272 matches
-
devotament, rugând Cerul să vă dăruiască încă mulți ani, pentru binele țării împreună cu M.S. Regina, Principii Moștenitori și întreaga Dinastie”. La scurt timp, în 1907, avea loc marea răscoală a țăranilor. Care sunt defectele politicienilor români și evident a celor hușeni? Presa hușeană semnala faptul că politicienii, după ce sunt aleși, dau uitării promisiunile făcute în fața alegătorilor. Energia lor, în mod oficiel, era îndreptată servirii „cauzei de partid”. În articolul Votul universal, dr. I. Munteanu considera că este nedrept ca un partid
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Cerul să vă dăruiască încă mulți ani, pentru binele țării împreună cu M.S. Regina, Principii Moștenitori și întreaga Dinastie”. La scurt timp, în 1907, avea loc marea răscoală a țăranilor. Care sunt defectele politicienilor români și evident a celor hușeni? Presa hușeană semnala faptul că politicienii, după ce sunt aleși, dau uitării promisiunile făcute în fața alegătorilor. Energia lor, în mod oficiel, era îndreptată servirii „cauzei de partid”. În articolul Votul universal, dr. I. Munteanu considera că este nedrept ca un partid aflat la
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cauzei de partid”. În articolul Votul universal, dr. I. Munteanu considera că este nedrept ca un partid aflat la putere să numească în fiecare județ câte un lider cu puteri discreționare, împărțind slujbe în dreapta și în stânga. „De aici - scrie medicul hușean - decurgea nepotismul, favoritismul, gheșeftul, zdrobirea carierelor, blazarea celor merituoși, stricarea caracterilor etc”. La Huși, erau aleși deputați persoane care nu-i cunoșteau nici pe alegători, nici interesele județului, „dar nici chiar situațiunea geografică, dacă este la nord, la sud, dincolo
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
mult de trei sferturi din pământul agricol al județului fusese acordat arendașilor, în majoritate evrei. În arendarea pământurilor nu exista nici o reglementare, de aceea arendașii ridicau prețurile, care ajungeau între 12,50 lei/ha și 35 lei/ha. Din presa hușeană aflăm că „pentru arenda unei fălci de pământ se cere între 80-125 fr - de unde până eri era 25-30 și bietul țăran trebue să deie, căci îi trebue pământ pentru a-și hrăni femeia și copiii”. Ca și în alte zone
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
12 martie, 700 de țărani din Averești au fost întâmpinați la una din barierele orașului (Corni) de două companii din Regimentul 1 Dolj. Noul prefect al județului Fălciu, dr. N. Lupu, însoțit de preotul Bernardin Just și de alte personalități hușene (dr. Boldescu, prof. Ion Zelea Codreanu) s-a deplasat la Corni, unde a fost prezentat ca „amicul sincer al țăranilor”. Însemnările lui Bernardin Just evidențiază contribuția sa în potolirea spiritelor țăranilor și influența exercitată asupra catolicilor din Huși și Răducăneni
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
În urma aclamațiilor și la insistența publicului, George Enescu a mai oferit publicului Zigeunerweisen de Sarasate ca apoi, în final, să cânte la pian una din compozițiile sale, Toccata, din suita pentru piano op. 10. Maestrul a fost acompaniat de pianistul hușean Theodor Fuchs. Prezența lui George Enescu la Huși se înscrie printre nobilele strădanii pentru cultivarea gustului muzical al poporului român, pe care l-a iubit atât de mult. Eroi hușeni. Dintre cei 338 ostași hușeni, care au participat în Primul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pentru piano op. 10. Maestrul a fost acompaniat de pianistul hușean Theodor Fuchs. Prezența lui George Enescu la Huși se înscrie printre nobilele strădanii pentru cultivarea gustului muzical al poporului român, pe care l-a iubit atât de mult. Eroi hușeni. Dintre cei 338 ostași hușeni, care au participat în Primul Război Mondial, s-au remarcat căpitanul Neculai Ianculescu, locotenenții Ioan V. Drăguleț, D. Radu și Nicolae Teodoru. Printre eroii hușeni ai acestei conflagrații s-a aflat căpitanul Neculai Ianculescu, care
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a fost acompaniat de pianistul hușean Theodor Fuchs. Prezența lui George Enescu la Huși se înscrie printre nobilele strădanii pentru cultivarea gustului muzical al poporului român, pe care l-a iubit atât de mult. Eroi hușeni. Dintre cei 338 ostași hușeni, care au participat în Primul Război Mondial, s-au remarcat căpitanul Neculai Ianculescu, locotenenții Ioan V. Drăguleț, D. Radu și Nicolae Teodoru. Printre eroii hușeni ai acestei conflagrații s-a aflat căpitanul Neculai Ianculescu, care s-a născut la Huși
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
român, pe care l-a iubit atât de mult. Eroi hușeni. Dintre cei 338 ostași hușeni, care au participat în Primul Război Mondial, s-au remarcat căpitanul Neculai Ianculescu, locotenenții Ioan V. Drăguleț, D. Radu și Nicolae Teodoru. Printre eroii hușeni ai acestei conflagrații s-a aflat căpitanul Neculai Ianculescu, care s-a născut la Huși în 1883. Absolvent al Școlii de ofițeri de infanterie de la Pozden (Germania), a luptat ca locotenent comandant de pluton în Regimentul 12 Dorobanți „Dimitrie Cantemir
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ferată Mărășești-Cozmești. Inamicul s-a retras în dezordine. Prin spiritul de sacrificiu al acestui brav ofițer, ca și al miilor de ostași români, s-au salvat țara și neamul. O stradă din Huși îi poartă numele. Dintre cei 338 combatanți hușeni, mai bine de jumătate au căzut la datorie. În cinstea eroilor hușeni, în 1928, prin subscripție publică, s-a înălțat un monument în grădina publică și în fața cinematografului. Un alt document închinat eroilor hușeni căzuți în războiul din 1916-1918, refăcut
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
al acestui brav ofițer, ca și al miilor de ostași români, s-au salvat țara și neamul. O stradă din Huși îi poartă numele. Dintre cei 338 combatanți hușeni, mai bine de jumătate au căzut la datorie. În cinstea eroilor hușeni, în 1928, prin subscripție publică, s-a înălțat un monument în grădina publică și în fața cinematografului. Un alt document închinat eroilor hușeni căzuți în războiul din 1916-1918, refăcut recent, este plasat în fața Școlii Generale Nr. 5 din cartierul Corni. Printre
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
poartă numele. Dintre cei 338 combatanți hușeni, mai bine de jumătate au căzut la datorie. În cinstea eroilor hușeni, în 1928, prin subscripție publică, s-a înălțat un monument în grădina publică și în fața cinematografului. Un alt document închinat eroilor hușeni căzuți în războiul din 1916-1918, refăcut recent, este plasat în fața Școlii Generale Nr. 5 din cartierul Corni. Printre ostașii care cu prețul vieții lor s-a înfăptuit unitatea națională, amintim pe sergentul D. Blânda, caporalul D. Moisei, M. Hodea, V.
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
marii biruințe, care ne-a adus întregirea neamului, a pus capăt suferinței și lipsurilor. Hușii și-au reluat viața liniștită. 5. Hușii în perioada interbelică Prin revenirea Basarabiei la România în 1918, s-a produs o adevărată renaștere a urbei hușene. Revirimentul a avut loc, îndeosebi, în plan cultural, în învățământ, în viața politică și în alte sfere de interes economic și edilitar-gospodăresc. Populația a sporit de la 15.625 în 1912 la 20.913 în 1918. Partidele politice centrale au avut
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
fost adepții unor personalități politice cunoscute, ca Nicolae Lupu, Mihai Ralea, Corneliu Zelea Codreanu ș.a. Mișcarea legionară de la Huși a avut ca lider pe profesorul de germană Ion Zelea Codreanu, tatăl lui Corneliu Zelea Codreanu, ucis în 1938. În presa hușeană sunt relatate disputele politice între P. N. L. și P. N. Ț., care ajungeau uneori până la acuzații grave ale opoziției aflată la putere. Astfel, găsim articole ce conțin atacuri dure ale țărăniștilor la adresa lui Octavian Goga și a lui Alexandru Vaida-Voievod („gogo-cuziștii
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
nu știe că D-nul Lupu a făcut din străduința lui cu tot ce a avut și a putut o biserică la Arsura cum n-a făcut nici unul din vechii proprietari de mii de fălci din județul Fălciu”. Industria interbelică hușeană a fost preponderent meșteșugărească, în prelungirea tradiției breslelor din veacurile trecute. Numărul morilor cu aburi creștea atât în Huși, cât și în depresiune (încă o moară în târgul Drânceni și câte una în satele Râșești și Pâhnești). Conform recensământului din
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
magazine diverse, cinci cofetării, cinci librării, un restaurant, 15 berării, trei cârciumi, 15 ateliere de croitorie, 12 de cizmărie, 10 de fierărie, 11 stolerii, șapte de mecanică și lăcătușerie, cinci de dogărie, trei de armurărie și șase de tinichigerie. Meșteșugarii hușeni erau binecunoscuți mai ales ca fierari și lemnari (caretași), ce lucrau căruțele numite hușence. În perioada interbelică (1918-1940), orașul se va impune în economia țării mai mult ca un centru agricol, viti-pomicol și legumicol. Profesorul hușean Petru Ghenghea, autorul Monografiei
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
șase de tinichigerie. Meșteșugarii hușeni erau binecunoscuți mai ales ca fierari și lemnari (caretași), ce lucrau căruțele numite hușence. În perioada interbelică (1918-1940), orașul se va impune în economia țării mai mult ca un centru agricol, viti-pomicol și legumicol. Profesorul hușean Petru Ghenghea, autorul Monografiei Școalei nr. 3 băieți Huși, a redat în imagini evocatoare frumusețile și rodnicia pământului „în mănoasa și bogata vale a Prutului”, unde „mii de vite: herghelii de cai, cirezi de boi și turme de oi stau
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
patriarhală, fiecare dintre ei îngrijindu-și lotul, o bucată de vie și livada. Toamna, sute de vagoane de vin și care întregi de fructe luau calea localităților lipsite de aceste bunuri. Piața orașului, o clădire impunătoare, servea întreaga populație. Profesorul hușean Petru Ghenghea remarca faptul că „nu este piață de alimente mai bogată, mai variată și mai ieftină ca piața de la Huși”. Produsele alimentare expuse erau de cea mai bună calitate: laptele, atât de util pentru sănătatea oamenilor, zarzavaturile, rod al
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
modernă de apă, deși un mucalit ar putea spune: „Dar ce-i mai trebue apă, nenișorule, dacă are vin?”. Nu are o bibliotecă publică și i-ar fi util și un regiment de ostași, care „ar mai trezi puțintel viața hușenilor”. Îi lipsește și o linie normală prin care să-și poată valorifica produsele. Efectele ar fi miraculoase dacă s-ar construi o linie ferată direct Crasna-Huși-Chișinău. Aspectul orașului patriarhal s-ar schimba atunci, „fiind departe de vâltoare mercantilismului modern și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de vâltoare mercantilismului modern și a negoțului care mișcă banul și-l înmulțește, aducând pe lângă unele rele inevitabile, civilizația și progresul, bogăția și mărirea inerentă unor astfel de prefaceri sociale și comerciale”. Așa cum s-a văzut în paginile anterioare, urbea hușeană a progresat în cele două decenii de la Marea Unire, la fel ca întreaga Românie. Prosperitatea ar fi fost asigurată, dacă hușenii ar fi acționat cu mai multă vigoare în înfăptuirea obiectivelor propuse. Deși duceau o viață tihnită, totuși, un sentiment
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
bogăția și mărirea inerentă unor astfel de prefaceri sociale și comerciale”. Așa cum s-a văzut în paginile anterioare, urbea hușeană a progresat în cele două decenii de la Marea Unire, la fel ca întreaga Românie. Prosperitatea ar fi fost asigurată, dacă hușenii ar fi acționat cu mai multă vigoare în înfăptuirea obiectivelor propuse. Deși duceau o viață tihnită, totuși, un sentiment de neliniște plana asupra hușenilor (și nu numai!) la gândul că ar putea începe un nou război și că ar putea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
două decenii de la Marea Unire, la fel ca întreaga Românie. Prosperitatea ar fi fost asigurată, dacă hușenii ar fi acționat cu mai multă vigoare în înfăptuirea obiectivelor propuse. Deși duceau o viață tihnită, totuși, un sentiment de neliniște plana asupra hușenilor (și nu numai!) la gândul că ar putea începe un nou război și că ar putea veni bolșevicii. În martie 1919, Corneliu Zelea Codreanu, viitorul lider al Gărzii de Fier („Căpitanul”), pe atunci în vârstă de 20 de ani, a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
în luptă a unor unități din Divizia 21 Infanterie, la sud de Fălciu. Cele mai înverșunate lupte s-au desfășurat la Țiganca, Hâncești, Stoenești, Leca, Epureni, Purcari, Cetatea Albă, Odessa și Stalingrad. Pe Frontul de Est au luptat 717 tineri hușeni. Majoritatea dintre ei au participat și la luptele pentru eliberarea nord-vestului Transilvaniei, a Ungariei și a Cehoslovaciei. În cadrul campaniei de pe Prut, în bătălia de la Fălciu, au căzut eroic 120 de hușeni, care au fost înmormântați în cimitirul orașului (vezi Anexa
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și a Cehoslovaciei. În cadrul campaniei de pe Prut, în bătălia de la Fălciu, au căzut eroic 120 de hușeni, care au fost înmormântați în cimitirul orașului (vezi Anexa). Ne facem o datorie de onoare să elogiem spiritul de sacrificiu al unor eroi hușeni. Unul dintre aceștia a fost plutonierul TR Adrian Gh. Alexandrescu, din Regimentul 10 Vânători, care a murit în luptele de la Odessa. Pe Frontul de Est, în cursul anului 1943, au murit soldații: Mihai Lorenț, Ștefan Brănici, Mihai Gorgan, Macovei Ciobotaru
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
apropiere, a fost ridicat de hușeni ca o „Recunoștință eternă a celor care cu prețul sângelui și al vieții au păstrat Țara, limba străbună și credința”. Generalul Haralambie Bossie, (19 decembrie 1895, Huși - 22 aprilie 1988, Piatra Neamț) era și el hușean. Studiile militare (Școala Militară de Ofițeri de Cavalerie, 1914-1916, Școala Superioară de Război, 1927-1929) și devotamentul i-au asigurat o frumoasă carieră, de la sublocotenent (1916), la general de brigadă (1945); a trecut în rezervă la 1 ianuarie 1948, după ce a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]