245 matches
-
parcurgă, în adevăr, drumul acela tainic căruia vroia cândva să-i tragă harta și care supăra pe Nory. - Ca și cum n-ar fi destule dosuri în Cetatea ta vie! Să mai căutăm altele în suflet! . . . întreabă-mă pe mine prin ce hudiți cutreier cu îndeletnicirile mele pentru "Asistența femeii". Să te Jj? odată pe-acolo, te-ai sătura! Prin ochii lui Mini treceau atunci priviri care, desigur după ideile ei, ar fi proiectat, la examenul unor instrumente viitoare, fășii ele uliți, colțuri
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
și alături cu gardul la vale pînă în Ulița łigănimei (łigănimea Domnească) ce vine pe subt deal și pre uliță pînă la pîrîu, unde iaste Podul łiganilor, și pre matca pîrîului la deal pînă unde agiunge în locul lui Prăvălie în hudiță, care loc l-au cumpărat Apostol sulgerul de la Prăvălie, și tot pe pîrîu la deal pînă în pod, în fața Tîrgului (Târgul lui Barnovschi); și pre acesta loc al nostru iaste pivniță și dughene...și eu acmu acesta loc...am vîndut
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Tanga”. Ce să fac, părinte? Mai uit și eu... Și acum dacă nu ți-i cu supărare, am să-ți amintesc de Școala jdovască, despre care am mai vorbit când ne aflam în Târgul Făinii. Atunci am amintit doar de hudița de ieșire și intrare în școală. Acum iaca și dovada că pe lângă „ulicenii” care au închis hudița s-a aflat și egumenul mănăstirii Aron Vodă. La 18 septembrie 1714 (7223) Nicolae Alexandu (Mavrocordat) voievod a judecat această pricină. De la început
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
am să-ți amintesc de Școala jdovască, despre care am mai vorbit când ne aflam în Târgul Făinii. Atunci am amintit doar de hudița de ieșire și intrare în școală. Acum iaca și dovada că pe lângă „ulicenii” care au închis hudița s-a aflat și egumenul mănăstirii Aron Vodă. La 18 septembrie 1714 (7223) Nicolae Alexandu (Mavrocordat) voievod a judecat această pricină. De la început însă jidovii au spus că „zapisul de cumpărătura locului școalei nu iaste, că l-au arsu un
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
jidovii știindu-se cu dreptate „s-au sculat de s-au cercat și la catastiful tîrgului ce este pre mîna șoltuzului’ și s-au aflat scriși cu adevărat...din veleat 7178 (1670) iunie 15, în dzilele Io Duca voievod”. Despre hudiță scrie în catastif: „Venit-au Marco,...și au vîndut o casă gata cu loc cu tot, cîtu-i ține ograda și înaintea Vracniții iaste loc cît să întoarce un car și locul giumătate de uliță, pîn unde se face pod în
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
s-au aflatu deschisă”, dar „dinspre locul mănăstirii Golăii s au aflat...închisă cu un grajdiu și o cuhnicioară (bucătărie), ce au făcut un beșleagă (căpitan de beșlii)”. Așijderea și „părintele Gherasim vlădica de la Golăie” a mărturisit „c-au fost hudiță pe acolo ș-au închis acel beșleagă cu acel grajdiu și cuhne”. Trebușoara asta nu era chiar simplă, ci „pricinuește multă stricăciune mahalagiilor...de n-au pe unde mergi pe din dosu, pe la casăle lor, și încă ce mai multă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
înaintea noastră...Solomon și frate-său, Ursul, și Iusup, starostii de jidovi de târgu de Iași, și au făcut jalobă la domniia mea pre rugătoriul nostru sfinția sa părintele Dionisie... egumenul de la Aron Vodă, dzicând jidovii cum i au îngrădit sfinția sa hudița despre portița școalei lor; așijderea și alți mahalagii îi oprescu despre părți și vor să îngrădească, ca să n aibă pe unde ieși din școală nici la o uliță. Și bătrânii lor, carii au cumpărat acel loc, de și-au făcut
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
școala, avut-au și uliță, cât trecea un car, de la școală până la Podul Chervăsării, care acum se numește Ulița Podului Vechi.” Mai departe se spune că din zapisul acelor locuri adus de egumen nu este lămurit pe unde se afla hudița. Atunci s-au trimis vornici de poartă să cerceteze la fața locului, dar „mahalagii fiind prefăcuți, nu s-au putut îndrepta lucrul nice cum...” Atunci vodă a cerut ca „să giure trei jidovi bătrâni...cum că le-au arsu zapisul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
nu s-au putut îndrepta lucrul nice cum...” Atunci vodă a cerut ca „să giure trei jidovi bătrâni...cum că le-au arsu zapisul de la cine au cumpărat locul școalei, și nu iaste, și cum că au avut locul școalei hudiță pân-la Pod.” Jidovii au jurat și s-a hotărât să li se lase o hudiță de „opt palme, ca să aibă și jidovii hudiță de la portița școalei pân-la Pod.” „Îi adevărat că ispisocul aista îi o comoară. Am aflat atâtea lucruri
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
trei jidovi bătrâni...cum că le-au arsu zapisul de la cine au cumpărat locul școalei, și nu iaste, și cum că au avut locul școalei hudiță pân-la Pod.” Jidovii au jurat și s-a hotărât să li se lase o hudiță de „opt palme, ca să aibă și jidovii hudiță de la portița școalei pân-la Pod.” „Îi adevărat că ispisocul aista îi o comoară. Am aflat atâtea lucruri care de care mai aparte. Mai de preț însă este faptul că oricine și de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
zapisul de la cine au cumpărat locul școalei, și nu iaste, și cum că au avut locul școalei hudiță pân-la Pod.” Jidovii au jurat și s-a hotărât să li se lase o hudiță de „opt palme, ca să aibă și jidovii hudiță de la portița școalei pân-la Pod.” „Îi adevărat că ispisocul aista îi o comoară. Am aflat atâtea lucruri care de care mai aparte. Mai de preț însă este faptul că oricine și de orice neam ar fi fost era ascultat și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
moș Gheorghe, că cine nu-l știe?> Nu cred că i-am mulțumit omului pentru veste, fiindcă, cu ultimele puteri, am luat-o la fugă. Aproape de marginea satului, am întrebat de moș Gheorghe. Cel din fața mea mi-a arătat o hudiță unde, la a treia casă, ședea bătrânul. Sufletul îmi plecase cine știe pe unde, iar eu alergam nebun. La poarta omului m-am oprit, fără suflare. De dincolo de gard se auzea ronțăit de cal... <Doamne, Dumnezeule!!! E adevărat sau am
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
cât îi fi și îi trăi! Să te duci la al lui Cocostârc, destrăbălat-o!!! ― Daaa... ― Guraaa!!! Până nu-i prea târziu! ― Oare cum mai arată crâșma lui Aizic? Ar trebui să vedem - a deschis vorba Dumitru, în timp ce dădeau colțul hudiții de dincolo de Podul Trestienii. Au ajuns repede la crâșmă. ― Uite că acum deasupra ușii scrie: „Colțul vesel. La Aizic”. Hai să vedem cât îi de vesel colțul lui Aizic - a vorbit Todiriță, cu pecetea necazului pe chip. ― Cred că ai
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
se poate ascunde un nespălat de barbar. După ce lucrurile cu Adela s-au lămurit, Ilina s-a întors în adăpostul familiei ei, văzându-și mai departe de treburile casei. După ce s-a despărțit de mama ei, Adela a ieșit în mijlocul hudiței și, după ce a încălecat, cu două degete în gură a fluierat după prietenele ei, a dat pinteni calului și a ieșit în fața adăposturilor unde s-au găsit toate odată. -Am sosit! a strigat Angela. -Sunt cu tine, prințeso, a strigat
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
Apoi Uran s-a uitat la Amar și acesta a ordonat fetelor că sunt libere iar celor de față, le-a zis: -După un răstimp veniți toți la adăpostul închinăciunii. Uran urmat de Amar a făcut câțiva pași împreună pe hudiță îngrijorați de vestea proastă ce urma a se înfăptui. -Am primit vorbă bolnavă de la Târgov, precum că la hotare pâlpâie bucluc, îl informă Uran pe Amar. Dacă și amu ne pângăresc femeile, ne iau vitele, ne ard strânsura, ne iau
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
am colindat împreună toate ulițele Iașilor, vreme de un an și mai bine? Ai dreptate, dragule. De atunci pot să spun că mai știu și eu câte ceva despre bătrâna cetate... Asta mă bucură. Da’ cam ce iscodeai pe aici pe hudița asta bătută cândva de moș Creangă cu ciubotele lui de iuft? Că Bojdeuca nu-i departe. Uite-o colea. Ei! Mă gândeam și eu că oi descoperi măcar o țandără de piatră care să-mi povestească cam ce vorbea moș
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
ce îi fac eu când vine de la gârlă! Ei lasă că îi dau eu lui baltă!” Si iar începea să măture, cu așa o ciudă de nu se mai vedea din colbărie. Pe la o chindie, apărea și bunicul la colțul hudiței. Călca arar...azi-mâine, purtând undița pe umăr, iar în mână legăna ciorpacul cu câțiva chitici. Pălăria, răsturnată pe-o ureche, de parcă venea de la nuntă. Când bunica auzea scârțâitul portiței, ieșea de oriunde s-ar fi aflat și se repezea la
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
pe care stau e rămasă din altă vreme a Iașului (îmi asum eroarea asta gramaticală, dacă este eroare: Iașul, la singular, singularizat, cum a scris și buna mea prietenă, Magda U., în cărțile ei). Ca și fundacul Abrahamfi, ca și hudița Italiană, ca și Dochia, ca și Golia, strada mea mărturisește despre un timp revolut al uriașei grădini care era cartierul Tătărași. Cînd coborîm din mașină, mirosul de vară al Tătărașilor, mirosul sănătos de iarbă coaptă la soarele de iulie, ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
purtat steaua galbenă, Inge Deutschkron • Am vrut unitatea Germaniei, Helmult Kohl • Caietele privitorului tăcut, Constantin Ciopraga • Cinci degete-n ochi. Jurnal (1990-2006), Val Gheorghiu • Din trecut, Sergiu Dimitriu • Istoriografia română la vîrsta sintezei. A.D. Xenopol, Al. Zub • Jurnal politic, Ioan Hudiță • Memoria amfiteatrelor, Titus Raveica • Nicolae Iorga: O biografie, Nicolas Nagy-Talavera • Nicolae Titulescu, Walter M. Bacon • Periplu prin memorie, Alexandru Husar • Scîntei din vatra vremii, Virginia Șerbănescu • Shimon Peres. De la Dimona la Oslo, Ileana Cudalb • Vasile Pârvan. Dilemele unui istoric, Al.
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
nereglementat, o complexă încrengătură de ulițe: cele deschise în mahalaua Poștei (1850-1851), ulița de lângă biserica Sfinții Împărați (1851), ulița din zona de Nord a bisericii Precista (viitoarea stradă Lecca) ș.a. Un document din anul 1865, intitulat „Numirea ulițelor și a hudiților din urbea Bacău”, ne oferă următoarea statistică a străzilor orașului: trei străzi principale (șoseaua Alexandru Ioan I - viitoarea Bacău-Piatra - și dou) căi - Calea Ocnii și Calea București), 15 ulițe și 41 de hudițe (drumuri mici, înguste, asemănătoare unor poteci, ce
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
anul 1865, intitulat „Numirea ulițelor și a hudiților din urbea Bacău”, ne oferă următoarea statistică a străzilor orașului: trei străzi principale (șoseaua Alexandru Ioan I - viitoarea Bacău-Piatra - și dou) căi - Calea Ocnii și Calea București), 15 ulițe și 41 de hudițe (drumuri mici, înguste, asemănătoare unor poteci, ce asigurau comunicația cu arterele mai importante). Pentru cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, ipostazele, în care harta rutieră a orașului este surprinsă de sursele literare și arhivistice, sunt de-
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
MEMORII • Gheorghe Barbul, Al treilea om al Axei. Memorial Antonescu • Helen Keller, Povestea vieții mele • Ion Sceastlivăi, Exilat în Komi • Nicu Păun, Muntele suferinței • Marcel Petrișor, La capăt de drum • Costin Merișca, Tragedia Pitești • Al. Husar, Periplu prin memorie • Ioan Hudiță, Jurnal politic (vol. 1) • Ion I. Lapedatu, Memorii și amintiri • Helmut Kohl, Am vrut unitatea Germaniei • Radu T. Constantinescu, Temă cu variațiuni • Leah Rabin, Viața noastră, posteritatea lui • Ioan Hudiță, Jurnal politic (vol. 2) • Titus Raveica, Memoria amfiteatrelor • Constantin Ciopraga
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Costin Merișca, Tragedia Pitești • Al. Husar, Periplu prin memorie • Ioan Hudiță, Jurnal politic (vol. 1) • Ion I. Lapedatu, Memorii și amintiri • Helmut Kohl, Am vrut unitatea Germaniei • Radu T. Constantinescu, Temă cu variațiuni • Leah Rabin, Viața noastră, posteritatea lui • Ioan Hudiță, Jurnal politic (vol. 2) • Titus Raveica, Memoria amfiteatrelor • Constantin Ciopraga, Caietele privitorului tăcut • Virginia Șerbănescu, Scîntei din vatra vremii • Ioan Hudiță, Jurnal politic (vol. 3) • Inge Deutschkron, Am purtat steaua galbenă • Ilie Rad, La un ceai cu Ștefan J. Fay
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Helmut Kohl, Am vrut unitatea Germaniei • Radu T. Constantinescu, Temă cu variațiuni • Leah Rabin, Viața noastră, posteritatea lui • Ioan Hudiță, Jurnal politic (vol. 2) • Titus Raveica, Memoria amfiteatrelor • Constantin Ciopraga, Caietele privitorului tăcut • Virginia Șerbănescu, Scîntei din vatra vremii • Ioan Hudiță, Jurnal politic (vol. 3) • Inge Deutschkron, Am purtat steaua galbenă • Ilie Rad, La un ceai cu Ștefan J. Fay • Dimitrie Ghyka, Memorii (1894 - 1940) • Sergiu Dimitriu, Din trecut LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile colecției Memorii ARAD Librăria Corina, str.
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
vieții mele 4. Ion Sceastlivăi, Exilat în Komi 5. Stelian Tănase, Ora oficială de iarnă 6. Nicu Păun, Muntele suferinței 7. Marcel Petrișor, La capăt de drum 8. Costin Merișca, Tragedia Pitești 9. Al. Husar, Periplu prin memorie 10. Ioan Hudiță, Jurnal politic (vol. 1) 11. Ion I. Lapedatu, Memorii și amintiri 12. Helmut Kohl, Am vrut unitatea Germaniei 13. Radu T. Constantinescu, Temă cu variațiuni 14. Leah Rabin, Viața noastră, posteritatea lui 15. Ioan Hudiță, Jurnal politic (vol. 2) 16
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]