3,545 matches
-
preface într-o floare, Și voi înflori pe geamul Mamei mele care-așteaptă, ... Citește mai mult Azi voi evada din lume...Voi lăsa în urmă-mi gândul,Trupul meu de țărnă moaleVa pluti spre nori cu vântul...Mă voi prinde-n hora viețiiDănțuind cu păpădia,Care -și poartă-n puf sămânțași în zboruri bucuria.Și-ntr-un nor de voi ajunge , Mă voi face apă vie,Ploaie voi cădea în ropotRisipindu-mă-n câmpie.Și așa hrăni-voi macii, Pătrunzând în a lor floare
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
mi intră în simțiri... Mi-e dor de lumea pierdută în abisul trecutului, De lumea în care asemeni florilor creșteam eu... Când cerul era albastru în lumina soarelui, Iar vântul îmi mângâia chipul de copil, mereu... Mi-e dor de horele ce se-nvârteau duminica pe toloacă, De bucuria fetelor cu busuioc la urechi, De omenia oamenilor veniți să ajute la clacă, Ce știau să-și împartă plăcintele și vinul cel vechi... Mi-e dor de somnul tihnit pe un țol
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
mi intră în simțiri...Mi-e dor de lumea pierdută în abisul trecutului,De lumea în care asemeni florilor creșteam eu...Când cerul era albastru în lumina soarelui,Iar vântul îmi mângâia chipul de copil, mereu...Mi-e dor de horele ce se-nvârteau duminica pe toloacă,De bucuria fetelor cu busuioc la urechi,De omenia oamenilor veniți să ajute la clacă,Ce știau să-și împartă plăcintele și vinul cel vechi...Mi-e dor de somnul tihnit pe un țol
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
uriașul ruginii ridică timpului fanionul. gleznele frunzelor - lanțuri esențe, zale ovale, ovale plate, ovale pline, boluri cu hrana vie a timpului copacilor... fecioarele frunze pașii îi lasă în cenușa vie, mereu răsturnând altare de legi. omul aruncă o piatră în hora fecioarelor frunze. gleznele lor se frâng. primăvara revin prin toamnă.redevin în soare, raze sunt. timpul macină rugina în mojarul devenirii. curg în horă amintiri din prezentul trecut, prin prezentul prezent, pentru un viitor mereu prezent, undeva, între lumile vechi
GLEZNE DE FRUNZE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/383735_a_385064]
-
pașii îi lasă în cenușa vie, mereu răsturnând altare de legi. omul aruncă o piatră în hora fecioarelor frunze. gleznele lor se frâng. primăvara revin prin toamnă.redevin în soare, raze sunt. timpul macină rugina în mojarul devenirii. curg în horă amintiri din prezentul trecut, prin prezentul prezent, pentru un viitor mereu prezent, undeva, între lumile vechi și noi. în aceeași capsulă este praful de vis. se ia încet, încet, se absoarbe într-o viață. el desfață, răsfață învelișuri de frunze
GLEZNE DE FRUNZE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/383735_a_385064]
-
a spus: pentru ca să iubești, trebuie să cunoști. Sper că ne vom cunoaște mai bine de acum și se vor mai limpizi apele Prutului, care posibil ne va servi drept portativ pentru scrierea noilor muzici, despre care să sperăm va completa Hora Mare de la munți și pân- la mare, ceea ce așteaptă cu nerăbdare TIMPUL. https://www.facebook.com/video.php?v=657620640988905&set=vb.209872512430389&type=2&theater Am convingerea, însă, că numai apariția unei singure persoane poate determina prin cazul său particular
ŞI MAREA ONOARE AVUTĂ PENTRU INTERVIU ! (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383709_a_385038]
-
îngemănat, ocarina, muzicuța, block-flote. Repertoriul său cuprinde în primul rând creații păstorești, piese ritual-ceremoniale, cântece, doine, balade și melodii de joc din toate zonele folclorice ale României, recitalurile sale se încheie cu piese concertante și de mare virtuozitate precum sunt Hora stacatto și Hora spicatto (de Grigoraș Dinicu), Călușul oltenesc, Ceasornicul, Căruța poștei, Sârba rândunelelor, Dans țărănesc (de Constantin Dimitrescu), Ciocârlia. Dumitru Zamfira a contribuit în calitate de solist la realizarea a peste 30 de spectacole-premieră la începutul fiecărei stagiuni a Ansamblului ,,Nicolae
DUMITRU ZAMFIRA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380109_a_381438]
-
îți picură în liniști căci nu ești mag - dedat la binefaceri: pe cuie să te culci - precum pe miriști și generos să sângeri în prefaceri... ...nicicând sărută Crist un Căutător: Pușcăriașul Lumii - fără vorbitor! BALADA MONȘTRILOR pitici cumpliți în stranii hore n-au cer sub ei nici aurore : geroase pete-n sânge greu îndrăgostiți de proști mereu se-nverșunează spre neant prin nopți li-e dumnezeu doar Kant orăcăie spre respirații din hâduri iscă inundații aș vrea strigând să mă trezesc
POEME DE TAINĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380176_a_381505]
-
ierni, pomi înfloriți pe neașteptate, ochii. Numai în brațe pot strânge norocul, o singură dată și sunt mereu atent să nu mă ocolească. Pe urma urmelor caut, un suport pe care să urc încrederea iar visele, stele în care încing hore îngerii. Referință Bibliografică: Pe urma urmelor caut / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1965, Anul VI, 18 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Llelu Nicolae Vălăreanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
PE URMA URMELOR CAUT de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380173_a_381502]
-
parohul Bisericii „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” - acest lăcaș de cult în care sfințenia ștefaniană îți pătrunde ființa până în „măduva oaselor”, cum spune românul. Aaa... și am și jucat! Am avut șansa să mergem la repetițiile trupei de dansuri populare „Hora”, din Chișinău. Am trăit pentru un ceas determinarea acestor oameni de a dărui practic generațiilor viitoare costumul popular și jocul nostru strămoșesc. Am lăsat la final seniorii. Dl profesor Boris Vasiliev, autorul volumului Stalin mi-a furat copilăria. Uluitor să
„DE ROMÂNISMUL ŞI DE ROMÂNIA DE DINCOLO DE PRUT NU M-AM ÎNDOIT NICIODATĂ” [Corola-blog/BlogPost/94019_a_95311]
-
și iubire, Întreg sătul să ia aminte și să dea lumii de știre. Care cu boi împodobite falnic, coboară de la munte, Aducând cu ele, viață pură, Sfântă și dorurile multe. Fii satului, îmbracă portul popular și ies în stradă, Jucând hora românească, întreg satul ca să-i vadă. Trenurile aproape toate începură să oprească în gară, Toată lumea, cu copii, părinți, bunici, au ieșit afară, Să privească cu mândrie și cu mare strășnicie, Parada portului popular, ca o năframă primită dar. DAN IOAN
SĂRBĂTOARE LA VINŢU DE JOS de DAN IOAN GROZA în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378182_a_379511]
-
crinii Și din caiși ninsoarea ce-o să cadă. El se opune zi de zi ruginii, Doar strălucire vrea în jur să vadă. REGELE NEGRU El vine din tenebre de genune, Este coșmarul negru-al tuturora, Când diavolul de smoală-ncepe hora, Stelele pier și soarele apune. Necazul scos din ladă de Pandora, Cu plâns de jale și de-ngropăciune, Cu focuri reci și stinse în tăciune, Unde ne-am ars secundele și ora. Puterea lui e-naltă cât un munte, Dar și
JOCUL DE ŞAH de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1730 din 26 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378218_a_379547]
-
mare? Cu scaun? Și mai înaltă?... Dar asta, de la banca mare, din față, cine-o fi? Că este frumoasă, ca o zână! Însă nu are rochie lungă. Are o fustă albastră, plisată (am mai văzut eu la fetele mari de la horă). Are și bluză. Ce albă e! Iar la gât are ceva...ca o fundă mare, mare. Și e mov...ca florile din liliacul nostru de la poartă. Uite că s-a apropiat și zâmbește la mine! Mmm! Ce frumos miroase! Exact
DOMNIŞOARA IULIA-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378224_a_379553]
-
atoate/ puternică prejudecata veșniciei/ ad hoc /..../ materialiter în carne/ nu e decât atâta lumină a incidențelor/ necalculate cuprind începutul și/ sfârșitul ochii nu pot razele/ mirarea Sunt/”(Peisagiu grație). Iată și versuri din Bucolica I: „Eram păstorul/ părerilor prinse în horă albe și negre/ succesive și simultane a toată omenirea/ necunoscută aidoma orelor/ pe care doar ceasornicul le desparte.” Discursul poetic intersectează simboluri cu o densă încărcătură metafizică. Alb și negru, lumină și întunecime, ziuă și noapte, toate sub semnul unei
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
destăinuit nu numai momente din viața personală și din istoria orășelului Crasna, dar ne-au inițiat în tainele tradițiilor și obiceiurilor, în deosebi cele de Sfântul Vasile, moștenite din străbuni, pe care le-au păstrat cu sfințenie, cu Tricolorul și „Hora Unirii”, confruntându-se cu numeroase greutăți după „eliberarea” Bucovinei” de către sovietici. Accentuate în film sunt și etapele de pregătire de Malancă, confecționarea măștilor, costumației, brâiele Tricolore, păstrate de la bunei și străbunei, care le înfrumusețează crăsnenilor veșmintele de sărbătoare doar o dată
CRASNA – o oază a culturii româneşti [Corola-blog/BlogPost/93571_a_94863]
-
amintite: A) Ritual de separație: tânăra care a împlinit 14 ani, la Sân’Toader își spală pentru prima oară părul cu ierburi mirositoare, se piaptănă cu cărare pe mijloc (Ardeal) sau cârcei pe frunte (Banat) pregătindu-se pentru intrarea în horă. Treapta nubilității în ordine socială, o conferă sacrul horal. Odată cu intrarea în horă, fetei i se conferă nu numai intrarea oficială în societatea propriu-zisă cu drepturi și datorii, ci și intrarea în lumea dragostei permise și maritale. De aceea, până la
Conferința – Câmpul Românesc, Hamilton- Ontario [Corola-blog/BlogPost/93665_a_94957]
-
Toader își spală pentru prima oară părul cu ierburi mirositoare, se piaptănă cu cărare pe mijloc (Ardeal) sau cârcei pe frunte (Banat) pregătindu-se pentru intrarea în horă. Treapta nubilității în ordine socială, o conferă sacrul horal. Odată cu intrarea în horă, fetei i se conferă nu numai intrarea oficială în societatea propriu-zisă cu drepturi și datorii, ci și intrarea în lumea dragostei permise și maritale. De aceea, până la jocul pascal, fata va practica ,,descântecul horei” pe care îl va repeta de
Conferința – Câmpul Românesc, Hamilton- Ontario [Corola-blog/BlogPost/93665_a_94957]
-
conferă sacrul horal. Odată cu intrarea în horă, fetei i se conferă nu numai intrarea oficială în societatea propriu-zisă cu drepturi și datorii, ci și intrarea în lumea dragostei permise și maritale. De aceea, până la jocul pascal, fata va practica ,,descântecul horei” pe care îl va repeta de fiecare dată, până la momentul măritișului. Descântecul se compune din presărarea florilor de busuioc în calea feciorilor, a alesului. Se practica sâmbătă sera, înaintea horei de duminică. B) Din ritualul de prag descântecul de noroc
Conferința – Câmpul Românesc, Hamilton- Ontario [Corola-blog/BlogPost/93665_a_94957]
-
maritale. De aceea, până la jocul pascal, fata va practica ,,descântecul horei” pe care îl va repeta de fiecare dată, până la momentul măritișului. Descântecul se compune din presărarea florilor de busuioc în calea feciorilor, a alesului. Se practica sâmbătă sera, înaintea horei de duminică. B) Din ritualul de prag descântecul de noroc pentru prunc. C) Ritual de integrare în noul statut. Mergerea tinerei femei prima oară la părinți, după șapte zile dela nuntă. Sau călcarea batistei la ieșirea din doliu. Sigur, lumea
Conferința – Câmpul Românesc, Hamilton- Ontario [Corola-blog/BlogPost/93665_a_94957]
-
LA SĂRBĂTOAREA LIMBII ROMÂNE de George FILIP VULTURUL CREȘTIN de fapt eu sunt un vultur carpatin cu aripi de la Dunăre la Tisa, să cânt pe românește, să mă-nchin pe unde-n veac românul plânsu-mi-sa. In limba românească pot doini, Hora unirii peste plai se-ngână, În românește voi mărșălui Încolonat în armia română. Să îmi iubesc femeia-n limba mea Când muguri noi în grai mi s-or aprinde, De sărbători, când magii vin din stea, feciorii-n limba mea
ZIUA LIMBII ROMÂNE LA MONTREAL PE 31 AUGUST, 2013 [Corola-blog/BlogPost/93718_a_95010]
-
fapt, osteneala pilotului care brăzdează înaltul cerului, odată ajuns acolo sus, este răsplătită din belșug, din bunătatea și fericirea dumnezeirii. Când ajungi să vezi și să cunoști cerul, să te hrănești cu parfumul frumuseții depline și să te prinzi în horă cu norii care te însoțesc, să admiri cu uimire panorama de vis a unei văi acoperită de un ocean verde și cea a munților încărcați de zăpadă. Când simți și trăiești magia zborului, nici o glorie a pământului, nici cel mai
DOR DE NAE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377127_a_378456]
-
Acasa > Poezie > Imagini > ȘI TOTUL E PACE Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1963 din 16 mai 2016 Toate Articolele Autorului Și ninge și ninge în tristele-mi ore când gându-mi încinge fantastice hore. Și plouă și plouă în vreme ce-n mine răsare o nouă speranță-n mai bine. Și tună și tună din nori de durere când viața mai bună se naște-n tăcere. Și plânge și plânge în mine destinul în timp ce în sânge
ŞI TOTUL E PACE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382159_a_383488]
-
un prun”... La polul opus al acestor versuri puberale și pubescente, întâlnim un adevărat fior de poezie în ultimele două versuri de la pag. 64: ,,Când vântul mă va vântura,/ Voi trece prin sita sa”. Citabil în întregul său, poemul ,,În horă” ar trebui să constituie pragul de la care să se înalțe, să-și ia zborul adevărat creațiile Cristianei Mariana Bălășoiu, trecând de la stadiul de versuri (blânde, vioaie, zglobii ori stângace) la acela de Poezie (care-i cu totul altceva decât juvenila
Dan LUPESCU despre… ,,Izvoarele” CRISTINEI MARIANA BĂLĂŞOIU ca taină şi chemare a obârşiilor [Corola-blog/BlogPost/93066_a_94358]
-
Cristianei Mariana Bălășoiu, trecând de la stadiul de versuri (blânde, vioaie, zglobii ori stângace) la acela de Poezie (care-i cu totul altceva decât juvenila joacă de-a versurile). Iată cât de promițător, viu, dinamic, expresiv poate să sune poezia ,,În horă”: ,, Aer, foc și humă,/ Omul are câte-o mumă,/ Una pașii i-i îndrumă,/Ceealaltă îl sugrumă.// Foc, humă și aer,/ Uneori, cu ea mă-ncaier,/ Mă supăr și-ncep să fluier,/ Orice cântec stă în caier.// Chiar de inima
Dan LUPESCU despre… ,,Izvoarele” CRISTINEI MARIANA BĂLĂŞOIU ca taină şi chemare a obârşiilor [Corola-blog/BlogPost/93066_a_94358]
-
fi beneficiat de un redactor de carte profesionist, acesta ar fi îndemnat-o, cu fermitate, pe Cristina Mariana Bălășoiu să-și încheie culegerea de versuri aici, în acest punct de înălțime maximă a prezentului volum - și anume cu poemul ,,În horă”. Restul creațiilor, de până la pag. 103, sunt de umplutură. Ba..., mai cuprind și o eroare impardonabilă: ,,Rondelul luminilor” - de ...opt (?!?) strofe, care nu are, nici în mânecă, nici în clin, nicio tangență cu această formă fixă: RONDELUL. Care este compus
Dan LUPESCU despre… ,,Izvoarele” CRISTINEI MARIANA BĂLĂŞOIU ca taină şi chemare a obârşiilor [Corola-blog/BlogPost/93066_a_94358]