1,133 matches
-
al textului, de la care pornesc ramificările ulterioare, dovedește cum o întreagă lume, un univers narativ se poate articula în jurul celui mai banal și mai puțin vizibil dintre elemente - astfel s-ar putea sintetiza maniera narativă mansfieldiană. În fiecare dintre prozele Hortensiei Papadat Bengescu, amănuntul joacă un rol esențial, coordonează un spațiu, determină desfășurarea unui episod, anticipă sau dezvăluie cheia vreunei întâmplări: de pildă, o oală de lut cu flori aflată pe pervazul vecin îi conferă naratoarei din proza Vecinătate o intuiție
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
nuanță argintie, ce pare să o însoțească pretutindeni și s-o desemneze pe blonda Miss Fulton, protagonista-cheie a întâmplărilor etc. Detaliile joacă însă un rol diferit în proza lui Katherine Mansfield, unde sunt strâns legate în încrengătura narativă, în vreme ce la Hortensia Papadat-Bengescu ele fac însăși materialul narativ - în Vecinătate se va amplifica enigma nu va fi niciodată rezolvată, ci chiar amplificată prin dispariția inexplicabilă a personajului în jurul căruia se țese misterul, în vreme ce Beatitudine își găsește finalitatea în deconspirarea unui episod adulterin
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
din urmă, spune criticul, reprezintă apanajul secolului al XIX-lea și al balzacianismului, de care scriitorii proustieni aveau să se dezică. Prin urmare, cum se face că tocmai Lovinescu, promotorul modernității, susține renunțarea la subiectivitatea introspectivă pe care o aborda Hortensia PapadatBengescu în primele sale scrieri? Sau, mai bine spus, care este diferența dintre obiectivitate și subiectivitate și care dintre cele două atitudini narative fac apanajul scriiturii Hortensiei Papadat-Bengescu? Proza modernă europeană uzează mai degrabă de investigația amplă a universului interior
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
tocmai Lovinescu, promotorul modernității, susține renunțarea la subiectivitatea introspectivă pe care o aborda Hortensia PapadatBengescu în primele sale scrieri? Sau, mai bine spus, care este diferența dintre obiectivitate și subiectivitate și care dintre cele două atitudini narative fac apanajul scriiturii Hortensiei Papadat-Bengescu? Proza modernă europeană uzează mai degrabă de investigația amplă a universului interior și prea puțin de o atitudine auctorială obiectivă, dând uitării epicul pur pe care îl valorizează atît Lovinescu). Autoarea interbelică are o viziune mai mult decât clară
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
ca epicul pur să fie povestea uscată a unor fapte privite numai exterior? Ar trebui să-l caracterizeze, ca fond, adevărul pur și ca formă povestirea? De întotdeauna au existat faptele - bază a epicului - și firea omenească, caracterele...“. Prin urmare, Hortensia Papadat-Bengescu cunoștea noile tendințe din literatură, cultivarea analizelor minuțioase, preocuparea pentru psihologia abisală, transfigurate în text prin îndelungile monologuri interioare. Acuzațiile cum că prozele sale ar avea un caracter exclusiv subiectiv, revendicându-se din stilul confesiv ori din cel epistolar
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
deopotrivă de la autoanaliză, cu schițe și mici nuvele ce conservă amănunte ale propriilor experiențe, dar traseele lor sunt diferite: Katherine Mansfield nu va avea șansa de a-și adapta formulele literare pentru specia de mai mare întindere a romanului, în vreme ce Hortensia Papadat-Bengescu va evolua către schema romanului modern, ale cărui temelii le va așeza. PAGINI DE JURNAL De la Arghezi la Călinescu, de la Victor Ion Popa la Iorga sau chiar de la azi uitații Paul B. Marian și Tudor Teodorescu Braniște la încă
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
Călinescu, de la Victor Ion Popa la Iorga sau chiar de la azi uitații Paul B. Marian și Tudor Teodorescu Braniște la încă de atunci celebrul Eugen Ionescu, floarea literelor române, masculină în esență, a acceptat foarte greu alternativa condeiului feminin. Performanța Hortensiei Papadat-Bengescu nu este aceea de a fi scris și publicat într-o lume a bărbaților, ci de a fi obținut o recunoaștere categorică și de durată. După ce a fost întîmpinată ca "altfel", a fost acceptată ca o egală și uneori
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
trecut apar destule nume de scriitoare din generații diferite: Sarina Cassavan, Anișoara Odeanu, Coca Farago, Sanda Movilă, Otilia Ghibu, Claudia Millian, Aida Vrioni, Lucia Demetrius, Henriette Yvonne Stahl etc. Cu excepția ultimelor două, care, oricum, n-au ajuns la clasicizare ca Hortensia PapadatBengescu, celelalte nume sînt cunoscute doar specialiștilor. Impunerea "doamnei Bengescu" are mai multe explicații. „Pentru muzică am avut ceea ce se cheamă un talent neizbutit, am descifrat-o cu ușurință mare în dauna studiului lent, al atingerii fiecărei clape; am înțeles
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
la aproape 43 de ani. Cu excepția lui Ibrăileanu și Paul Zarifopol, toți scriitorii interbelici, fie ei critici, prozatori sau poeți sunt mai tineri decît ea, mulți cu un sfert de secol, unii chiar cu trei-patru decenii. Și pe E. Lovinescu, Hortensia Papadat Bengescu îl depășeșete ca vârstă cu cinci ani. Biologic, scriitoarea impusă între cele două războaie mondiale se situează ceva mai aproape de generația lui Eminescu și Caragiale decât de generația lui Cioran și Eugen Ionescu! Debutul din 1919 Ape adînci
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
articol despre scufundarea Titanicului, se încheie cu elogiul muzicanților care au vrut să moară frumos, iar versurile trimise Vieții românești un an mai târziu sunt scoase de Topârceanu din coșul de hârtii, din lipsă de material pentru revistă ĂValeriu Ciobanu, Hortensia Papadat Bengescu). Scriitoarea debutează cu adevărat abia după ce a împlinit cu prisosință așteptările pe care societatea timpului le avea de la o femeie: s-a căsătorit cu un om pe cât de cumsecade, pe atât de plin de prejudecăți Ămagistratul Bengescu, om
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
Deunăzi abia, din sertare nemaiîncăpătoare, am ars multe din acele caiete. Deschise ici-colo, la vreo pagină, am întâlnit incoherența unui mozaic cusut cu ochi închiși pe o pânză fără capăt. H. PapadatBengescu, însemnare din jurnal) Primele cărți de proză ale Hortensiei Papadat Bengescu ĂApe adînci, Sfinxul, Femeia în fața oglinzii) sunt totuși receptate numai în cadrul distincției autor feminin versus autor masculin, cu judecăți de valoare evoluând de la pozitiv la negativ care decurg strict din această opoziție. Ibrăileanu judecă pozitiv atributul femininului socotind
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
și că "scriitoarea noastră", păstrându-și feminitatea, "înșiră slove pe hârtie cu aceeași neglijență plină de farmec gospodăresc, dacă vreți cu care se mestecă Ăsic!) o delicioasă peltea de gutui, într-o elegantă tigaie recent spoită" Ă1923), în jurnalele epocii Hortensia Papadat-Bengescu este o prezență sporadică, poate și pentru că s-a stabilit în București, în Cotroceni, abia după 1933, la pensionarea soțului ei. O întâlnim într-o însemnare a lui Camil Petrescu din 1927 legată de un episod trecut, comportarea josnică
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
priorității celui/ celei care a impus romanul citadin. în Agendele lui Lovinescu scriitoarea apare des, dar totdeauna telegrafic, se menționează trecerea ei prin București, vizite sau lecturi la cenaclu. Șuluțiu, încă elev, apoi proaspăt student, consemnează în jurnal citirea cărților Hortensiei Papadat-Bengescu și face un detaliat plan de studiu critic, iar Anton Holban cere, într-o scrisoare, romanul Drumuri ascunse Ăsic!) ca apoi să publice în România literară din 1932 amplul articol Viața și moartea în opera doamnei Hortensia Papadat-Bengescu. Rebreanu
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
citirea cărților Hortensiei Papadat-Bengescu și face un detaliat plan de studiu critic, iar Anton Holban cere, într-o scrisoare, romanul Drumuri ascunse Ăsic!) ca apoi să publice în România literară din 1932 amplul articol Viața și moartea în opera doamnei Hortensia Papadat-Bengescu. Rebreanu nu pierde nici o ocazie să o așeze printre marii romancieri ai momentului și numele ei apare pomenit cu admirație în numeroase anchete și bilanțuri literare. „Acum știu și cred. Crezul meu e însoțit de un ison armonios, de
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
și o enormă preocupare pentru scris. Ca episoade rotunde, Camil Baltazar decupează din jurnalul scriitoarei două: cel al îngrijirii soldaților bolnavi, în primul război mondial, în gara Focșani și cel despre începuturile literare îndărătul cărora se află unchiul dramaturg. Practic Hortensia Papadat-Bengescu scrie tot timpul, în gând, fără să-și ia neapărat modele și apucă să pună pe hârtie doar o mică parte din creația virtuală. Ceea ce izbește, comparativ cu jurnalele de creație ale domnilor din epocă, este lipsa totală de
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
vreau. Eram neliniștită. Oare cum se simțea? Ea ar poposi la hotelul acesta dacă ar fi în locul meu? Am trecut, cu tânărul, dincolo de poartă și am ajuns în grădina învăluită în ceață. Înfloreau acolo niște flori roșii, uriașe, ca niște hortensii. Când eram copil, pe cuvertura de pe pat erau imprimate hortensii purpurii. Mă indispuneau întotdeauna. „Există într-adevăr hortensii roșii?“, mă întrebam eu de data asta. — Nu ți-e frig? — Nu. Doar un pic. Urechile mi s-au umezit de la ceață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
la hotelul acesta dacă ar fi în locul meu? Am trecut, cu tânărul, dincolo de poartă și am ajuns în grădina învăluită în ceață. Înfloreau acolo niște flori roșii, uriașe, ca niște hortensii. Când eram copil, pe cuvertura de pe pat erau imprimate hortensii purpurii. Mă indispuneau întotdeauna. „Există într-adevăr hortensii roșii?“, mă întrebam eu de data asta. — Nu ți-e frig? — Nu. Doar un pic. Urechile mi s-au umezit de la ceață și sunt sloi. Am râs și l-am întrebat: — Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
Am trecut, cu tânărul, dincolo de poartă și am ajuns în grădina învăluită în ceață. Înfloreau acolo niște flori roșii, uriașe, ca niște hortensii. Când eram copil, pe cuvertura de pe pat erau imprimate hortensii purpurii. Mă indispuneau întotdeauna. „Există într-adevăr hortensii roșii?“, mă întrebam eu de data asta. — Nu ți-e frig? — Nu. Doar un pic. Urechile mi s-au umezit de la ceață și sunt sloi. Am râs și l-am întrebat: — Ce s-o fi întâmplat cu mama? Băiatul îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
citit "romanul Naufragiul (The Wreck), din care se degajă o impresie de Ťadâncă religiozitateť și un mare simț al frăției umane". Merită amintite și articolele omagiale publicate de Ion Marin Sadoveanu, în Gîndirea, nr. 9-11, din octombrie-decembrie 1926 și de Hortensia Papadat-Bengescu în Sburătorul, nr. 6, din decembrie 1926. Opera și personalitatea lui Rabin-dranath Tagore au fost prezentate în 332 de poziții bibliografice. Literatura persană a fost cunoscută, în acea epocă, îndeosebi prin Catrenele lui Omar Kayyam, traduse de Al. T.
Literatura universală în periodicele românești by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7183_a_8508]
-
și străzi, școli, cartiere (cum Ovidius, în Constanța), adesea doar cu firave, presupuse (sau deloc) legături cu biografia scriitorilor. Modernii și contemporanii s-au mutat la bloc. Tonul l-au dat interbelicii, iar contemporanii, aproape fără excepție, îi urmează; de la Hortensia Papadat-Bengescu, trăitoare într-o garsonieră de pe strada Bărăției nr. 16, la Nichita Stănescu, cu apartamentul său de două camere, într-un bloc de lîngă Piața Amzei, în București. Ei ar trebui să aibă, conform logicii lucrurilor, un bloc memorial, dar
Casele memoriale de la bloc by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/8856_a_10181]
-
scriitorii din țară este atestat și de scrisoarea din 24 februarie 1927, adresată lui I. Valerian, prin care îi mulțumea că i-a trimis volumul de Poeme cu îngeri al lui V. Voiculescu, romanul Concert din muzică de Bach de Hortensia Papadat-Bengescu și volumul 2 din Istoria literaturii române contemporane de E. Lovinescu. La sfârșitul anului 1945, Șerban Cioculescu a fost numit profesor la Universitatea din Iași. Din nefericire, după o scurtă perioadă a fost exclus din toate formele de învățământ
Documente literare by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8894_a_10219]
-
Asemenea reflexii și adâncimi psihologice, de obicei ignorate de către romancierii "obsedantului deceniu" - pentru care tema morală este esențială -, sunt recurente în lumea ficțională a Gabrielei Adameșteanu, preocupată până la obsesie, ca romancieră, de adevărul interior al fiecărui personaj. Ca și la Hortensia Papadat-Bengescu, un ochi "pânditor", nemilos, scrutează faptele și gesturile de fiecare zi, obținând material pentru o analiză rareori întreruptă. Dacă felul în care se proiectează realitatea înconjurătoare, exterioară, este marcat de o luciditate rea, de un hiperrealism lărgind metodic porii
Drumul ascuns by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8910_a_10235]
-
protagonistei, sprijinită de folosirea creativă a timpurilor verbale (imperfectul cu nuanță repetitivă, captând monotonia Provinciei, și viitorul imaginat în cele mai mici detalii, mai niciodată prezentul imprevizibil, capricios), se desprinde un drum, inițial, ascuns, al eroinei. Într-unul din romanele Hortensiei Papadat-Bengescu, această traiectorie ascendentă era una inavuabilă, cu o orfană de mamă aruncându-se finalmente în brațele tatălui ei vitreg. Tot o istorie de amor, dar una mai firească, o va scoate și pe Letiția Branea din îngusta lume provincială
Drumul ascuns by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8910_a_10235]
-
excelență feminină asupra lumii și asupra istoriei: "Dimineață pierdută este un roman al femeilor și deopotrivă unul "feminin", în măsura în care bârfa, trăncăneala constituie un mijloc de evocare și de judecare a oamenilor și a vieții lor. Modelul celebru la noi este Hortensia Papadat-Bengescu din ciclul Halippa". Nu sunt de ignorat, subliniază criticul în continuare, alte mijloace ale analizei psihologice, pe lângă "limbuția vulgară": dialogul, monologul interior, jurnalul intim fictiv. În sfârșit, e de reținut observația: "Modernitatea constă în multiplicarea, ca în zeci de
Fandare până la 1900 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9230_a_10555]
-
de ce să-i mumificăm într-un cult?" După 1947 regimului comunist, presei literare și breslei nu le-au păsat de scriitorii care nu au pactizat cu ideologia partidului unic. Nu s-a vorbit și nu s-a scris nimic despre Hortensia Papa-dat-Bengescu, Ionel Teodoreanu, Victor Papilian și alții care mai trăiau încă în anii '50. Mă gândesc doar la scriitorii ignorați, nu și la cei persecutați. Fenomenul se repetă după 1990, nu tocmai identic (de persecuții nu poate fi vorba, desigur
DRP din 1990 încoace by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9293_a_10618]