14,196 matches
-
crearea unui liant al celor de viță românească, păstrarea identității, este și ceea ce reușesc revistele diasporei, dar editate, câteva, și în Țară, în format electronic care asigură accesul universal-planetar instantaneu, inclusiv al celor rămași (într-o altfel de izolare) între hotarele României. Aceste seriale sunt, de obicei, de tip magazin, acoperind o tematică vastă, pentru toată lumea, iar colaboratorii - adunați de pe tot Pământul - sunt mai înzestrați, mai exersați, sau mai manufacturieri în arta scrisului. Ești contrariat, uneori, ca cititor, cum a fost
ACASĂ, DIN ÎNDEPĂRTATE ZĂRI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Acasa_din_indepartate_zari.html [Corola-blog/BlogPost/367134_a_368463]
-
petreci, Până la întâlnirea de veci. Cu ochii mari între lumini, Cercetând ființa mamă, la prima întâlnire, Copilul simte cea dintâi și dulce mângâiere, Mai presus de toate, recunoaște glasul mamei, Mamă, ce sădește cu har după har, Cântecul vieții la hotar. ZBURAȚI CU PROPRIILE VOASTRE ARIPI Zburați mereu în largul vieții, Cu propriile voastre aripi, ca și condorul, Care veghează tainic cerul, Privind nelimitat de spațiul ceții. Zburați și fiți mereu, cu sufletele calde, Ducând în drumul vostru, lumini necreate, Desăvârșiți
POEME DE SUFLET (2) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 by http://confluente.ro/claudia_bota_1472890868.html [Corola-blog/BlogPost/369061_a_370390]
-
exemplare. Printul, ca mijloc de informare și formare a opiniei publice, suferă de uzură morală. Lansarea pe internet a unei pagini a Uniunii, uzp.org.ro într-o concepție nouă, activă și dinamică, adresată diferitelor grupuri, din țară și de peste hotare, are ca scop respectul pentru adevăr, informarea corectă a publicului, apărarea drepturilor, libertăților și demnității profesionale ale ziariștilor. Avem un Cod Deontologic propriu și respectăm toate documentele și Rezoluțiile elaborate la nivelul Parlamentului Europei, cu privire la media. De altfel, motto-ul
Ecou la : Afganistan, un tărâm al contrastelor by http://uzp.org.ro/ecou-la-afganistan-un-taram-al-contrastelor/ [Corola-blog/BlogPost/93109_a_94401]
-
câteva luni înaintea datei când urmează să fie jucat ( dată variabilă în funcție de data Sfintelor Sărbători de Paști, cu șase săptămâni mai târziu, la Moșii de vară). Numărul călușarilor trebuie să fie fără soț. În ajun de Rusalii (Moși) mergem la hotare ( intre sate)și depunem jurământul. Printre altele, ei jură să nu se despartă cel puțin nouă ani, dar în general cine începe să joace călușul nu se mai desparte de el toată viața. Vătaful rămâne până la adânci bătâneți, el neputând
CĂLUŞUL, DANS TERAPEUTIC STRAVECHI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 by http://confluente.ro/Calusul_dans_terapeutic_str_elena_armenescu_1372067233.html [Corola-blog/BlogPost/364021_a_365350]
-
găsesc plante cu efect magic și terapeutic, ca și la steag (pelin, usturoi, frunze de nuc). Călușul se joacă în curțile gospodarilor mai cu stare, sau la cei care au un bolnav. La Crăciunei (J Olt) bolnavul este dus la hotare, pe locul unde s-a depus jurământul. La Dăbuleni (J Dolj) Tătărăști de Sus (J Teleorman) bolnavul este scos în curte. Mai întâi, bolnavului i se cântă o succesiune de melodii și cea la care prezintă cele mai multe semne de înviorare
CĂLUŞUL, DANS TERAPEUTIC STRAVECHI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 by http://confluente.ro/Calusul_dans_terapeutic_str_elena_armenescu_1372067233.html [Corola-blog/BlogPost/364021_a_365350]
-
le cresc dintr-un clocot Furtuni de ropote calea-și deschid Sub tălpile lor arcuiesc nemurirea cu bâtele lor opresc vântul uimit Ce ascultă și vede minunea Cum ei din ciomege fac punți și cai năzdrăvani Cu care zboară spre hotare zeiești Pe frunțile lor luminate un râu Curge în valuri împărătești ca lanul de grâu dat in copt Pletele galbene-n joc Da! Ei sunt cu noi dintotdeauna aici Cu pietrele, opaițele, altarele Baladele îmiresmate cu dor Doinele izvodite din
CĂLUŞUL, DANS TERAPEUTIC STRAVECHI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 by http://confluente.ro/Calusul_dans_terapeutic_str_elena_armenescu_1372067233.html [Corola-blog/BlogPost/364021_a_365350]
-
De nerăbdarea ce sporește pripa, Iar îngerii își pregăteau echipa, Să ne usuce lacrima din pleoape. Și-apoi să mă ridice pân’la tine, Acolo, lângă cer și lângă mare, Trecând și peste rău și peste bine, În orizontul fără de hotare, Să-ți regăsesc privirile senine, Care să-mi fie prag spre înălțare. (Leonte Petre) Sursa foto: Internet Referință Bibliografică: ÎNĂLȚARE / Leonte Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1987, Anul VI, 09 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Leonte
ÎNĂLŢARE de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 by http://confluente.ro/leonte_petre_1465482347.html [Corola-blog/BlogPost/379328_a_380657]
-
filă de poveste. Știi tu, azi, oare cum este... Țara ta, copile drag? E o carte de poveste Ai crescut, ești ca un fag? Ia să-mi spui, tu, măi copile! De-ți iubești țara mai tare Dincolo de -a ei hotare O mai recunoști prin file? Spune-mi tu, copile drag Ce m-aștepți mereu în prag, Îți iubești patria mamă Dorul de pământ, te cheamă? Ia spune-mi copile, ce... Știi de câmpii, izvoare... Sau de munți , sau o fi
ÎȚI IUBEȘTI PATRIA de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_buldum_1416778895.html [Corola-blog/BlogPost/370259_a_371588]
-
precum și palatul de la Mogoșoaia, care se distinge prin stilul arhitectural brâncovenesc, devenit renumit. prin aceasta, Constantin Brâncoveanu a ctitorit epoca cea mai strălucită a culturii noastre românești. De asemenea, Voievodul a trimis ajutoare și danii substanțiale către creștinii aflați în afara hotarelor țării, în Moldova, Transilvania, precum și la Locurile Sfinte. Averea lui imensă însă, râvnită de turci, precum și intrigile de la Curte, i-au grăbit sfârșitul. Dar astfel, voievodul și-a încununat fruntea lui, ca și a celor 4 feciori și a lui
JERTFA SFINŢILOR MARTIRI BRÂNCOVENI – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Jertfa_sfintilor_martiri_bra_stelian_gombos_1390219080.html [Corola-blog/BlogPost/361619_a_362948]
-
în față, iar pe verso este pictat Sfântul Mare Mucenic Gheorghe - Purtătorul de biruință. De remarcat faptul că, până astăzi, domnitori, cronicari, boieri de sfat, scriitori, credincioși de la sate și orașe, călugări, sihaștri și preoți, turiști din țară și de peste hotare vin să admire și să-și plece frunțile înaintea icoanei Maicii Domnului de la Neamț și fiecare primește ajutor după credința lui. Se închină, o sărută, se sfințesc și sfințesc icoana cu lacrimile, cu credința și cu căldura inimii lor!... O
DESPRE SFINTELE ICOANE – ADEVĂR AL ÎNVĂŢĂTURII DESPRE IISUS HRISTOS DOMNUL, STĂPÂNUL ŞI MÂNTUITORUL by http://confluente.ro/Despre_sfintele_icoane_ade_stelian_gombos_1376031241.html [Corola-blog/BlogPost/365131_a_366460]
-
engleză) scriitorilor români contemporani, din întreaga lume/ Contemporary Worldwide Romanian Writers - Anthology. Este vorba de o operă de pionierat, care a transformat un deziderat al multor Duhuri luminoase ale culturii române (și anume, acela de a-i uni, miraculos, peste hotarele geografice, într-o singură Biblie de Limbă și Expresie Divină, fratern și comparatist, pe toți creatorii întru Logos-ul Românesc, răspândiți pe toată fața Pământului, de o istorie deloc favorabilă acestui Neam Martir!) - într-o realitate palpabilă și strălucită: da
„ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI CONTEMPORANI, DIN ÎNTREAGA LUME” de ALEXIA TEODORA RAICEA în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 by http://confluente.ro/_antologia_scriitorilor_romani_contemporani_din_intreaga_lume_.html [Corola-blog/BlogPost/349061_a_350390]
-
Liga Scriitorilor nu are putere financiară nici pentru o revistă! A lipsit și Institutul Cultural Român, aflat se zice în subordinea Ministerului de Externe - și nu ar fi trebuit - căci printre invitații cu titluri academice au fost și personalități de peste hotare. La adunarea solemnă au participat academicieni și din Basarabia, Mihai Cimpoi, și din Bucovina, Vasile Tărâțeanu, dar și din Șerbia, Adam Puslojic - pe primii doi îi și cunosc personal! Academia Română a fost reprezentată de Eugen Simion care în program mai
ÎN AMINTIREA LUCEAFĂRULUI de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 by http://confluente.ro/Virgil_ciuca_1402913261.html [Corola-blog/BlogPost/340930_a_342259]
-
și capul. Din ea se recrutează mulțimea mare a luptătorilor în timp de războiu și a muncitorilor în timp de pace. Țăranul niciodată și sub nicio formă nu se întovărășește cu străinii. Privirea și dorul lui nu trec niciodată dincolo de hotarele neamului. El suferă orice cu resemnare. Nădejdea lui e Dumnezeu. E în stare să moară fără a se plânge și mai cu seamă fără a se revolta. Are o răbdare eroică, dar care ajunge să se confunde uneori cu toropeala
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română by http://revistaderecenzii.ro/liviu-rebreanu-lauda-taranului-roman-discurs-de-primire-la-academia-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
din 04 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Joi, 4 Februarie 2016 Steagul Iancului nu-i de vânzare, Iar mă mustră gândul și mă doare, Steagul Iancului, gata de luptă, Blestemul din sângele lui se înfruptă! Supărarea mea nu mai are hotar, Cum să vinzi ce ai primit în dar? Duhul Iancului fulgeră-n Munți, Se tulbură Râul de Aur sub punți, Speranțele noastre sunt tot mai nătânge, Fluierul Iancului în lacrimi se frânge, Ne dă târcoale tot mai lacomă hidra- Locul
STEAGUL IANCULUI NU-I DE VÂNZARE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1454611624.html [Corola-blog/BlogPost/340276_a_341605]
-
împărăție a „gândului pur”, în acest „cuib cald” se întrezărește (întru nedorire) „urzirea căderii” (Părintele Arsenie Boca), atunci când transpar primii colți, adică germenii necurăției: ispita („Mă înconjor, m-asaltă, mă seacă în dureri), „gelozia” care „sfâșie”, „simțurile care zboară fără de hotar...” În adevăr, o spune și Sfântul Atanasie cel Mare, „cele rele sunt cele ce nu sunt, iar cele bune sunt cele ce sunt...” De aceea, relația divin - omenesc impune conștientizare: „Tu din întuneric ai măiestrit lumina / Eu sunt lumină albastră
IUBIREA ÎMPĂRĂTEASCĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1428933919.html [Corola-blog/BlogPost/348752_a_350081]
-
atât de tare încât nu-mi mai revin, dar și că, tot aș revenii s-o mai revăd la modul încântării ce... Maestrul Sandu Grecu: Aaa, mă bucur foarte mult! Despre această piesă... În 1995 am avut un turneu peste hotare prin America, unde am jucat vreo lună de zile mai multe spectacole în mai multe orașe din SUA. Atunci am privit personal vreo două spectacole pe Broadway - New York și mi-a apărut mie ideea de a monta un spectacol în
INTERVIU CU MAESTRUL SANDU GRECU, DIRECTOR, FONDATOR AL TEATRULUI NAȚIONAL ”SATIRICUS by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1479923017.html [Corola-blog/BlogPost/344379_a_345708]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > TRADIȚII Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 242 din 30 august 2011 Toate Articolele Autorului Țăranii noștri mai sapă fântâni trec hotare arcașii poienelor blânde cad stele pe cumpăna lumii plăpânde rămân să ierneze ciobanii la stâni țăranul poartă pe umeri ciulinii și brazda mireasma sămânței îi fulgeră-n trup cum macii din lanuri preiau tăișul și cazna amiezii de vară întoarsă
TRADIŢII de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 by http://confluente.ro/Traditii_0.html [Corola-blog/BlogPost/361417_a_362746]
-
actuale și foarte eficiente!... Colaborator apropiat și sfetnic luminat al multor profesori și ierarhi, îndrumător a multor studenți și doctoranzi, păstor duhovnicesc a atâtor generații de preoți și călugări, membru a foarte multe organisme de specialitate din țară și de peste hotare, am observat cum, la înmormântarea sa l-au plâns și regretat cu toții, fiind conștienți de marea pierdere ce li s-a pricinuit!... Mi-aduc aminte că a fost a patra prohodire a unui distins ierarh și slujitor al Bisericii la
ÎNALT PREA SFINŢIA SA DR. NESTOR VORNICESCU – MITROPOLITUL OLTENIEI (1927 – 2000)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 by http://confluente.ro/In_memoriam_inalt_prea_sfintia_sa_dr_stelian_gombos_1337321823.html [Corola-blog/BlogPost/358848_a_360177]
-
și Irineu Popa - o persoane atente, delicate și receptive la cinstirea, prețuirea și cultivarea memoriei predecesorilor săi, îndeosebi acesta din urmă, în persoana Înaltpreasfințitului Nestor; din motivul că scriitorul, cărturarul, monahul, teologul și arhiereul Nestor este o adevărată piatră de hotar pentru cultura și spiritualitatea Bisericii și a poporului nostru!... De aceea, spre fundamentarea celor mai sus pomenite, voi enunța câteva din aceste ecouri concrete și rodnice: 2004 - 26 octombrie: În semn de aleasă prețuire, a primit, postmortem, titlul de Cetățean
ÎNALT PREA SFINŢIA SA DR. NESTOR VORNICESCU – MITROPOLITUL OLTENIEI (1927 – 2000)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 by http://confluente.ro/In_memoriam_inalt_prea_sfintia_sa_dr_stelian_gombos_1337321823.html [Corola-blog/BlogPost/358848_a_360177]
-
Profesor Aurel Jivi a fost colaborator apropiat și sfetnic luminat al multor profesori și oameni de cultură, îndrumător a multor studenți și masteranzi, profesor a atâtor generații de studenți, membru a foarte multe organisme de specialitate din țară și de peste hotare, profesor al facultății noastre timp de mai mulți ani, sunt convins că la înmormântarea sa l-au plâns și l-au regretat cu toții, fiind conștienți de marea pierdere ce li s-a pricinuit!... Și aici îi enumerăm pe doar câțiva
ZECE ANI DE LA NAŞTEREA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PREACUCERNICUL PĂRINTE PROF. UNIV. DR. AUREL JIVI (1943 – 2002) de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 by http://confluente.ro/_in_memoriam_zece_ani_de_la_nasterea_stelian_gombos_1351581019.html [Corola-blog/BlogPost/358080_a_359409]
-
la fel de frumoasă ca-n Țara, unde altfel sunt toate!. Acolo-i mai verde câmpia, suavă-i mireasma de tei Și cântă duios ciocârlia, pe glia străbunilor mei!. E dulce puțin și amarul, iar ,,jugu”-l suporți mai ușor, Închide durerii hotarul, o Doină și-un Cântec de dor!. . . E-n Mai și în trup îmi pătrunde al vieții năvalnic șuvoi, Se tulbură-a inimii unde, când știu ce departe-s de voi!. . . Trudesc și. . .privesc primăvara, mai sorb optimism și puteri
N MAI de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 by http://confluente.ro/E_n_mai_ionel_davidiuc_1342980923.html [Corola-blog/BlogPost/340456_a_341785]
-
Multe dintre evocările Părintelui Episcop Vicar Timotei Prahoveanul au devenit deja pietre scumpe, sipet de mare preț, odor ales, toată activitatea publicistică și sacerdotală fiind un psalm închinat cu smerenie Domnului. A reprezentat Biserica Ortodoxă Română în țară și peste hotare la numeroase evenimente ce țin de Viața Bisericii ori la diferite manifestări culturale. Este iubit și prețuit de mulți ierarhi atât din țară cât mai ales de peste hotare, legând frumoase prietenii cu numeroși teologi din Elada. Cred, că nu este
CHIPURI DE IERI ŞI DE AZI ÎN RAMA VEŞNICIEI, COLECŢIA „MEDIA CHRISTIANA”, SERIA „LUMINA”, A EDITURII BASILICA, 2015... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1451983646.html [Corola-blog/BlogPost/368174_a_369503]
-
cu smerenie Domnului. A reprezentat Biserica Ortodoxă Română în țară și peste hotare la numeroase evenimente ce țin de Viața Bisericii ori la diferite manifestări culturale. Este iubit și prețuit de mulți ierarhi atât din țară cât mai ales de peste hotare, legând frumoase prietenii cu numeroși teologi din Elada. Cred, că nu este departe momentul când arhiereii îl vor avea pe acest preaiubit frate în mijlocul lor, pentru ca bucuria lor să fie deplină. Pelerin la Locurile Sfinte, la Muntele Sinai, la Sfântul
CHIPURI DE IERI ŞI DE AZI ÎN RAMA VEŞNICIEI, COLECŢIA „MEDIA CHRISTIANA”, SERIA „LUMINA”, A EDITURII BASILICA, 2015... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1451983646.html [Corola-blog/BlogPost/368174_a_369503]
-
Dansează menuet pe necuprisul zării, Pe drum se-aud copiii fugind gălăgioși, Doar ei alungă ceața și griul așezării. Deodată sunt atinsă de gândul cel hoinar Adus în faptul serii de îngerul-poștaș, Pe-al meu copil lăuntric îl cheamă la hotar, Ca Moșului Crăciun să-i scrie un răvaș. Moșule drag, nu-ți cer cadouri scumpe, Ci doar aripi să zbor spre clipa ne-ntinată, Suflarea mea să fie vulcanul ce irumpe Spre vulturii luminii, de neguri detașată. Poate dorința mea un
RODICA CONSTANTINESCU by http://confluente.ro/articole/rodica_constantinescu/canal [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
fulgi sfioșiDansează menuet pe necuprisul zării,Pe drum se-aud copiii fugind gălăgioși,Doar ei alungă ceața și griul așezării.Deodată sunt atinsă de gândul cel hoinarAdus în faptul serii de îngerul-poștaș,Pe-al meu copil lăuntric îl cheamă la hotar, Ca Moșului Crăciun să-i scrie un răvaș.Moșule drag, nu-ți cer cadouri scumpe,Ci doar aripi să zbor spre clipa ne-ntinată,Suflarea mea să fie vulcanul ce irumpeSpre vulturii luminii, de neguri detașată.Poate dorința mea un pic
RODICA CONSTANTINESCU by http://confluente.ro/articole/rodica_constantinescu/canal [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]