392 matches
-
spune că biserica actuală a fost construită cu stăruința preotului Constantin Pavelescu (1812-1870), cu ajutorul famiiilor Alexandru Hulubei și Tăutu, precum și al "poporănilor". Catapeteasma bisericii, strana arhierească, amvonul și alte obiecte de mobilier au fost făcute cu cheltuiala unui anumit Alexandru Hulubei. Catapeteasma bisericii datează din 1858, având următoarea inscripție: "Această sfântă catapeteasmă și alte lucruri sfinte, precum și Sfântul Prestol, masa de proscomidie, amvonul, strana arhierească și alte lucruri mai mici s-au făcut de noi cu toată cheltuiala dumisale Alexandru von
Biserica Cuvioasa Parascheva din Iași () [Corola-website/Science/318005_a_319334]
-
Catapeteasma bisericii datează din 1858, având următoarea inscripție: "Această sfântă catapeteasmă și alte lucruri sfinte, precum și Sfântul Prestol, masa de proscomidie, amvonul, strana arhierească și alte lucruri mai mici s-au făcut de noi cu toată cheltuiala dumisale Alexandru von Hulubei în anul 1858 iulie 3. Onoraților preoți care după vremi se vor învrednici a sluji în acest sânt locaș, vor lua osteneala a pomeni numele lui Alexandru și tot neamul Hulubesc și Tăutulesc pe care Dumnezeu îi cunoaște. Costul mai
Biserica Cuvioasa Parascheva din Iași () [Corola-website/Science/318005_a_319334]
-
acordat în 1924 titlul de „doctor honoris causa”, iar Academia Română l-a ales printre membrii ei titulari 1926. Dintre numeroșii săi studenți și discipoli, ale căror studii și cercetări le-a îndrumat, printre cei mai cunoscuți s-au numărat Horia Hulubei, Alexandru Cișman, Radu Cernătescu și Raluca Ripan, Tudor Ionescu, Cezar Parteni sau C. Mihul. Prieten din tinerețe cu Garabet Ibrăileanu, Dumitru D. Pătrășcanu, C. Stere, Mihai Carp, Mihail Sadoveanu, G. Topîrceanu, a făcut parte din prima grupare a revistei "Viața
Petru Bogdan () [Corola-website/Science/307117_a_308446]
-
statul său natal, Virginia, si sa aiba simbolul chimic Vi sau Vm. În 1934, H. G. MacPherson de la Universitatea Berkeley a demonstrat ineficacitatea dispozitivului folosit de Allison și că el nu a descoperit, de fapt, nimic. În 1936, fizicianul român Horia Hulubei și colegul său francez Yvette Cauchois au analizat, de asemenea, polucitul, de această data folosindu-se de aparatul lor de rezoluție înaltă cu raze X. Ei au observat mai multe linii de emisie slabe, care au presupus a fi ale
Franciu () [Corola-website/Science/305263_a_306592]
-
său francez Yvette Cauchois au analizat, de asemenea, polucitul, de această data folosindu-se de aparatul lor de rezoluție înaltă cu raze X. Ei au observat mai multe linii de emisie slabe, care au presupus a fi ale elementului 87. Hulubei și Cauchois și-au raportat descoperirea și au propus numele "moldaviu" elementului, si simbolul Ml, după Moldova, unde Hulubei s-a născut. În 1937, munca lui Hulubei a fost criticată de fizicianul american F. H. Hirsh Jr., care a contrazis
Franciu () [Corola-website/Science/305263_a_306592]
-
înaltă cu raze X. Ei au observat mai multe linii de emisie slabe, care au presupus a fi ale elementului 87. Hulubei și Cauchois și-au raportat descoperirea și au propus numele "moldaviu" elementului, si simbolul Ml, după Moldova, unde Hulubei s-a născut. În 1937, munca lui Hulubei a fost criticată de fizicianul american F. H. Hirsh Jr., care a contrazis metodele de cercetare a le lui Hulubei. Hirsh era sigur că eka-cesiul nu se putea gasi în natură, si
Franciu () [Corola-website/Science/305263_a_306592]
-
multe linii de emisie slabe, care au presupus a fi ale elementului 87. Hulubei și Cauchois și-au raportat descoperirea și au propus numele "moldaviu" elementului, si simbolul Ml, după Moldova, unde Hulubei s-a născut. În 1937, munca lui Hulubei a fost criticată de fizicianul american F. H. Hirsh Jr., care a contrazis metodele de cercetare a le lui Hulubei. Hirsh era sigur că eka-cesiul nu se putea gasi în natură, si ca Hulubei observase de fapt liniile de raze
Franciu () [Corola-website/Science/305263_a_306592]
-
și au propus numele "moldaviu" elementului, si simbolul Ml, după Moldova, unde Hulubei s-a născut. În 1937, munca lui Hulubei a fost criticată de fizicianul american F. H. Hirsh Jr., care a contrazis metodele de cercetare a le lui Hulubei. Hirsh era sigur că eka-cesiul nu se putea gasi în natură, si ca Hulubei observase de fapt liniile de raze X a mercurului sau a bismutului. Hulubei a insistat că aparatul sau cu raze X și metodele sale erau prea
Franciu () [Corola-website/Science/305263_a_306592]
-
a născut. În 1937, munca lui Hulubei a fost criticată de fizicianul american F. H. Hirsh Jr., care a contrazis metodele de cercetare a le lui Hulubei. Hirsh era sigur că eka-cesiul nu se putea gasi în natură, si ca Hulubei observase de fapt liniile de raze X a mercurului sau a bismutului. Hulubei a insistat că aparatul sau cu raze X și metodele sale erau prea precise pentru a face o astfel de greșeala. Din această cauză, Jean Baptiste Perrin
Franciu () [Corola-website/Science/305263_a_306592]
-
F. H. Hirsh Jr., care a contrazis metodele de cercetare a le lui Hulubei. Hirsh era sigur că eka-cesiul nu se putea gasi în natură, si ca Hulubei observase de fapt liniile de raze X a mercurului sau a bismutului. Hulubei a insistat că aparatul sau cu raze X și metodele sale erau prea precise pentru a face o astfel de greșeala. Din această cauză, Jean Baptiste Perrin, câștigător al Premiului Nobel și mentorul lui Hulubei a susținut că moldaviul este
Franciu () [Corola-website/Science/305263_a_306592]
-
a mercurului sau a bismutului. Hulubei a insistat că aparatul sau cu raze X și metodele sale erau prea precise pentru a face o astfel de greșeala. Din această cauză, Jean Baptiste Perrin, câștigător al Premiului Nobel și mentorul lui Hulubei a susținut că moldaviul este adevăratul eka-cesiu, si nu "franciul" descoperit de curând de către Marguerite Perey până când ea a fost demonstrată adevărată descoperitoare a elementului 87. Eka-cesiul a fost descoperit în 1939 de către Marguerite Perey de la Institutul Curie din Paris
Franciu () [Corola-website/Science/305263_a_306592]
-
cea mai înaltă poziție în cercetarea științifică, echivalentă cu profesor universitar. 1996-2000 Director Științific al IFIN-HH - cel mai mare institut de cercetare din România. Începând cu anul 1996, Cercetător principal gradul 1, Institutul Național de Fizică și Inginerie Nucleară Horia Hulubei (IFIN-HH), fostul IFIN reorganizat. Tot odată conducător de doctorat (Profesor Asociat, Facultatea de Fizică, Universitatea din București), din 1990. Profesorul Poenaru a organizat în București în anul 1999 simpozionul Internațional "Progrese în Fizica Nucleară", cu prilejul aniversării a 50 ani
Dorin Poenaru () [Corola-website/Science/330158_a_331487]
-
Poenaru. Un număr special al revistei "Romanian Reports in Physics" (Vol. 59 (2007), n.2) este dedicat celei de a 70-a aniversări a prof. Poenaru, cu contribuții ai multor oameni de știință din întreaga lume. Diploma de Onoare "Horia Hulubei" pentru contribuții deosebite aduse institutului în decursul timpului. IFIN-HH, 2007. Diploma de merit pentru activitate de excepție în anul 2005. IFIN-HH, 2005. "Adjoint Professor", Vanderbilt University, Nashville, TN, SUA, câte o lună în 1998, 1999, 2000 și 2002. Bursă acordată
Dorin Poenaru () [Corola-website/Science/330158_a_331487]
-
scaune cu mecanisme acționate hidroenergetic, aparținând lui Anast. I. Chirvasi; o biserică zidită în 1854 și o școală cu 72 de elevi (dintre care 6 fete). În comuna Valea Popii trăiau 1346 de locuitori în satele Valea Popii, Văcarea și Huluba. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna drept reședință a plășii Râurile, având 1171 de locuitori în satele Călceasa, Furnicoși, Geabelea, Mihăești și Valea Bradului. Comuna Drăghici avea 1772 de locuitori în unicul ei sat, iar comuna Valea Popii avea 1275
Comuna Mihăești, Argeș () [Corola-website/Science/300631_a_301960]
-
consemnează comuna drept reședință a plășii Râurile, având 1171 de locuitori în satele Călceasa, Furnicoși, Geabelea, Mihăești și Valea Bradului. Comuna Drăghici avea 1772 de locuitori în unicul ei sat, iar comuna Valea Popii avea 1275 de locuitori în satele Huluba și Valea Popii. În 1950, comunele au fost transferate raionului Muscel din regiunea Argeș, iar in 1968 au trecut la județul Argeș. La acea dată, comuna Valea Popii dispăruse, iar comuna Drăghici a fost desființată cu acea ocazie, satele lor
Comuna Mihăești, Argeș () [Corola-website/Science/300631_a_301960]
-
Ploiești. Ulterior, timp de un an (1956-1957), s-a specializat în fizică nucleară și aplicații ale tehnologiei nucleare în cadrul Facultății de Fizică a Universității din București. A fost un curs de specializare cu durata de 1 an, organizat de Horia Hulubei în cadrul Catedrei de Structura Materiei a Facultății de Fizică în colaborare cu IFA. După absolvirea cursului este repartizat în colectivul "ciclotron". De asemenea, în această perioadă de început se ocupă cu punerea la punct a tehnologiei de realizare în țară
Petre T. Frangopol () [Corola-website/Science/337541_a_338870]
-
A lucrat în Institutul de Fizică Atomică până în 1994. În perioada 1995-1998 este consilier al vicepreședintelui Academiei Române. În prezent este consilier științific la Consiliul Național al Cercetării Științifice (din 2000) și la Institutul Național de Fizică și Inginerie Nucleară "Horia Hulubei" (din 2006), și membru în Comisia prezidențială pentru analiza și elaborarea de politici în domeniul educației și cercetării (din 2006). A fost sau este membru al mai multor societăți de renume: A fost redactor șef al "Revistei de Politica Științei
Petre T. Frangopol () [Corola-website/Science/337541_a_338870]
-
puși de acesta. În ședința Biroului Organizației UTC, unii elevi propun schimbarea lui Șerban din funcția de secretar al organizației, iar Dana, în calitate de reprezentantă a comitetului UTC, afirmă că acesta este malițios și individualist. Șerban este înlocuit astfel cu Vlad Hulubei (Cătălin Păduraru) și își exprimă nemulțumirea că nu a fost susținut de iubita sa, punând mai presus interesul personal față de interesul clasei. Cei doi iubiți se despart. Pentru a se apropia de Dana, Mihai începe să studieze șahul pentru a
Liceenii () [Corola-website/Science/308360_a_309689]
-
(prescurtat CdF) este un buletin de informare de tip "newsletter", publicat de "Fundația Horia Hulubei" și Societatea Română de Fizică. Destinat inițial fizicienilor, el acoperă în prezent un domeniu larg de autori și cititori, apărând cu subtitlul "„ își propune să se adreseze întregii comunități științifice/universitare din țară și diaspora!”". "CdF" apare de la 15 iunie
Curierul de Fizică () [Corola-website/Science/315950_a_317279]
-
în misiune diplomatică. Marin a făcut studiile școlare, universitare și post-universitare în România, obținând titlul de doctor în fizică, în anul 1977, la "Institutul Central de Fizică" (redenumit ulterior ""Institutul național de cercetare și dezvoltare fizică și inginerie nucleară Horia Hulubei"").
Alexandru Marin () [Corola-website/Science/313946_a_315275]
-
decimează pe refugiați, deplasările epuizante ale trupelor și refugiul dureros din calea ocupanților. Capitolul „Avuzul cu pești japonezi” evocă drumul obositor al refugiaților către Moldova: "„Toată bătătura dinaintea cârciumii gemea de căruțe, trăsuri de oraș cu cufere legate la spate, hulube ridicate în sus ca la bâlciuri; caii cu botul în fân, cu urechile pleoștite în țârâiala ploii. Oameni legând a doua oară boccelele desfăcute. Pasări cârâind, cotcodăcind, gâgâind, măcăind în cuști. Înjurături și femei bocindu-se. Peste toate: stoarcerea neistovită
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
părăsească formația și să-și consacre timpul liber pregătirii școlare. Peste o lună are loc însă un concurs muzical important, iar cei patru membri ai trupei: Mihai Marinescu (Ștefan Bănică-junior), chitarist și liderul trupei, chitaristul Adrian (Dan Cociș), clăparul Vlad Hulubei (Cătălin Păduraru) și toboșarul Ionică Popescu (Mihai Constantin), trebuie să găsească cât mai urgent o solistă nouă. La propunerea lui Ionică, membrii formației își schimbă stilul de la muzică ușoară la rock'n'roll și o acceptă ca solistă pe Geta
Liceenii Rock'n'Roll () [Corola-website/Science/323774_a_325103]
-
aici, fără să mă anunțe de ceea ce a „clocit”; mi-a comunicat cele „aranjate” după maniera orientală, abia la sfârșitul lunii noiembrie. Oameni! Eu am avut în octombrie prima criză gravă de rinichi. I-am trimis certificatele d[omnu]lui Hulubei. Ministerul, după mai multe telegrame, văzând că mă costă o avere plecarea de aici cu familia, a decis să rămân pe loc, fără să-mi precizeze prelungirea misiunii mele la Școală. Evident, colegul s-a grăbit, în ziua de 1
Însemnări despre cărturarul Sever Pop by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4230_a_5555]
-
a fost redactor la oficiosul "Sfatul Țării", iar din toamna aceluiași an a devenit deputat în Sfatul Țării de la Chișinău și a votat unirea fără condiții. Între anii 1923-1924, la Iași, participă la redactarea ziarului "Îndrumarea", alături de Radu Cernătescu, Horia Hulubei, Oscar Franche, Ștefan Bârsănescu și alții - în cadrul orientării împotriva mișcărilor legionară și cuzistă. Din 1925 începe și colaborarea la prestigioasa revistă ieșeană "Viața românească", semnând mai ales recenzii și traduceri din limba rusă. După anul 1929 se consacră problemelor filosofice
Vasile Harea () [Corola-website/Science/319143_a_320472]
-
la "Brookhaven Național Laboratory". Aici lucrează în cadrul grupului de structură nucleară la High Flux Beam Reactor. În anul 1997 ajunge profesor la Universitatea Yale. Din 2004 ocupa postul de director general al Institutului Național de Fizică și Inginerie Nucleară "Horia Hulubei".
Nicolae Victor Zamfir () [Corola-website/Science/307381_a_308710]