304 matches
-
dezvălui eu. - Intotdeauna m-am bucurat când mi-ai amintit câte ceva deosebit. - De multe ori am vorbit despre încălcări ale moșiilor mănăstirești. De această dată însă, e vorba de o împresurare făcută de însuși mitropolitul. Asta se vede din mărturia hotarnică a lui Lupu, mare stolnic, din 1 nov. 1744 (7253): „Facem știre cu această mărturie a noastră că, jăluind sfinție sa, părintele Iezechil arhimandritul, egumenul de la sfânta mănăstire Trii Sfetitele...dzicând că-i împresoară sfinție sa părintele mitropolitul chiriu chir
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
-și ia moșiile în primire. Atunci ispisocul de la Duca vodă bătrânul a intrat în mâna Zlataustului. „Si cu acel ispisoc au luat întăritură de la Dumitrașco vodă Cantacuzino și de la Constantin Duca vodă și de la alți domni.” Incurcătura pornește de la vătaful hotarnic Ionașco. Acesta, fiind trimis să „stâlpească” locul dăruit Păunului de vodă Duca cel bătrân, a cuprins și Prisăcile. Vodă însă a dat întăritură de danie fără Prisăci. „Dară călugării de la Sventâi Ioan când au luat întăritură pe locul mănăstirii Clatii
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Ștefan Silion din Moldova și cu reprezentanții Mitropoliei din Iași, în fața colonelului Orlandini de la Auditoriatului din Cernăuți, unde pricina a fost rejudecată, hotărându-se repunerea celor doi boieri în dreptul lor de proprietate asupra terenurilor revendicate și efectuarea unei noi delimitări hotarnice între satele Ruși, Reuseni și Uidești 85. În cadrul Consiliului Aulic de Război, sub a cărui dependență administrativă se afla provincia, tânărul boier bucovinean a fost repartizat pe lângă consilierul von Turckheim, care răspundea de administrația Bucovinei. Ca expresie a încrederii pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
de licitație se găsesc și unele date semnificative: locul era de 36 stânjini față alăturea cu ulița, 19 stânjini partea despre locul sfinției sale iconomului Ioan, 38 stânjini dosul locului și 4 stânjini 5 parmace capătul dinspre târg9. La revânzarea caselor (hotarnica făcută la 1855, martie 16, Botoșani 10) se observă clar faptul că toate măsurătorile ies aproape la jumătate. Se deduce că în acest răstimp, având nevoie de bani, Eminovici a vândut separat o parte din teren. În pofida locului micșorat, tranzacția
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
pomenite nume de vechi familii de răzăși între care și Isăcescu, dintre care un Ipatie ar fi fost unul din cei cinci bătrâni înființători ai satului [...] care ar fi făcut bisericuța, mai târziu a familiei Emninovici 1. Declarația unui boier hotarnic consemnează că, la vremea respectivă, ipoteștenii erau prisecari, crâșmari, haidăi și plugari 2, adică oameni care veniseră și se așezaseră pe moșie asumându-și obligații față de stăpânii ei. În ceea ce privește bisericuța familiei, informația este directă: în cele din urmă [...] prin ajutorul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
stâlpi părțile dumisale cucoanei Frosiniții Petrino, născută Hurmuzachi, din acea moșie 10. Eufrosina Petrino era fiica lui Doxachi Hurmuzachi de la Cernauca și sora lui Constantin Hurmuzachi, ambii cunoscuți în istoriografia românească. După o cercetare prealabilă a documentelor, cei doi boieri hotarnici au stabilit că moșia Ipotești a fost împărțită în cinci părți, moștenite dintru începuturi așa, de la cei cinci bătrâni care au stăpânit-o. Numai că ei mai constată și faptul că o cincime a acestei moșii fusese scoasă încă de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Emanoil Manu: oameni bătrâni m-au încredințat că nu știu altă moșie fără numai Ipotești ca să hotărască cu Cucorănii și din porunca răposatului întru fericire Domnu Grigorii Alexandru Ghica voievod, au și împărțit Ipoteștii la toți răzășii, și căutând după hotarnică ca să aflu toate pietrele ce despartu pre Ipotești de Cucorăni le-am aflat sămnile după hotarnică din pietrele scoase toate 11. Reiese limpede că Eufrosina Petrino stăpânea două cincimi din moșia Ipotești, deci jumătate din ea, cu precizarea că partea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
hotărască cu Cucorănii și din porunca răposatului întru fericire Domnu Grigorii Alexandru Ghica voievod, au și împărțit Ipoteștii la toți răzășii, și căutând după hotarnică ca să aflu toate pietrele ce despartu pre Ipotești de Cucorăni le-am aflat sămnile după hotarnică din pietrele scoase toate 11. Reiese limpede că Eufrosina Petrino stăpânea două cincimi din moșia Ipotești, deci jumătate din ea, cu precizarea că partea anexată Cucorănilor era, evident, exclusă. După aceste cercetări și precizări, boierii hotarnici au delimitat hotarele Ipoteștilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
am aflat sămnile după hotarnică din pietrele scoase toate 11. Reiese limpede că Eufrosina Petrino stăpânea două cincimi din moșia Ipotești, deci jumătate din ea, cu precizarea că partea anexată Cucorănilor era, evident, exclusă. După aceste cercetări și precizări, boierii hotarnici au delimitat hotarele Ipoteștilor de moșiile vecine, ajungând la următorul rezultat: Cucorăni (în partea înglobată de la Ipotești moșia Manu) și Cătămărăștii pe de lături, iar Teișoara și Hrișcanii la capete. După aceasta au delimitat și "stâlpit" jumătatea din Ipotești, cuvenită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
din valea Șomuzului printr-o realizare de seamă, unicat. Un comitet al intelectualității fălticenene format din Artur Gorovei, cel care, din 1892 coordona și difuza în cercurile culturale din țară și străinătate, celebra sa revistă "Șezătoarea" (1892-1929), Aurel Diaconovici, inginerul hotarnic, șef al județului, Vasile Ciurea, profesor de științe naturale la gimnaziul "Alecu Donici" au lansat un apel către populație, spre a strânge piese cu valoare istorică "pentru un muzeu regional". De când austriecii ocupaseră (în 1774) și anexaseră (în 1775) nordul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
secolului al XIX-lea se explorase cea mai mare parte din New South Wales, jumătate din Queensland, și coastele sudică și nordică. De la gurile râului Swan, au pornit În deceniile următoare căpitanul G.Bannister (1830), George Grey (1837) și inginerul hotarnic Augustus Gregory (1848), care au cercetat regiuni Întinse, În interiorul continentului, fără să găsească decât puține locuri pentru agricultură și creșterea vitelor. John Edward Eyre Întreprinde călătorii În sud estul Australiei, zona litorală a Golfului Spencer (1839), descoperind culmile Flinders și
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
istovitor mi-a fost pelerinajul spre sfântul mormânt, iar crucea apăsătoare. Talazurile cristaline, indistinctele simțuri comune care izvorăsc din sânul întunecat al colinei, la picioarele căreia se sparge torentul pământesc, cine le-a gustat, cine a stat sus pe munții hotarnici ai lumii, și a privit în jos, în noua țară, în reședința nopții acela într-adevăr nu se va mai întoarce înapoi în forfoteala lumii, în țara unde lumina în veșnică neliniște sălășluiește 700. Ar putea fi ultima dimineață, mai
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
acele cursuri. Durată acestor cursuri este stabilită prin programul de învățământ. Articolul 31 Inginerii silvici care își exercită profesiunea în structurile prevăzute la art. 2 au dreptul de a executa măsurători topografice, expertize și lucrări tehnice din domeniul silviculturii, precum și hotarnicii, potrivit reglementărilor legale. ------------ Art. 31 a fost modificat de pct. 19 al art. unic din LEGEA nr. 427 din 18 iulie 2001 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 406 din 23 iulie 2001. Articolul 32 (1) Personalul silvic de teren - șefi
ORDONANŢA DE URGENTA nr. 59 din 26 mai 2000 (*actualizată*) privind Statutul personalului silvic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128573_a_129902]
-
este încă arendata; ... g) Moșia sau moșiile în cari înțelege să-și păstreze maximul prevăzut de lege; ... h) Dacă pe moșie are organizație agricolă, industrială sau intensivă, in ce constă, ce capital a investit; ... i) Dacă moșia are plan și hotarnicii, sau plan economic; dacă planul și hotărnicia sînt confirmate, daca posesiunea reală este conformă cu cărțile funduare și dacă are procese de proprietate sau de posesiune în curs asupra moșiei; ... k) Venitul total după cadastru și darea de pămînt (impozit
REGULAMENTUL din 1921 pentru punerea în aplicare a legii agrare din Editura Bucovina. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134142_a_135471]
-
precedent, Statul va avea facultatea sau de a da în schimb alte locuri de aceeasi întindere și valoare sau de a da o despăgubire egală cu întinderea și valoarea lor. Articolul 110 Ministerul domeniilor va măsură și delimită prin semne hotarnice pământurile cuvenite locuitorilor de acelea ale Statului. Articolul 111 Cînd locuitorul va fi absent sau nu vă voi să ia în primire bunul ce i se va recunoaște, bunul se va da în primirea primarului local prin dresare de proces-verbal
LEGE nr. 3.472 din 23 iulie 1921 pentru organizarea Dobrogei Noua. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134216_a_135545]
-
de plan, aceasta se va întocmi în dublu exemplar, dintre care unul împreună cu încheierea de admitere a înscrierii, se va înainta biroului de evidentă cadastrala. Articolul 40 Numai inginerii, absolvenții ai școlilor politehnice cu subsecția de cadastru, geometrii civili, inginerii hotarnici, precum și tehnicienii cadastrali, prevăzuți în art. 74 din legea pentru organizarea cadastrului funciar și pentru introducerea cărților funciare, sînt autorizați a întocmi schițele de plan, ce potrivit prevederilor legale urmează a se alătura la cererea de înscriere. Articolul 41 Normele
DECRET nr. 3.510 din 13 octombrie 1938 pentru punerea în aplicare în Editura Bucovina a legii pentru unificarea dispoziţiunilor privitoare la cărţile funciare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129620_a_130949]
-
constituit în acest sens." ... 19. Articolul 31 va avea următorul cuprins: "Art. 31. - Inginerii silvici care își exercită profesiunea în structurile prevăzute la art. 2 au dreptul de a executa măsurători topografice, expertize și lucrări tehnice din domeniul silviculturii, precum și hotarnicii, potrivit reglementărilor legale." 20. Articolul 34 va avea următorul cuprins: "Art. 34. - Personalul silvic de toate gradele profesionale, cu o vechime minimă de 5 ani în domeniul silviculturii, care își desfășoară său și-a desfășurat activitatea profesională în unitățile silvice
LEGE nr. 427 din 18 iulie 2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135803_a_137132]
-
atmosfera Iașilor de ieri și de azi privesc în anotimpuri, ipostazele simbolice ale peisajului. Copaci, case și drumuri, coline, parcuri părăsite, sunt doar sugestii perspectivale desfășurate pe un cer vibrant cromatic, deopotrivă de calm, deopotrivă de insinuant sau vorace. Volumele, hotarnice linii ori tușe comunică în câmpul pictural, se topesc în game calde sau reci de griuri colorate, tonalitățile dominante fiind determinate de anotimp. Sintetizarea treptată a formelor, „potolirea gamelor” au dus la imaginea survenită în peisaj, la rafinamente picturale ce
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
republicarea În volume a lucrărilor lui Emmanuel de Martonne despre România. 1.1.2. Contribuții românești la cunoașterea Carpaților Meridionali În nota unei benefice normalități, În decursul secolelor, un număr impresionant de geografi, geologi, naturaliști, botaniști, folcloriști, istorici, hidrologi, ingineri hotarnici și silvici, sociologi, medici, chimisti, scriitori, poeți, cercetători științifici și profesori universitari, iubitori de drumeții montane și alpiniști ( adevarați Împătimiți ai muntelui) etc. și-au adus contribuții la analiza și cunoașterea, sub diversele lor aspecte a bogățiilor solului și subsolului
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
un pasaj precum acesta: „Maiorul Kovaliov avea obișnuința să se plimbe în fiecare zi pe Nevski Prospekt. Gulerul plastronului lui era întotdeauna extrem de curat și bine scrobit. Favoriții erau dintre aceia care și astăzi mai pot fi văzuți la inginerii hotarnici guberniali și județeni, la arhitecți și medici militari și, de asemenea, la persoanele ce îndeplinesc diferite funcții polițienești; în general, la toți bărbații care au obrajii bucălați, rumeni și joacă foarte bine boston: acești favoriți străbat mijlocul obrazului și ajung
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
dezvoltare a armatei române. Testamentul a fost întocmit la 26 ianuarie 1857 și hatmanul Iordache Costache Boldur Lățescu a murit la 19 februarie 1857. în 1882, după cum reiese din „Hotărniciea Moșiei Hudeștii-Mari și din „Planul moșiei Hudeștii-Mari întocmite de inginerul hotarnic Alfred Deusch erau proprietarii acestei moșii Ioan Teutu, frații Gheorghe, Ilie și Ioan Ciolac și parte din pădure vândută lui Iosub Baraț. Pe la 1905 parte de pădure deținută de Maria I. Ciolac este vândută Malcei și lui N. Selțer din
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Buda de Sus și Buda de Jos. Și în documentele istorice mai vechi sunt amintite pădurile de la Hudești . La 3 aprilie 1412, Alexandru cel Bun dăruia slugei sale adevărate și credincioase, anume Coman un loc să-și facă lui sat, hotarnica acestui loc precizând: di la fântână drept la codru. . . pârâul Bașeului, iar de la Pârâul Alb în sus la codru. Este vorba de pârâul de la care se trage și numele satului Alba care în vechime se chema Albu. Și Ion Ionescu
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
documentar didactic. Este important să semnalăm prezența în programul universitar al lui Gh. Asachi a Facultății Politehnice cu discipline tehnice moderne pentru acele timpuri (1858 1859): • Practica exploatării minelor; • Practica exploatării salinelor; • Practica exploatării forestiere; • Matematici aplicate; • Proiectarea tehnică; Inginerie hotarnică; • Construcții de Poduri Șosele și Drumuri de Fier. Creșterea ponderii disciplinelor aplicative în învățământul superior îl situează pe Gh. Asachi printre fondatorii învățământului românesc de mai târziu, care, datorită obtuzității guvernanților din acele vremuri, avea să fie recunoscut oficial la
MOMENTE SEMNIFICATIVE ALE ISTORIEI ÎNVĂŢĂMÂNTULUI SUPERIOR ELECTROTEHNIC DIN IAŞI PÂNĂ LA CEL DE-AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by Mihai Creţu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_1042]
-
coloană s-a îndreptat spre Prut, pe care l-a trecut în dreptul izvorului Bașeului (Bașa, cuvânt turco-tătar) apoi, pe calea acestui râușor, satul Havârna (Havâr, alt cuvânt turco-tătar) așezat pe marginea lacului Tătărășani, pe „drumul furilor” sau al „tâlharilor” din hotarnica satului Ștubeiul (Stubeieni) din ținutul Dorohoi, a coborât în jos pe dreapta Prutului, pe „drumul furilor” străjuit și astăzi de „Movila Tătarului”, din podișul Turia pe la Roșcani, Găureni, Hrițcani, Băloșeni, Vădeni și Borșa, îndreptându-se spre principala așezare a alanilor
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
a căutat pe „Drumul Furilor” de la Drăghiești și Stănișori ținutul Putnei, spre cetatea de pe Milcov, de la Odobești, unde se afla catedrala Episcopiei Cumanilor și cu aripa stângă pe „drumul lui Conceac”, (han cuman din anul 1169-1170), menționat de tradiție în hotarnica satului Berilești, din județul Brăila, până la 1608, spre Țara Românească. Deși aceste drumuri sunt culese din documente mai târzii, totuși, informațiile despre ele nu pot fi trecute cu vederea, căci sunt transmise prin tradiție de la o generație la alta și
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]