247 matches
-
din care citează. 3. Eugen Relgis, Umanitarismul și Internaționala intelectualilor, Ed. Viața Romînească, 1922, passim. 4. ,,Amurg”, loc. cit. 5. Printre scriitori și artiști, Ediție de Simion Bărbulescu, Ed. Minerva, 1988, p. 109. Dincolo de scepticism 1. Vezi: Octavian Lazăr Cosma, Hronicul muzicii romînești, vol. 8, Ed. Muzicală, 1988, p. 23. 2. Cf. Constantin Bacalbașa, Bucureștii de altădată, vol. 1 (1871-1877), Ed. Eminescu, 1987, p. 76-77. 3. Bock [Tudor Arghezi], ,,Metoda experimentală în politică de Panait Mușoiu”, în ,,Facla”, 2, nr. 17
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
română, fie în amândouă limbile (integral sau rezumativ), aparțin corifeilor Ș.A. Unele au fost editate, antum sau postum, altele au rămas în manuscris. Inedită e, de pildă, versiunea latină a principalei opere istorice a lui Samuil Micu, având drept model Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor al lui Dimitrie Cantemir: Brevis historica notitia origines et progressu nationis daco-romanae (alcătuită în 1778). În schimb, s-au editat cele două realizări majore pe tărâm lingvistic: Elementa linguae daco-romanae sive valahicae (1780), întâia gramatică tipărită, și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289563_a_290892]
-
ei" (op. cit., 576). Lipsa documentului scris într-un anumit segment cronotopic nu probează lipsa vieții atunci și acolo. Lucrul acesta îl știa bine Cantemir, de vreme ce recomanda ca istoricul să caute și dincolo de document, căci "tăcerea nici pune, nici ridică lucrul" (Hronicul vechimii). Tăcerile istoriei încep a se închega într-un discurs relativ coerent. Studii multidisciplinare sprijină, am putea spune, o "mărturisire" demnă de interesul nostru. Vom afla tot mai mult despre acele timpuri, când suferințele colective nu puteau rămâne decât rareori
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
altele, o analiză a cauzelor care ar fi putut duce la destrămarea sa. Am insistat și asupra posibilităților popoarelor asuprite de a-și recuceri libertatea. REPORTER: O altă lucrare importantă pentru istoria românilor prin ideile pe care le susține este „Hronicul vechimei a romanomoldovlahilor”, scrisă în perioada 1719-1722. DIMITRIE CANTEMIR: Este bine că amintiți și despre această lucrare care cuprinde istoria noastră până la descălecare deoarece susțin ideea cronicarilor, anume originea comună a tuturor românilor. Am muncit mult pentru redactarea acestei lucrări
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
să fie mobilizată ca armă intelectuală în lupta politică pentru emanciparea socială a "națiunii" române. Cel care a preluat-o și dezvoltat-o în acest sens a fost episcopul unit Inocențiu Micu-Klein, influențat de scrierile lui Dimitrie Cantemir (al cărui Hronic l-a cumpărat în jurul anului 1730 din Viena). Situația românilor din Transilvania era aceea de națiune tolerată, deprivată de drepturi politice, de care beneficiau doar națiunile nobililor (maghiari), sașilor și secuilor. O succintă trecere în revistă a principalelor momente istorice
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
raporturile sale cu Bergler, 6; intrigi contra lui, <9>; discurs funebru la moartea sa, 10. Desigur, nu trebuie să cădem În extrema cealaltă și să dăm În indice mai multe informații decât sunt În text. D. Russo amintea de ediția Hronicului lui D. Cantemir, unde, la un text de 500 de pagini, indicele care urmează ocupă 300 de pagini, culese cu un corp mai mic! „Poarta e mai mare decât casa!”, glumește Russo. Același D. Russo mai recomanda ca indicele să
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
și locuri memoriale la Fălticeni, Editura Bucovina istorică, Suceava, 2002. Dolinescu, Elisabeta, Mihail Gr. Poslușnicu, Editura Muzicală, București, 1984. Emandi, Emil, Vasile Cucu, Mihai Ceaușu, Suceava. Ghid de oraș, Editura Sport-Turism, București, 1989. Gafencu, Ghe., Colegiul "Nicu Gane" 133: (1870-2003) hronicul cu o addenda până la centenar cu popasuri în crugul a încă 33 de ani depășind fruntariile dintre veacuri și milenii, Editura Opinia fălticeneană, Fălticeni, 2004. Gafencu, Mioara, Sorin Gafencu, Colegiul Național Nicu Gane, Editura Opinia fălticeneană, Fălticeni, 2004. Giurcă, Gheorghe
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Botoșani, Fond Liceul de Fete "Regina Maria", Dorohoi, dosar 1/1922. 127 Idem, dosar 3/1924, f. 16. 128 M. Iacobescu, Ghe. Gafencu, Liceul Nicu Gane Fălticeni, Monografie, Întreprinderea Poligrafică, Suceava, 1970 și M. Gafencu, Colegiul "Nicu Gane" 133: (1870-2003) hronicul cu o addenda până la centenar cu popasuri în crugul a încă 33 de ani depășind fruntariile dintre veacuri și milenii, Opinia Fălticeneană, Fălticeni, 2004. 129 Anuarul Liceului Nicu Gane din Fălticeni, pe anul școlar 1930-1931 și 1931-1932, Tipografia M. Saidman
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
are pretenția, ca și Crimă și pedeapsă, de a analiza căința produsă de o crimă, făcută din motive mistice. Viermii pământului prezintă insuficient dramele miniere (Diplomatul, Tăbăcarul și Actrița evocă tăbăcăriile), Pescarii dă amănunte asupra vieții pescărești. AL. O. TEODOREANU Hronicul măscăriciului Vălătuc e o pastișă în felul balzacienelor Contes drolatiques susținută pe o mare capacitate de a face "joyeusetés". Al. O. Teodoreanu tratează cazuri de stricăciune și de amabilă ticăloșie de la începutul secolului XIX în limba mai veche a lui
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
fuseseră fericiți să descopere în scrierile umaniștilor poloni sau la Bonfini temeiuri noi ale legendei care se preschimba astfel în realitate istorică, iar Cantemir avea să facă din transmiterea neîntreruptă și exclusivă a caracterului originar roman însăși ideea directoare a Hronicului său. (Pippidi 122-23) Situația paradoxală a civilizației românești deriva, așadar, pe de o parte, și din condiționările geo-politice. Dunărea, care a mărginit elanul civilizator al "noii Rome" de a reîncorpora teritoriile de pe malul stâng al fluviului, a protejat mai târziu
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
împăratului Mauricius (582-602). Cronica, texte și glosar de Ioan Bogdan. Pref. Ion Bianu. Iași: Socec, 1922. Mihail Psellos. Cronografia. Un veac de istorie bizantină (976-1077). Iași: Polirom, 1998. // // Antim Ivireanul. Opere. Ed. Gabriel Ștrempel. București, Minerva, 1972. Dimitrie Cantemir. Opere. Hronicul (ed. Stela Toma). Divanul (ed. Virgil Cândea). Istoria ieroglifică (ed. Nicolae Stoicescu). București: Ed. Academiei Române, 2003. ---. Descrierea Moldovei. Trad. Petre Pandrea. București: Minerva, 1986. Cronica anonimă despre Brâncoveanu. Ed. Mihail Gregorian. București: Ed. pentru Literatură, 1961. Cronicari munteni. Ed. Mihail
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
1977 (în colaborare cu Dorli Blaga), Opere, I-VI, introd. edit., 1982-1997, Teatru, I-II, pref. edit., București, 1987, Poezii, pref. edit., București, 1992, Opera poetică, cuvânt înainte Eugen Simion, pref. edit., București, 1995, Opere, I, pref. edit., Chișinău, 1995, Hronicul și cântecul vârstelor, pref. edit., București, 1995; Vasile Alecsandri, Poezii, pref. edit., București, 1973; Tudor Vianu, Opere, VII-XIII, postfața edit., București, 1978-1987 (VII-XI, în colaborare cu Gelu Ionescu), Studii de filosofia culturii, pref. edit., București, 1982 (în colaborare cu Gelu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287139_a_288468]
-
Centrului, În revistă erau publicate articole de filosofie, literatură, lingvistică, artă, etnologie, morfologia culturii, teologie, drept, economie și științe exacte. În fine, trebuie menționate și publicațiile care nu pot fi Încadrate În nici una dintre categoriile de mai sus. Este cazul Hronicului măscăriciului tăvălug. Publicație românească de satiră, redactor-șef Camil Ring, avînd un prim număr În ianuarie 1953. „Hronicul măscăriciului tăvălug nu apare ca să spună lucruri serioase În glumă. CÎnd scriem «lucruri serioase» facem deja prima glumă. Căci, din nefericire, prea
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
științe exacte. În fine, trebuie menționate și publicațiile care nu pot fi Încadrate În nici una dintre categoriile de mai sus. Este cazul Hronicului măscăriciului tăvălug. Publicație românească de satiră, redactor-șef Camil Ring, avînd un prim număr În ianuarie 1953. „Hronicul măscăriciului tăvălug nu apare ca să spună lucruri serioase În glumă. CÎnd scriem «lucruri serioase» facem deja prima glumă. Căci, din nefericire, prea puține din cîte se petrec În exilul nostru românesc merită acest calificativ”. O altă publicație care merită să
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Sergescu, și T. Stoicoiu. Revue des Etudes Roumaines. Arts-Folklore-Histoire-Langues et Litterature-Philosophie-Sciences Juridiques et Sociales, Fundația Regală Universitară Carol I, Paris, 1957-1958, tome V-VI. Bulletin du Centre Roumain de Recherches, Romanian Research Center, Paris, 1951, I, nr. 1, mai 1951. Hronicul Măscăriciului tăvălug. Publicație românească de satiră, I, nr. 1, 1 ianuarie 1953, Paris, p. 2. Bulletin d’Informations pour les Roumains en exile, VII, nr. 170, 1 ianuarie 1954, p. 2. Ibidem, p. 11. Ibidem, nr. 185, 15 septembrie 1954
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
viața naturii, marea lui admirație pentru ceea ce el însuși numea „zidirile creației dintâi, încă mărețe și nestricate”. Observă că la Sadoveanu reprezentările se înscriu „în direcția unei mitologii de factură populară”, spre deosebire de impresiile despre natură ale lui Lucian Blaga din Hronicul și cântecul vârstelor. Alte comparații, cu Emil Gârleanu și I. Al. Brătescu-Voinești, conduc la concluzia că autorul cărților Olanda, Uvar ș.a. „subordonează exemplarul, îl integrează ariei speciei, neamului său, mișcării și destinului totalitar al acesteia”. Notând la G. Călinescu propensiunea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288284_a_289613]
-
puțin înainte de moarte, cu colaborări la revista „Steaua” (versuri) și „Contemporanul” (articole). Lasă în manuscris ciclurile de poezii Vârsta de fier. 1940-1944, Cântecul focului, Corăbii cu cenușă și Ce aude unicornul, apărute postum în ediția Opere (I-XII, 1974-1995), autobiografia Hronicul și cântecul vârstelor, piesa Anton Pann, romanul Luntrea lui Caron, precum și lucrările filosofice Aspecte antropologice și Ființa istorică. Opera literară și cea filosofică ale lui B. au crescut într-o osmoză perfectă, versurile autorului fiind ecoul trăirii lirice a meditațiilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
să nu prea fie jucat în perioada interbelică și cu atât mai puțin ulterior. Prin originalitate și substanță însă, ocupă un loc de frunte în literatura dramatică a acestei întregi epoci. Singură contribuția lui Camil Petrescu îi poate sta alături. Hronicul și cântecul vârstelor, o reconstituire autobiografică a copilăriei și adolescenței autorului, cuprinde bogate și sugestive informații asupra mediului său de formație, familial și intelectual. Romanul postum Luntrea lui Caron are stângăcii de poet aventurat pe tărâmul prozei, dar reușește să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
1994; Discobolul, București, 1945; Trilogia valorilor, București, 1946; ed. 2, București, 1996; Despre conștiința filosofică, I-II, Cluj, 1947; ed. 2, îngr. Dorli Blaga și I. Maxim, pref. H. Wald, Timișoara, 1974; Poezii, îngr. și pref. G. Ivașcu, București, 1962; Hronicul și cântecul vârstelor, îngr. și pref. G. Ivașcu, București, 1965; ed. postfață Ioan Holban, București, 1990; Versuri, îngr. și pref. Aurel Rău, București, 1966; Gândirea românească în Transilvania în secolul al XVIII-lea, îngr. G. Ivașcu, București, 1966; Poezii, îngr
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
simplu: Caragiale....". Ca exemple de hipertexte care nu implică și atitudine critică, ci doar imitarea fără ostentație a formei sau a conținutului tipologic sau tematic a unei opere, pot fi amintite, în afara celor care au ca hipotext elemente de caragialism, Hronicul măscăriciului Vălătuc în care Al. O. Teodoreanu pastișează stilul cronicăresc și parodiază literatura romantică și sămănătoristă care impusese o imagine idealizată a trecutului, și savurosul roman al lui Costache Olăreanu Cu cărțile pe iarbă, în care se actualizează prin inversiune
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Slavici, Ioan, Amintiri (Eminescu, Creangă, Caragiale, Coșbuc, Maiorescu), "Cultura națională", 1924. Sorescu, Marin, Ieșirea prin cer, Editura Eminescu, București, 1984. Stănoiu, Damian, Camere mobilate, Editura Evenimentul, București, 1990. Stănoiu, Damian, Cazul maicii Varvara, Editura Porus, București, 1991. Teodoreanu, Al. O., Hronicul Măscăriciului Vălătuc Proză umoristică, postfață de Gh. Hrimiuc, Editura Junimea, Iași, 1989. Topârceanu, George, Opere alese, vol. I, E. S. P. L. A., București, 1959. Urmuz, Pagini bizare. Weird Pages, Editura Cartea Românească, București, 1985. Valjan, I., Teatru, Generația de sacrificiu
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
selecție, Editura Eminescu, 1972, pp. 36-47). 9 I. L. Caragiale, Opere, III, Publicistică, ed. cit. p. 628. 10 I. L. Caragiale, Opere, 1, Proză literară, ed. cit., pp. 104-105. 11 Idem, pp. 358-359. 12 Al. O. Teodoreanu, "Momentele" pe scenă, reprodus în Hronicul Măscăriciului Vălătuc, Editura Junimea, Iași, 1989, p. 235. 13 Paul Zarifopol, Introducere la I.L. Caragiale, Opere, I, Nuvele și schițe, "Cultura națională", București, 1930, p. XLI. 14 Garabet Ibrăileanu, Scriitori români și străini, Editura pentru Literatură, București, 1968, p. 49
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
p. 28. 79 Mircea Doru Lesovici, op. cit., p. 143. 80 Florin Manolescu, Caragiale și Caragiale. Jocuri cu mai multe strategii, Editura Cartea Românească, București, 1983, p. 105. 81 Hutcheon, Linda, Politica postmodernismului, Editura Minerva, București, 1997. 82 Al. O. Teodoreanu, Hronicul măscăriciului Vălătuc, Editura Junimea, Iași, 1989, p. 241. 83 Paul Zarifopol, Publicul și arta lui Caragiale, în Artiști și idei literare române, Biblioteca "Dimineața", nr. 128, București, 1930, pp. 21-22. 84 Cum ar spune în registrul magic Carlos Castaneda (Călătorie
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Loredana Ilie, Caragialismul în perioada interbelică, "Annales Universitatis Apulensis", Philologica, tom 1, Alba Iulia, 2003, pp. 113-119, Loredana Ilie, Pișicherul postcaragialian, "Buletinul Universității Petrol-Gaze", din Ploiești,vol. LV, seria Științe Umaniste, nr. 4/2003, pp. 7-13. 40 Al. O. Teodoreanu, Hronicul Măscăriciului Vălătuc, Editura Junimea, Iași, 1989, p. 282. 41 Victor Papilian, Nuvele bărbierești, în volumul Coana Truda, Editura Dacia, ClujNapoca, 1988, p. 44. 42 Victor Papilian, op. cit., p. 48. 43 Ibidem. 44 Idem, p. 50. 45 Nicolae Florescu, Postscriptum la
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Opere, 1, Proză literară, ed. cit., p. 657. 81 George Mihail Zamfirescu, op. cit., p. 442. 82 A încercat să o facă, printre alții, Al. O. Teodoreanu când observa că tipurile din Momente se pot caracteriza printr-o "actualitate eternă" (în Hronicul Măscăriciului Vălătuc, Editura Junimea, Iași, 1989, p. 239). 83 Costache Olăreanu, op. cit., p. 198. 84 Ibidem, p. 199. 85 I. L. Caragiale, Opere, II, Teatru. Scrieri despre teatru. Versuri, ed. cit., p. 178. 86 Gabriel Marcel, Essay du philosophie concrète, Gallimard
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]