27,173 matches
-
petalele dorului peste gândul meu! ... eu piatra mi-o voi pune căpătâi complice pâlniei urechii de a mă umple cu sunetul pașilor așteptați în ... marea de smarald. Atâta verde, din ridicarea arcului sprâncenei, a ochiului mărit, mă-nvăluie - veșmânt trupului și hrană sufletului lipsit de sevă. Mi-agăț privirea de liniștea tăcerii ... secundele prind viață din seninul notei flautului și-a florii albe de cireș. ... trupu-mi răspuns de harfă fi-va între puncte de suspans ... 7 mai 2016 Mara Emerraldi Referință Bibliografică
CONCERT PENTRU FLAUT ȘI HARPĂ de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1954 din 07 mai 2016 by http://confluente.ro/mara_emerraldi_1462632120.html [Corola-blog/BlogPost/384943_a_386272]
-
ai văzut pe cele de la mare care stau de ani de zile pe litoral? Sunt de multe generații aici. Oamenii le dau de mâncare pâine, ele depun ouăle și clocesc în stuful de pe lacul Mangalia, unde apa fiind scăzută, găsesc hrană suficientă. Uite, cormoranul care se scufundă acum și ne face concurență la prinsul peștelui, consumă pe zi circa cinci kilograme de pește. Dacă se abate un stol numeros pe baltă, te lasă fără puiet. După ce ne-am servit micul dejun
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1423849293.html [Corola-blog/BlogPost/367557_a_368886]
-
inima era mai ușoară decât până de struț de pe capul zeiței Maat (zeița adevărului și dreptății), i se permite să treacă în lumea veșnică, însă în urma unei lungi și dificile călătorii, motiv pentru care egiptenii construiau morminte sigure, care conțineau hrană și băutură, inălțându-se rugăciuni și sacrificii în beneficiul sau. În Persia, reprezentările eshatologice sunt cuprinse în învățăturile lui Zarathustra, viața fizică și morală fiind teatrul unui permanent conflict între zeul bun Ahura Mazda și întruchiparea râului Angra Mayniu. Potrivit culegerii
METAFIZICA (5) – „ESHATOLOGIA” 70X90 CM de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 587 din 09 august 2012 by http://confluente.ro/Constantin_popa_metafizica_5_constantin_popa_1344505358.html [Corola-blog/BlogPost/355026_a_356355]
-
parte a florei și faunei locale. Un pericol demn de luat în seamă îl constituie șerpii veninoși și crocodilii. Primii s-au instalat în casele părăsite provizoriu, pe care le consideră loc de refugiu. Crocodilii au ieșit din râuri căutând hrană în zonele inundate, unde se înfrupta cu animale moarte. Sunt convins că nu ar ierta nici oamenii care se aventurează prin apele învolburate în căutarea unor chilipiruri, sau furturi de prin proprietățile abandonate. Mai sunt și pe-aici hoți și
ŢARA CONTROVERSELOR de GEORGE ROCA în ediţia nr. 40 din 09 februarie 2011 by http://confluente.ro/Sub_crucea_sudului_2_tara_controverselor.html [Corola-blog/BlogPost/342527_a_343856]
-
cu trei-patru motoare, Între doi câini mai tare latră Cel care tremură, că-i javră. Între fătuci care-i sprințară? Niciuna. Toate te uitară. Curtenitor rămâi și prost, Azi nu mai ești ceea ce ai fost, Strălucitor ești pentru orbi, O hrană dulce pentru corbi. **************************************** Am încercat să vorbesc cu ușa blocului, Nu mi-a răspuns, nici nu a scârțăit, era bine unsă, Gâtul nostru poartă un cap, dar capul ? Pieptul nostru poartă o inimă ? Dar inima? O piesă de schimb. La
ANTI-DADA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 by http://confluente.ro/boris_mehr_1423628624.html [Corola-blog/BlogPost/366519_a_367848]
-
Pământul să îl lase unde-I locul - Dar voi, cu creier șters, si apatrizi, Să vă cătați în patru zări, norocul - Nu ca popor, ci simpli indivizi Atunci, cum de pe-acum se simte-n vine, Va fi: ne-cărti, ne-hrană, ne-spital,, Ne-slujbe, și jandarmii cei de bine, Mondiali, vă vor vâna individual - De ce pe țară scrie faliment? Și pe ciocoii ei, prosperitate? De ce poporul este repetent, Și-alesii lui, sunt premianți în toate? De ce -i alegem , oare, după
DE CE? de JIANU LIVIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Jianu_liviu_1327058206.html [Corola-blog/BlogPost/361391_a_362720]
-
plimbau elegante pe lac. Cred că erau tot cele pe care le văzusem cu Miruna când am fost aici. Erau în aceeași formație, cu bobocii care înotau nepăsători, sub supravegherea părinților. Câte un cormoran flămând făcea scufundări repetate, căutându-și hrana pe fundul eleșteului, printre puietul de pește. Acesta este dușmanul declarat al pescarului de apă dulce și aliatul celui ce pescuiește chefal la mare. Când cormoranii se adună în cârd și încep pescuitul în bazinele portuare, bancul de chefal se
MONSTRUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1095 din 30 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Monstrul_stan_virgil_1388388015.html [Corola-blog/BlogPost/347692_a_349021]
-
prins de o coadă de mătură din lemn, de un metru lungime, folosită de pescari pentru ridicarea și scoaterea peștilor din apă.( n.aut.) e"saHЉp" style='color:black;mso-ansi-language:FR'>Câte un cormoran flămând făcea scufundări repetate, căutându-și hrana pe fundul eleșteului, printre puietul de pește. Acesta este dușmanul declarat al pescarului de apă dulce și aliatul celui ce pescuiește chefal la mare. Când cormoranii se adună în cârd și încep pescuitul în bazinele portuare, bancul de chefal se
MONSTRUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1095 din 30 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Monstrul_stan_virgil_1388388015.html [Corola-blog/BlogPost/347692_a_349021]
-
ce doreau să-și vadă copiii luând învățătură de carte în satul natal și să le trimită un învățător aici : "locuitorii oferă local și mobilier și mai oferă, ca să tragă inima pe un învățător să vie aici, ajutor bănesc și hrană"(proces verbal din 16-18 august 1920). În anul 1922-1923 ia ființă școala din satul Sătic, o școală cu clasele I-IV și prevăzută cu un singur post de învățător. Satul fiind situat departe de centru, pe atunci fără drum de
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_xv_.html [Corola-blog/BlogPost/356653_a_357982]
-
motivație , potențând dezvoltarea gândirii critice și a mecanismelor plástico-literare. Desenând și scriind concomitent, reflectând în grupuri eterogene, poți afirma că te înalți încet, dar sigur spre captarea undelor armoniei universale. O senzație livrescă ingurgitată comprehensibil de parfumat este congruentă cu hrana zeilor. Cu cât osmozezi mai bine practicile didactice, cu atât se îmbunătățesc mai mult rezultatele la evaluările predictive, de progres și sumative . Prin aplicarea interdisciplinarității se pot stopa actele de bullying (violență), pot de asemenea scădea numărul incidentelor cauzate de
TOCHITURĂ PLASTICĂ SAU UN COCKTAIL CU LITERE ȘI IDEI? de MIHAELA DOINA DIMITRIU în ediţia nr. 2246 din 23 februarie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_doina_dimitriu_1487802423.html [Corola-blog/BlogPost/372387_a_373716]
-
mereu la fondul central misionar care se strânge la Patriarhia Română. Preoții din zonă cultivă și ei câte ceva, toți au gospodării pe lângă casă, fără aceasta e foarte greu să trăiești, așa, cu mila lui Dumnezeu, cel puțin o parte din hrana zilnică o mai produc și în propria gospodărie, însă preoții au cheltuieli importante, pentru că în foarte multe localități nefiind școli românești, pe copii trebuie să-i trimită destul de mici în alte părți la școală, să le plătească internatul, cazarea, masa
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_o_can_stelian_gombos_1328191231.html [Corola-blog/BlogPost/347069_a_348398]
-
pământul negru, se învârti de câteva ori și mai rosti: - Și voi, viețuitoarelor, fiți de două feluri ca oamenii, iubiți-vă și înmulțiți-vă cât puteți de mult, plecați-vă în fața Omului și să-i fiți de trebuință, atât pentru hrană, cât și pentru tot ce va crede el de cuviință, căci el o să vă pună nume fiecăreia dintre voi și tot el o să vă fie superior în toate! Terminând cu creația Omului și-a viețuitoarelor, merse din nou la acel
DUMNEZEU ŞI OMUL de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1464991541.html [Corola-blog/BlogPost/378303_a_379632]
-
timp înainte de a o cunoaște, când țiganca îi făcuse acea prezicere de rău augur, cum că Maor Gruber îl va ucide într-o zi. Evreii sunt încărcați precum vitele în vagoane de marfă și în condiții inumane, fără apă și hrană, stând în picioare, câte o sută în fiecare vagon, respirând fiecare în ceafa celuilalt, sunt transportați în lagărele de exterminare. Literatura de gen, documentele istorice, filmele, întreaga documentație despre cea de a doua conflagrație mondială, dau mărturie copleșitoare despre aceste
ULTIMA MEA CARTE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/cristea_aurora_1420145378.html [Corola-blog/BlogPost/368119_a_369448]
-
justifica în oarecare măsură, necesitatea abordării, fie și nesistematice, a limbajului publicistic sau a celui din alte forme media sau literar-științifice și nu numai: „Omul este singura ființă creatoare de semnificații, deoarece numai el a reușit să diferențieze materia consumabilă - hrană, îmbrăcăminte, locuință de materia neconsumabilă, unelte, gesturi, sunete, figuri”. Deci, Homo Significans - creator și beneficiar de semne trăiește mereu în două lumi paralele și interdependente: în lumea obiectelor și în lumea semnelor. Prin acestea, el se deosebește de restul viețuitoarelor
DECORTICĂRI DE LIMBAJ ! (IV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 195 din 14 iulie 2011 by http://confluente.ro/Decorticari_de_limbaj_iv_.html [Corola-blog/BlogPost/366707_a_368036]
-
unde nu fusese prea convingător și mai ales cum se pot obține și alte efecte folosind aceleași dotări. Ca să nu mai vorbim de faptul că, așa ca un supliment, îl învăță și că sânii nu constituiau doar o sursă de hrană cum știa el de la vaci. Acum, țâțele cât bostanii oferiți cu generozitate de mătușică, deși îl cam sufocau, se dovediră a fi cu mult mai mult. A fost doar un singur moment mai delicat, atunci când Saveta, mătușa, s-a așezat
A DOUA VENIRE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1412441895.html [Corola-blog/BlogPost/358521_a_359850]
-
culoare a șteviei. Ca să fim sinceri și fata, dar și mătușa, erau foarte zgârcite când venea vorba de mâncare, că la altele erau darnice până peste poate. Iar murăturile cu mămăligă oferite ca festin după îndeplinirea obligațiilor nu asigurau nici hrana unui biet șoricel darămite a unui tânăr solicitat din plin. Așa se explică, în bună măsură și faptul că, după vreo patru luni, când ambele femei au declarat că sunt gravide, Culae a dispărut, lăsând o scrisoare (vorba vine) în
A DOUA VENIRE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1412441895.html [Corola-blog/BlogPost/358521_a_359850]
-
dau și azi de mâncare. De câte ori îi dă telefon Alex, pe lângă aiureala ei caracteristică, uită de toate și lasă totul baltă. Nu-i în stare de nimic. Seamănă cu bunică-su...” Oftând, începu să cotrobăie prin frigider pentru a pregăti hrana animalului "favorit" al Almei și, prinsă de data aceasta de propriile gânduri legate de fiică, doamna Teodorescu uită pe dată că exact starea asta o dezaprobase mai devreme la fată... Din salon răsună o voce vioaie. Alma vorbea la telefon
CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Alma_cap_i_stan_virgil_1326192861.html [Corola-blog/BlogPost/361907_a_363236]
-
lor gura aceasta și limba maicii care ne-a născut. Fiecare pasăre pre limba ei piere și noi, oamenii, asemenea suntem... Nevoia de-a rosti cuvinte este una dintre cele mai fierbinți și necesare nevoi ale omului, pe lângă nevoia de hrană, de îmbrăcăminte, de dragoste, de adevăr și dreptate. Sculptorul din fața aerului rostește cuvinte, pictorul și muzicianul la fel. Pentru un poet nevoia de-a rosti cuvinte este asemenea nevoii de-a respira! Gândurile sunt cuvinte nescrise, nevăzute, fiecare se hrănește
NEVOIA DE A ROSTI CUVINTE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 593 din 15 august 2012 by http://confluente.ro/Nicolae_nicoara_horia_taina_scrisului_nicolae_nicoara_horia_1345060404.html [Corola-blog/BlogPost/355010_a_356339]
-
încoace, întreabă-te de ce mergi și unde mergi și până la urmă care este finalitatea. Nu este nici o finalitate. Nu le mai fă și adună-ți tu timpul tău, fii stăpân pe timpul tău. Tot timpul ăsta umple-l cu ceva, dă hrană bună minții, pentru că mintea ta cu ce o vei hrăni, aceea va fi, că este ca o moară, dar este și liberă și are puterea de la Dumnezeu, ca dovadă a nemuririi și stăpânirii sufletului nostru, are puterea de a umbla
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_parintele_ieromonah_savatie_bastovoi_p_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/355414_a_356743]
-
ne spune că cel care a fost cu mintea după o femeie a și păcătuit cu ea, tocmai pentru că mintea noastră este din sufletul nostru și unde umblă mintea noastră acolo sufletul nostru și noi întregi suntem. Din cauza asta ce hrană dăm minții noastre, mintea noastră are puterea și însușirea de a se mula după toate ce le vede și le trăiește atunci să scoatem din ea toată spurcăciunea, să nu mai hrănim pentru că noi înșine avem destulă spurcăciune, care va
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_parintele_ieromonah_savatie_bastovoi_p_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/355414_a_356743]
-
Apostolul Pavel. Dar era o zicală încă de la grecii vechi, așa încât să urmăm acest drum și așa să ne regăsim pe noi și să avem confort psihologic, duhovnicesc pentru a ne păzi mintea noastră în cele bune hrănind-o în locul hranei vechi cu cuvinte din Sfânta Scriptură. Să citim Sfânta Evanghelie zilnic, să citim din Psalmi, să citim din tâlcuirile la Sfânta Evanghelie, pentru că nevoie este minții păcătoase și minții robite de patimi să înțeleagă cuvântul Evangheliei. Să citim tâlcuirea Părinților
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_parintele_ieromonah_savatie_bastovoi_p_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/355414_a_356743]
-
ar trebui să fiu și-n moarte. Dar oare viul veșnic ce mi-i dat e necondiționat? Mă va ține Domnul pururi viu fără ca eu să vreu să răsuflu, fără ca eu să vreu să fiu? E pentru asta Carte, de Hrană să mă umplu. * Ajută-mă, Doamne, să vreau veșnicia viului meu, să nu fiu “el”, ci să fiu “eu” când, peste timpul propriu, prefigurând un sine, voi întreba cumva... de mine! Referință Bibliografică: CUGETARE, LA NAȘTEREA DOMNULUI / Gheorghe Pârlea : Confluențe
CUGETARE, LA NAȘTEREA DOMNULUI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1482682223.html [Corola-blog/BlogPost/371698_a_373027]
-
articol I. CONFORTUL - SALTUL SPRE MOARTE, de Rodica Stan, publicat în Ediția nr. 292 din 19 octombrie 2011. Toți dorim, conștient sau nu, să avem confort. Sperăm adesea să fi depășit situația societăților primitive în care oamenii munceau doar pentru hrană și adăpost. Toți credem că viața nu constă doar în lupta pentru supraviețuire. Trebuie să fie ceva mai mult. Și adesea acest ceva “mai mult”, noi îl considerăm a fi confortul. ” Dacă aș avea asta, dacă aș avea cealaltă...” spunem
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/rodica_stan/canal [Corola-blog/BlogPost/356835_a_358164]
-
moartea sufletului, o moarte ce nu ne lasă nici macar conștiința că odată am fost vii. Citește mai mult Toți dorim, conștient sau nu, să avem confort. Sperăm adesea să fi depășit situația societăților primitive în care oamenii munceau doar pentru hrană și adăpost. Toți credem că viața nu constă doar în lupta pentru supraviețuire. Trebuie să fie ceva mai mult. Și adesea acest ceva “mai mult”, noi îl considerăm a fi confortul. ” Dacă aș avea asta, dacă aș avea cealaltă...” spunem
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/rodica_stan/canal [Corola-blog/BlogPost/356835_a_358164]
-
sau șefa, de colegi în sufletul cărora sunt fulgere, traznete și care se luptă mereu cu o furtună continuă, sau te întâmpină “prieteni”, nu doar colegi, oameni în prezența cărora te simți “ca acasă”. Acasă îți împlinești nevoile de bază: hrană, odihnă, curățenie, intimitate, acceptare, dragoste, valoare? Dar în alte locuri, de exemplu la hotel, când mergi în delegație sau în concediu, sau chiar în “team-building”, nu-ți poți împlini aceste nevoi de bază? Ba da! Atunci ce anume face diferența
CA ACASA NU-I NICIUNDE? de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 by http://confluente.ro/Ca_acasa_nu_i_niciunde_ioan_ciobota_1344855779.html [Corola-blog/BlogPost/355039_a_356368]