3,525 matches
-
Frunza viței mai așteaptă Câte-un strop de soare cald; Unde-i lumea cea-nțeleaptă Și al cârciumioarei vad? Văd rugina...mi-o cuprinde, Cojocel de brumă cade; Mustu-i bun, limba desprinde, Și-mi vorbește în șarade. Iar aromele și hora... Sunt la fel - ca și atunci; E păcat!...spun tuturora: Să nu bei, să nu mănânci? Iar din când în când e bine, Să iubești câte-o mândruță. Luați exemplul de la mine, Și vă țineți de căruță! I I I
AMINTIRI DIN CÂRCIUMIOARĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_din_carciumioara.html [Corola-blog/BlogPost/359802_a_361131]
-
locurile fiind încărcate de istorie. Aici s-au dat luptele de la Posada, pe Dealul Cetățeanu" mărturisea scriitorul. Debutul său ca scriitor a fost în anul 1957, în ziarul regional de Argeș „Secera și Ciocanul". „Acolo am scris primul articol despre hora satului din Teiuș, iar prima carte, Folclor în Țara Loviștei-Racovița , am publicat-o în anul 1974" Costea Marinoiu s-a dovedit un scriitor prolific: a scris peste 800 de articole, studii, reportaje, recenzii și a publicat 23 de cărți. Pentru
IN MEMORIAM-COSTEA MARINOIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_costea_marinoiu.html [Corola-blog/BlogPost/350961_a_352290]
-
fac lucruri într-o casă perfectă pe care nu am făcut-o eu, ci am primit-o moștenire. Mă aflu la o nuntă la care după ce beau și mănânc trebuie să plătesc, fie că-mi place sau nu, sunt în horă, mă văd, mă simt, mă ciupesc să văd dacă este real și iată este cât se poate de real, sunt aici, sunt pentru că Tatăl Sfânt a îngăduit să fiu la nunta Iubirii. Aici în acest peisaj pot să mă îmbăt
LUMINA DIN TAINA CUVÂNTULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1473753619.html [Corola-blog/BlogPost/364755_a_366084]
-
fundamentală a raporturilor ce se instituie între noi ca oameni, ca țărani, ca muncitori și intelectuali, ca studenți sau soldați, ca români. Pe străzile capitalei României libere se rotește iarăși ca în vremurile de înălțătoare mîndrie patriotică luminoasă și mîndră HORA UNIRll. Milioane și milioane de oameni din țară învață iarăși să cînte și să vorbească românește. Să fim demni de aceste clipe istorice comportîndu-ne la înălțimea lor. Muncind și trudind pentru ca Iibertatea care astăzi își arată zorii să rodească pentru
Prima atestare istorică a Revoluţiei: ziarul “Libertatea” by http://uzp.org.ro/prima-atestare-istorica-a-revolutiei-ziarul-libertatea/ [Corola-blog/BlogPost/93060_a_94352]
-
calm și luciditate, va trebui să reînvățăm a trăi în demnitate. O demnitate pe care, în sfîrșit, ne-am cîștigat-o. Acum, cînd aceste rînduri pornesc spre tipar, de jos, din strada Brezoianu, de sub ferestrele redacției noastre “Libertatea” se aud acordurile “Horei Unirii” în care sînt cuprinși iute de oameni ce serbează ziua LIBERTĂȚII. AUREL GHIMPU Doctorul Stelian Ivașcu, directorul Direcției sanitare a municipiului București, ne-a sunat la redacție informîndu-ne că: toate unitățile sanitare din Capitală - spitale, policlinici, dispensare - funcționează normal
Prima atestare istorică a Revoluţiei: ziarul “Libertatea” by http://uzp.org.ro/prima-atestare-istorica-a-revolutiei-ziarul-libertatea/ [Corola-blog/BlogPost/93060_a_94352]
-
fost distruse de odioasele unelte ale fostului regim - sînt rugați să se adreseze Centrului de hematologie (str. Doctor Felix) și tuturor spitalelor. PRIMELE ORE ALE LIBERTĂȚII În clipa în care scriem aceste rînduri, în fața redacției ziarului, acum liber, se cîntă Hora Unirii. Sub această emoție profundă relatăm întîmplările petrecute ieri în piața Eroismului, de la Universitate, unde am fost martori oculari începînd cu primul moment și terminînd cu odiosul genocid, declanșat din ordinul „celui mai iubit fiu al poporului”. La început, aproximativ
Prima atestare istorică a Revoluţiei: ziarul “Libertatea” by http://uzp.org.ro/prima-atestare-istorica-a-revolutiei-ziarul-libertatea/ [Corola-blog/BlogPost/93060_a_94352]
-
ele cu tricolorul. Apoi, probabil în urma unui ordin primit, pornesc. Nu se înregistrează încă victime. Se îndreaptă spre Piața Romană. Cîteva minute mai tîrziu sînt trase primele focuri de avertisment. Demonstranții strigă : “Sîntem, sîntem români”, “Nu trageți”. Se formează o horă a unirii, mică, compusă din 10—15 persoane, care în cîteva secunde crește acoperind distanța de la pasajul Universității pînă în apropierea trupelor masate în dreptul străzii 13 Decembrie. Li se răspunde prin noi focuri de avertisment. Cineva de pe unul dintre felinare
Prima atestare istorică a Revoluţiei: ziarul “Libertatea” by http://uzp.org.ro/prima-atestare-istorica-a-revolutiei-ziarul-libertatea/ [Corola-blog/BlogPost/93060_a_94352]
-
second hand. Nu mai sta în băjenie, Țara rămâne pustie. Satele-au îmbătrânit, Pământul s-a-nțelenit. Ne-au colonizat străinii, Ne amenință vecinii, Țara-i pusă pe butuci, Ei ne-au transformat în slugi. Veniți, frați din diaspora, Să-ntregim cu toții hora! Să ne unim forțel, Să aparăm hotarele! Ne punem speranța-n voi, Veniți alături de noi! Nu lăsați țara să piară, Nici neamul ca să ne moară! Nu mai băjeni prin lume, Vino-acasă, măi Române! Cât ar fi pâinea de rea, Tot
VINO ACASĂ, MĂI ROMÂNE! de IONEL GRECU în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 by http://confluente.ro/ionel_grecu_1457176843.html [Corola-blog/BlogPost/384212_a_385541]
-
DOR, POEZIE DE AL.FLORIN ȚENE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 739 din 08 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Poezie de Al.Florin ȚENE Dor Îmi este dor de câmpul înflorat pe cămăși de in De roata horei jucată la fântână De fetele ce-aduc din vii în doniuțe pelin Când își mână ciobanul oile la stână. De palma aspră ce-nfige plugu-adânc Întorcând brazda recoltei viitoare, Mi-e dor de țăranul cu plosca la oblânc Umplută cu
DOR, POEZIE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Dor_poezie_de_alflorin_tene_al_florin_tene_1357634312.html [Corola-blog/BlogPost/346305_a_347634]
-
găsim încifrări idioate cu pretenții de enigme, nu găsim șarade a căror rezolvare nu există. Găsim un poet a cărui metaforă mângâie, durerea lui doare ca o durere de sfânt cuibărit într-un suflet omenesc, veșnic aflat într-o nesfârșită horă a simțirilor. Să nu facem greșeala de a-l cataloga, să-l ascundem într-un curent literar, în vreo orientare artistică. Poezia lui va scoate la iveală tot timpul mereu altceva. Și nu numai acum; mâine, peste o vreme, peste
UNIVERSUL POETULUI GEORGE TEI de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1683 din 10 august 2015 by http://confluente.ro/rexlibris_media_group_1439163851.html [Corola-blog/BlogPost/340243_a_341572]
-
de cântece și dansuri tradiționale „Stan Ioan Pătraș” Joi, 15 august 2013 - Aniversarea de 15 ani a Ansamblului „Săpânțana” 16.00-20.00 - Ateliere de meșteșuguri, muzică și dans 16.00-21.00 - Spectacol de muzică tradițională maramureșeană 21.00-după miezul nopții - Horă pe pajiște Muzicieni din toate zonele Maramureșului sunt invitați să participe la concertul aniversar al Ansamblului „Săpânțana” care împlinește 15 ani de la înființare. Ansamblul este format din copii și tineri de la 8 la 25 de ani. De la înființare, peste 300
Festivalul „Stan Ioan Pătraș” de la Săpânța by http://uzp.org.ro/festivalul-stan-ioan-patras-de-la-sapanta/ [Corola-blog/BlogPost/93028_a_94320]
-
decât doar privind prin lentilele propriului suflet? S-au măsurat secundele timpului de atunci, de la 24 ianuarie 1859 și s-au rostit binecunoscutele versuri ale poetului Vasile Alecsandri: ,,Hai să dăm mână cu mână/ Cei cu inima română/ Să-nvârtim hora frăției/ Pe pământul României.” Căci numai ,, (...) unde-s doi puterea crește și dușmanul nu sporește.” S-a readus, pentru câteva zeci de minute, din rama trecutului, avântul eroilor noștri și astfel s-a scris cu colțul inimilor frumusețea răpitoare a
PRIVIND ÎNSPRE TRECUT… de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1848 din 22 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/cornelia_viju_1453484109.html [Corola-blog/BlogPost/354466_a_355795]
-
sporește.” S-a readus, pentru câteva zeci de minute, din rama trecutului, avântul eroilor noștri și astfel s-a scris cu colțul inimilor frumusețea răpitoare a unui ideal împlinit. În încheierea acestei manifestări școlare, cu toții s-au prins în cunoscuta Horă a Unirii, moment în care lecția unității a fost însușită de fiecare din cei prezenți. Din nou elevii movileni, alături de dascălii lor, au ars pe rugul emoțiilor aceleași trăiri și sentimente pe care fiecare generație de români, de 157 de
PRIVIND ÎNSPRE TRECUT… de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1848 din 22 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/cornelia_viju_1453484109.html [Corola-blog/BlogPost/354466_a_355795]
-
cetini, brazii. Căta și cerul ochii tăi simpatici, În poala ta, se odihneau, sleiți, nomazii. Izvoarele curgeau în veselie, Pitrocind, în iazuri, chipul tău blajin Și pâinea caldă miresma-n câmpie, Strugurii, pe dealuri, lăcrimau în vin. Te prindeau în horă fete și flăcăi. Cântau și păsări să te-ngâne-n strună. Astăzi văd cu jale cum plâng ochii tăi; Ți-au furat, din plete, floarea de cunună. Te-au batjocorit toți cei care au vrut: Patronii, când ne-au făcut
NIMENI NU TE MAI VREA ... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1059 din 24 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Nimeni_nu_te_mai_vrea_george_safir_1385268841.html [Corola-blog/BlogPost/363644_a_364973]
-
Acasa > Poezie > Imagini > ȘI TOTUL E PACE Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1963 din 16 mai 2016 Toate Articolele Autorului Și ninge și ninge în tristele-mi ore când gându-mi încinge fantastice hore. Și plouă și plouă în vreme ce-n mine răsare o nouă speranță-n mai bine. Și tună și tună din nori de durere când viața mai bună se naște-n tăcere. Și plânge și plânge în mine destinul în timp ce în sânge
ŞI TOTUL E PACE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 by http://confluente.ro/anatol_covali_1463422772.html [Corola-blog/BlogPost/382159_a_383488]
-
Nu vreau iubirea mea să fie, O simplă trecătoare vijelie. Buzele numele să ți-l rostească, Iar sufletul să te primească. Săruturile tale să fie ploi de stele, Ocrotiți să fim de toate cele rele. Să intrăm în a iubirii horă, Timpul condensat în oră. Să ardem în cratere de foc, În al iubirii veșnic joc, Să alergi prin pajiștea albastră, Semănând iubirea noastră. Referință Bibliografică: SEMĂNÂND IUBIREA... / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1620, Anul V, 08 iunie
SEMĂNÂND IUBIREA... de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1433711095.html [Corola-blog/BlogPost/352800_a_354129]
-
de ai săi care aleseseră și dăduseră deoparte un tablou... ceva oribil, nu l-am cumpărat, am plâns și am plecat nervoasă!!! La petreceri nu dansa și eram obligată să stau țeapană pe scaun...doar câteodata mă mai prindeam în hora...și el mă privea fix într-un mod ciudat încât îmi trecea orice chef. Atunci la munte, când m-ai apărat de ordinarii aceia...el nu a vrut sa iasă din cameră invocând oboseala zilei. Nu m-a lăsat nici
CUIBUL VISURILOR, DE MARINEL GÎLCĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1456255738.html [Corola-blog/BlogPost/383933_a_385262]
-
să-i saluți tu pe ei. Acum mă duc în sat și văd generația asta tânără de copii rămași fără părinți, care sunt fie în Spania, fie în Italia. Copiii sunt cu motoscutere, cu manele date la maximum ... A dispărut hora din sat. Este un bar unde au pus și o bară și au venit dansatoarele la țăranii mei. Deci, nu mai este nimic din ce-a fost. Generația celor bătrâni se duce și vine o generație bătrână și ea, adică
INTERVIU CU MAESTRUL TUDOR GHEORGHE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_maestrul_tudor_gheorghe_.html [Corola-blog/BlogPost/361456_a_362785]
-
și în care se vor crea niște sfere de influență, care mai de care mai nefaste. Cu actuala clasă politică suntem ținte sigure pentru orice hienă planetară, fie ea de la apus sau răsărit. Există teama că ne putem prinde-n horă cu cine are interesul să destabilizeze atât Europa de Est, cât și Orientul Apropiat. Unchiul Sam - curat murdar, coane! - are picioare scurte, dar mâni ale naibii de lungi. Iar frații noștri în ortodoxie, rușii, nu ne înapoiază cele 92 de tone de
O LUME CU RAZBOAIE, MORTI, MINCIUNI, BANI, CORUPTIE, TRAGEDII UMANE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1298 din 21 iulie 2014 by http://confluente.ro/Pompiliu_comsa_1405915280.html [Corola-blog/BlogPost/343498_a_344827]
-
o sinteză a cântecului și dansului popular românesc, a complexității sufletului de român în care încap deopotrivă viață și moarte, muncă, dragoste, jale, duioșie, voie bună, triumf al binelui asupra răului. Din inițiativa doamnei Maria Costin Murgoci au fost cântate hora înfrățirii tuturor românilor și „La multi ani!” pentru Nedeia Mocănească. Suntem impresionați de talentul, pasiunea, maturitatea și dăruirea cu care au fost interpretate cântecele, de ritmicitatea și vitalitatea dansurilor, de bogăția costumelor care s-au succedat în fața noastră, pe scena
NEDEIA MOCĂNEASCĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1437330296.html [Corola-blog/BlogPost/377368_a_378697]
-
-i vină mai ușor la aruncarea lor în car când îi va duce la batoză. Noaptea era senină și stelele străluceau pe bolta cerului. Carul mare și rarița se distingeau răsfirate ca niște mărgele la gâtul unei codane prinsă în horă satului de pe maidanul din fața lui Safta Toader, zis și chiorul. Zorii spărgeau liniștea nopții prin zborul ciocârliilor ascunse printre brazdele de grâu, unde le-au prins somnul. Când Victor sa aplecat să ia un nou braț de grâu, un iepure
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417351061.html [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
felul în care la Chișinău este sărbătorită Adormirea Maicii Domnului. Sărbătoarea ține trei zile și a amintit că principalele diferențe nu sunt de ordin religios, ci lumesc. Se pregătesc bucate tradiționale, se taie berbecuțul, se beau vinuri basarabene, se face hora, se organizează jocuri sportive. A ținut să menționeze că atât Domnia Sa, cât și ceilalți mesageri ai românilor de peste Prut: Clubul Tinerilor Pelegrini „Baștina” coordonat de profesorul de istorie Ion Țurcanu, Corul „Lacrimoza” al Liceului de Artă „Mihail Berezovschi” din Chișinău
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395512520.html [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
lume,căutând prin muncă pâine Sau vis de bunăstare, prea mulți trăesc afară. Păstrează însă gândul,să se-ntoarcă mâine, Îi cheamă-acasă dorul și dragostea de țară. Îi chamă-aici strămoșii apărători de glie, Decebal bătrânul și Ștefan și Viteazul, Călușii,hora,sârba, frumoasa ciocârlie, Și slana și rachiul, sarmalele și prazul. În inimă ei poartă ca sfăntă efigie De dor pe Eminescu și-a lor maternă limbă Și se visează-acasă sătui de pribegie, Mânați și de speranța că țara lor se
ROMÂNII de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 by http://confluente.ro/emil_susnea_1450717354.html [Corola-blog/BlogPost/377765_a_379094]
-
Și însăși natura atotștiutoare, Ea însăși nu știe ce sunt: om sau floare? Mă doare, Mă doare-această floare. Eu nu strivesc corola de minuni a lumii: NU-S VINOVAT CĂ-MI PLACE SĂ SE PRINDĂ ROTUNDĂ, CA O ȚARĂ, HORA-N PRAG, NICI C-AM PRIMIT COLINDĂDORI ÎN TINDĂ, CUM DIN BUNIC ÎN TATĂ MI-A FOST DRAG! Codrule, codruțule, Crini, trandafiri, toporași, Melc, melc, Cotobelc, Somnoroase păsărele, Nu credeam să-nvăț a muri vreodată! Și-apusul meu e totuși
PARTEA I de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1463946394.html [Corola-blog/BlogPost/378948_a_380277]
-
entuziasmat de frumusețea clădirilor care-i apăreau mereu în față, lăsă-n urmă linia tramvaiului, apropiindu-se de o clădire imensă, cu turnuri și geamuri multe, dinspre care se auzea un cântec de clopote, cunoscut lui de la școala de acasă, “Hora Unirii“. Încântarea produsă de vederea ,,Palatului Culturii” îi fu sporită apoi de imaginea ,,Teatrului Național” și-a multor altor clădiri. Însă, încet-încet, sentimentul de care era cuprins, lăsa pe nesimțite locul îngrijorării, odată cu lăsarea întunericului. Unde avea să doarmă la
INSTRAINAREA PARTEA I de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/Instrainarea_partea_i.html [Corola-blog/BlogPost/345716_a_347045]