locală în particularitatea sa (adică nevoile exprimate - de aici, necesitatea unei abordări holiste și a unui dialog cu întreaga comunitate), de a transmite încredere, de a-i învăța pe ceilalți să coopereze și să participe la luarea deciziilor etc. Accesul la piață, credite sau alte oportunități economice este, fără îndoială, important, dar schimbarea
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
detaliate de Keough (1998) pentru practicienii dezvoltării comunitare: umilință și respect în abordarea comunităților, folosirea cunoașterii locale, respectarea practicilor democratice, recunoașterea modalităților diferite de cunoaștere, sustenabilitatea, „punerea realității înaintea teoriei”, acceptarea incertitudinii în practica de dezvoltare comunitară, „promovarea unei abordări holiste”, „recunoașterea relativității timpului și a eficienței” și opțiunea în favoarea comunității mai mult decât pentru interesele finanțatorului. Un exemplu clar de practică în dezvoltarea comunitară prin raportare la teorie este dat în Kotval, 2006. Este o tentativă de încadrare a unei
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
evaluarea complexă a unor aspecte, problematizarea, descoperirea, exprimarea unui punct de vedere personal, gândirea inovatoare etc.); profesorul își asumă rolul de ândrumător al educației; sunt evaluate nu rezultatele finale, ci comportamentul studentului în procesul învățării - efortul, evoluția lui; o abordare holistă a cunoașterii, prin integrarea datelor dobândite la diverse obiecte de învățământ. În sistemele moderne, procesul didactic este centrat pe subiect, deci pe dobândirea de informații factuale; interesul se ândreaptă asupra unei minorități cu performanțe de excepție; scopurile educației sunt „învățarea
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
spre categorizări largi sunt predispuși să includă stimulii discrepanți în aceeași categorie, să construiască cel mai adeseori categorii laxe, acceptând relativ ușor comportamentele deviante de la normă, să propună interpretări multiple pentru același stimul, evitând stereotipurile și punând accentul pe strategii holiste de interpretare și pe activități de sinteză, să traseze granițe flexibile între membrii grupului și indivizii din afara grupului. Indivizii cu tendință spre categorizări restrânse sunt predispuși să includă stimulii discrepanți în categorii distincte, să construiască cel mai adeseori categorii rigide
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
deschiderea școlii spre conținuturile susceptibile de a fi asimilate de elevi în afara școlii. Demers aflat, desigur, sub semnul educației permanente și al orientării prospective în actul formării. Educația trebuie să aibă un caracter global, să se inspire dintr-o concepție holistă, să renunțe la frontierele rigide, artificiale, să identifice posibile interdependențe ale celor trei tipuri de conținuturi, să încurajeze efectuarea unor experiențe cotidiene de către elevi, comportamentul democratic, inovația. Asimilarea pasivă, conformistă, fără implicarea personală nu poate duce la formarea unor personalități
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
propriul avantaj. Există așadar avantaje, dar și limitări în fiecare dintre aceste abordări. Preocuparea de a gestiona performanța (performance management) este însă parte integrantă a tranziției tendențiale a societăților contemporane prin care referința ontologică nu o mai reprezintă sistemul - funcționarea holistă a statului asigurată printr-un sistem coerent de administrație -, ci interesele individuale - beneficiul marginal pe care fiecare unitate monetară îl are pentru indivizi, grupuri sau comunități. Structura lucrăriitc "Structura lucrării" Volumul de față își propune să deschidă dezbaterea academică în privința
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
pentru furnizarea amplă a unor servicii publice - educație, sănătate, infrastructură, combaterea sărăciei -, fapt ce determina astfel creșterea intervenției guvernării în economie. Ele își propuneau să dezvolte societatea după o anumită concepție, promovând un model social dezirabil; se urmărea o concepție holistă, organică, de creare a unei societăți puternice. Perioada ce a urmat, până în anii ’90, a cunoscut cea mai mare expansiune a sectorului public, oferirea unor servicii publice comprehensive (sănătate, educație, servicii sociale, infrastructură, utilități etc.) ce au fost rezumate în
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
o etică seculară umanistă, numită "umanism științific" de către biologul Julian Huxley. Acest umanism științific ce vizează să planifice evoluția societăților umane printr-un control științific al biologiei, omului și societății se regăsește în afirmațiile lui Jacques Robin. O nouă fi-losofie holistă a medicinei, care năzuiește să reorienteze practicile medicale spre prevenirea boli-lor, iar construcția pozitivă a sănătății apare ca una din expresiile umanismului științific. Medici-na socială încearcă să orienteze evoluția umanității prin intermediul unei planificări ce folosește bazele ereditare ale sănătății pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
mulțime de alte aspecte accidentale. Exponent al unei categorii limitate ale cărei uniformități tipice le întruchipează, personajul realist rămâne întotdeauna la o viziune secvențială, atomistă; în absența unei propensiuni cosmice către o lume situată dincolo de realitatea imediată, el refuză perspectiva holistă pe care o deschidea ideea romantică privitoare la Marele Tot. Aici viziunea holistă, esențial romantică, a lui Dilthey se desparte vădit de realismul pozitivist. 3. Poziția lui Dilthey în epocă A) Considerații despre evoluția individuală și despre evoluția epocii Fiindcă
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
tipice le întruchipează, personajul realist rămâne întotdeauna la o viziune secvențială, atomistă; în absența unei propensiuni cosmice către o lume situată dincolo de realitatea imediată, el refuză perspectiva holistă pe care o deschidea ideea romantică privitoare la Marele Tot. Aici viziunea holistă, esențial romantică, a lui Dilthey se desparte vădit de realismul pozitivist. 3. Poziția lui Dilthey în epocă A) Considerații despre evoluția individuală și despre evoluția epocii Fiindcă s-a încetățenit ideea unei evoluții a viziunii lui Dilthey o evoluție ce
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
constituie la Dilthey "între rațiunea teoretică și rațiunea practică" (s.n.)211. În fine, o altă distincție majoră a fost deja subliniată, iar aici nu facem decât să o recontabilizăm: romanticul Dilthey se diferențiază esențial de atomismul pozitiviștilor prin viziunea lui holistă. Reamintim totuși că, după părerea noastră, această viziune nu se conturează, ca în cazul romanticilor, pe baza unei proiecții-etalon, ipotetic admise, care dublează ideal realitatea, ci prin reconstituirea treptată a întregului pe baza părților și a corelațiilor dintre ele. Iar
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
reveni în cap. III, 4: asociaționismului atomist, care pornește de la legile asociației stabilite de Aristotel (cf. ***, Dicționar enciclopedic de psihiatrie, vol. I, București, Editura Medicală, 1987, sub redacția lui Constantin Gorgos, pp. 308-309), Dilthey îi opune o psihologie de tip holist, care ne ajută să înțelegem procesele psihice, socotite de filozoful german drept factor determinant chiar în succesiunea epocilor istorice. De altfel, el subliniază fără echivoc dependența principială a cunoașterii de psihologie: "Conceptele și principiile care constituie fundamentul cunoașterii în sistemele
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
filozofului. "De aceea, ea nu suportă delimitările rigide ale unui anumit obiect sau ale unei anumite metode"174, de fapt vrea să spună Dilthey ale unui obiect și metode unice. Ca pretutindeni la Dilthey, ne întâmpină și aici o viziune holistă 175, prin care autorul încearcă să integreze elementele într-un ansamblu, unde relațiile dintre părți și întreg nu mai există doar într-un singur sens, de la simplu (părți) la complex (întreg), și unde totalitatea nu mai e doar suma părților
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
lumii care să-i epuizeze complet semnificația", el se arată atașat de idealismul obiectiv.212 O asemenea inadvertență credem că poate fi explicată prin afinitatea lui structurală cu acest tip panteist de Weltanschauungen, singurul capabil să-l apropie de perspectiva holistă pe care o promovează Dilthey, căci iată cum caracterizează Erich Rothacker idealismul obiectiv: "Cu tonalitatea lui panteistă, idealismul obiectiv presupune, de regulă, un devotament estetico-contemplativ față de totalitățile vii ale spiritului, față de relația organică dintre idee și realitate, dintre obligație morală
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
vorbit de asemenea despre o continuitate a preocupărilor și investigației, a atitudinilor și scopurilor filozofice. Pentru aceasta am plecat de la principiul istorist privitor la continuitatea cunoașterii faptelor istorice, iar nu a faptelor înseși, și am ajuns la principiul multiplelor corelații holiste, specifice lui Dilthey (de pildă, "corelația faptelor individuale", "corelația realității obiective", "corelația scopurilor", "corelația istorică a sistemelor"). Apoi, chiar reapariția celor trei paradigme în epoci diferite la diverși filozofi ne-a trimis tot la ideea de "continuitate". Și atunci am
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
întregul nu preexistă părților, ci este reconstituit treptat, inductiv, pe baza lor și a corelațiilor dintre ele (vezi III, 1B). Aspectele semnalate până acum ne conduc deja spre ideea că teoria sistemelor filozofice înțelese ca Weltanschauungen are un pronunțat caracter holist. Argumente suplimentare în sprijinul acestei interpretări vom oferi în capitolul următor. Aici mai notăm doar faptul că tocmai acest holism cu perspectiva lui integratoare și relativizantă asupra părților contribuie substanțial la promovarea relativismului epistemologic în genere și al celui filozofic
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
în cazul "celei mai desăvîrșite forme"230. Interdependențele și "dereglările" dintre fenomenele unei epoci "pot fi comparate cu raportul dintre componentele și funcțiile unui organism", spune Dilthey apelând la un clișeu romantic ce ne trimite încă o dată la viziunea sa holistă. Ele sunt explicabile prin prezența unui Zeitgeist dominant și "stau la baza noțiunii de cultură a uneia sau alteia dintre epoci, iar de aici trebuie să pornească orice descriere de tip istorico-cultural"231. Deoarece la această viziune organicistă, cu integrările
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
prezența unui Zeitgeist dominant și "stau la baza noțiunii de cultură a uneia sau alteia dintre epoci, iar de aici trebuie să pornească orice descriere de tip istorico-cultural"231. Deoarece la această viziune organicistă, cu integrările ei succesive de tip holist, în care orice microcosmos reflectă macrocosmosul, ne vom mai referi 232, concluzionăm acum că asemenea individului fiecare sistem cultural și fiecare comunitate își are centrul în ea însăși.233 Ce dovedesc toate aceste lucruri legate de condiția "sistemului cultural"? În
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Organizate a posteriori ca "unități" ale Marelui Tot, astfel de forme dau totuși măsura întregului, a Unității cu valoare de etalon. Se impune, deci, să analizăm mai îndeaproape atât corelațiile care încheagă formele sau structurile lui Dilthey în cadrul acestei viziunii holiste, cât și conceptul pe care l-am numit pars pro toto. Dar înainte de a trece la analiza promisă, dorim să mai punem în discuție un aspect. Ni s-a părut firesc ca până acum să dezbatem raportul dintre discontinuitate și
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
jun., 1971, p. 90. 128 Ibid., p. 91. În capitolul următor vom insista asupra relației dintre părți și întreg, unul dintre elementele esențiale ale hermeneuticii în genere și ale hermeneuticii lui Dilthey în special. De asemenea vom reveni la viziunea holistă a autorului. 129 Ibid., pp. 91-93. 130 H. Schnädelbach, Philosophie in Deutschland..., p. 76. 131 Id., Hegel zur Einführung, Hamburg, Junius Verlag, 1999, p. 41. În acest context, autorul remarcă justețea observației lui Dilthey, potrivit căruia pentru Hegel "<<spiritul>> înseamnă
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
p. 8. 174 W. Dilthey, Das Wesen..., p. 25. 175 În cap. I (3E) am evidențiat prin ce credem că se deosebește totuși holismul lui Dithey de cel al romanticilor. De altfel, în cap. III vom reveni asupra viziunii lui holiste. 176 W. Dilthey, Das Wesen..., p. 25. 177 Ibid., p. 26. 178 Ibid., p. 58. 179 Cf. ibid., pp. 58-59. 180 T. Vianu, Opere, 13, p. 390. 181 W. Dilthey, Das Wesen..., pp. 58-59. 182 T. Vianu, Opere, 13, p.
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]