1,337 matches
-
ușa, m-am uitat la ceea ce-mi dăduse Jim: o punguță Ziploc din plastic transparent, care părea să aibă În ea un teanc de chitanțe. M-am gândit că a fost drăguț din partea lui Jim să salveze facturile lui Hunter. Când mă Îndreptam să las punguța pe masa din hol ca să o ia Hunter, ceva de pe chitanța de deasupra teancului mi-a atras privirea. Era acela... am luat punguța din nou și m-am uitat mai bine prin plastic. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
plastic transparent, care părea să aibă În ea un teanc de chitanțe. M-am gândit că a fost drăguț din partea lui Jim să salveze facturile lui Hunter. Când mă Îndreptam să las punguța pe masa din hol ca să o ia Hunter, ceva de pe chitanța de deasupra teancului mi-a atras privirea. Era acela... am luat punguța din nou și m-am uitat mai bine prin plastic. Era acela semnul pentru o liră sterlină tipărită În partea de sus a chitanței? Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
a chitanței? Nu putea fi, nu? Cuprinsă de neliniște, am desfăcut punguța și am scos chitanța. Pe ea scria: BLAKES HOTEL Roland Garden 33 Londra SW7 17 septembrie Costul camerei: 495 £ Room-service : 175 £ Mini bar : 149 £ Mini bar! Mini bar? Hunter băuse alcool În valoare de 300 $! Într-o cameră de hotel! Într-unul dintre cele mai sexy hoteluri din Londra! Simțeam cum intru În panică: am verificat din nou data, storcându-mi creierii. 17 septembrie. Cu două săptămâni Înainte de petrecerea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
din Londra! Simțeam cum intru În panică: am verificat din nou data, storcându-mi creierii. 17 septembrie. Cu două săptămâni Înainte de petrecerea de divorț. Fusese În Acel Weekend, eram sigură de asta, atunci când fusese imposibil de dat de urma lui Hunter la Paris. Phoebe Îl văzuse la Londra. Hunter mă mințise În față și, mai rău, dăduse vina pe cineva nevinovat, pe creierul rarefiat al unei femei Însărcinate. Îmi tremurau mâinile. „Poate că mă Îmbolnăvesc de scleroză multiplă“, m-am speriat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
verificat din nou data, storcându-mi creierii. 17 septembrie. Cu două săptămâni Înainte de petrecerea de divorț. Fusese În Acel Weekend, eram sigură de asta, atunci când fusese imposibil de dat de urma lui Hunter la Paris. Phoebe Îl văzuse la Londra. Hunter mă mințise În față și, mai rău, dăduse vina pe cineva nevinovat, pe creierul rarefiat al unei femei Însărcinate. Îmi tremurau mâinile. „Poate că mă Îmbolnăvesc de scleroză multiplă“, m-am speriat eu, privindu-mi degetele tremurânde. Poate că soțul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
privindu-mi degetele tremurânde. Poate că soțul meu mă făcuse să mă Îmbolnăvesc de scleroză multiplă prin activitățile sale de distracție la hotel, atât de lipsite de considerație la adresa mea. Asta era groaznic. Ce să fac? Să-l sun pe Hunter acum și să-i spun că descoperisem totul? Sau eram sub influența momentului? Să o sun pe Lauren și să-i spun ei ce descoperisem? Sau ea ar fi chemat imediat avocații? Poate ... —Bună, iubito. Am tresărit. Fusesem atât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
eram sub influența momentului? Să o sun pe Lauren și să-i spun ei ce descoperisem? Sau ea ar fi chemat imediat avocații? Poate ... —Bună, iubito. Am tresărit. Fusesem atât de cufundată În gândurile mele, că nu-l observasem pe Hunter intrând În apartament. Înainte să pot spune ceva, el mă săruta de bun-găsit și mă mângâia pe păr, ca și cum putea să-și dea seama că aveam nevoie să fiu calmată. —O, Sylvie, ce rochie superbă ai pe tine, spuse Hunter
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
Hunter intrând În apartament. Înainte să pot spune ceva, el mă săruta de bun-găsit și mă mângâia pe păr, ca și cum putea să-și dea seama că aveam nevoie să fiu calmată. —O, Sylvie, ce rochie superbă ai pe tine, spuse Hunter. Observând grămada de haine, adăugă: — Îți mulțumesc că mi-ai luat hainele de la curățătorie. Chiar nu e nevoie să faci asta... ești atât de ocupată. Le-aș fi luat eu. Nu am spus nimic. Ați auzit careva vreodată de ne-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
Nu aș putea spune că aveam cu adevărat chef de prânzul Baby Buggy al lui Phoebe a doua zi: singurele lucruri la care mă puteam gândi erau chitanța aceea de la hotelul din Londra și ce naiba urma să-i spun lui Hunter. Dar când, trăgând speranța că el va fi de aceeași părere cu mine, i-am spus lui Thack că eram prea ocupată la birou ca să mă mai pot strecura să merg și la prânzul lui Phoebe, el a făcut exact
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
rup acolo nițel de nebunia din magazin, mă gândeam. Baia era ocupată, așa că m-am prăbușit pe un fotoliu, prost dispusă. „Ce urma să fac oare?“ mă tot Întrebam În sinea mea. „Dacă aș fi avut o discuție deschisă cu Hunter, aceasta ar fi avut un singur rezultat“, chibzuiam eu, cuprinsă de spaimă. „Dar nu puteam să nu am o discuție aprinsă cu el... sau poate că da? De ce să nu pot să trec pur și simplu peste asta, să uit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
idee prea bună să-i povestesc lui Lauren despre chitanța de la hotel. —Pari deprimată. Conversația noastră e de vină? Te-a dezgustat de tot? Chiar arăți deprimată. Oare era atât de vizibil? —E vorba de... hainele de la curățătorie ale lui Hunter, am spus. —Despre ce tot vorbești acolo? Întrebă Lauren. Am oftat și apoi i-am spus adevărul. — Am găsit chitanța asta de hotel În costumul lui adus de la curățat. Era de undeva de unde el spusese că nu fusese. Cred că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
avea dreptate: nu puteam face nimic dacă nu eram sigură. —OK, hai că eu ies, am spus, ridicându-mă. — Te sun eu mai Încolo, zise Lauren, pe un ton atoateștiutor. Dar să nu te apuci să-i spui ceva lui Hunter pe tema asta. —Bun sfat. Mulțumesc, am spus. Când am intrat din nou În magazin, mulțimea Începea să se risipească. Pe neașteptate, cineva m-a bătut pe umăr. —Sylvie? Sylvie? M-am Întors. Lângă mine se afla Alixe, cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
cu ea: era singura persoană căreia Îi spusesem de chitanța de la hotel, iar În ultimele zile chestia asta mă rodea fără milă. Totuși, ultimul lucru pe care mi-l zisese Lauren fusese să nu care cumva să-i menționez lui Hunter ceva În legătură cu chitanța. Așa zăpăcită cum era, consideram totuși că Lauren avea o Înțelepciune instinctivă când era vorba de relații. Am hotărât să nu spun nimic deocamdată, dar asta nu putea să rămână așa pentru multă vreme: Hunter simți curând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
menționez lui Hunter ceva În legătură cu chitanța. Așa zăpăcită cum era, consideram totuși că Lauren avea o Înțelepciune instinctivă când era vorba de relații. Am hotărât să nu spun nimic deocamdată, dar asta nu putea să rămână așa pentru multă vreme: Hunter simți curând că nu eram În apele mele. Într-o noapte, când eram În pat, Hunter zise: Ce lenjerie de pat frumoasă... perfectă pentru... se Înclină spre mine și mă sărută. — Sunt marca Olatz, i-am zis, Îndepărtându-mă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
Înțelepciune instinctivă când era vorba de relații. Am hotărât să nu spun nimic deocamdată, dar asta nu putea să rămână așa pentru multă vreme: Hunter simți curând că nu eram În apele mele. Într-o noapte, când eram În pat, Hunter zise: Ce lenjerie de pat frumoasă... perfectă pentru... se Înclină spre mine și mă sărută. — Sunt marca Olatz, i-am zis, Îndepărtându-mă de el. Verișoara ta le-a trimis ca dar de nuntă. Este uimitor cum uneori nici măcar o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
pernă cusute de mână, tivite cu dantelă nu poate face nimic ca să te Înveselească. Mă simțeam mult prea neliniștită ca să mai am chef de ceva romantic În noaptea aia, cu sau fără așternuturi Olatz. Iubito, ce s-a Întâmplat? Întrebă Hunter drăgăstos. —Nimic, i-am răspuns, cu ochii Închiși. Sunt obosită. —Pari tristă, insistă el, mângâindu-mă pe păr. Ăăă... nu sunt tristă, am bălmăjit eu. De fapt, eram furioasă, dar nu știam ce să fac. —Voiam să te Întreb dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
dacă ai putea veni cu mine la Paris pentru o săptămână, când plec data următoare. Am de gând să merg În prima săptămână din noiembrie. Asta te-ar mai Înveseli? Era o propunere minunată, dar eu aveam pata pusă pe Hunter. Nu puteam să-l las să scape atât de ușor. Nu am nevoie să fiu Înveselită, am zis bosumflată, aprinzând lumina și uitându-mă cu severitate la soțul meu. Atunci de ce te Încrunți În felul ăsta adorabil de morocănos? Întrebă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
Nu puteam să-l las să scape atât de ușor. Nu am nevoie să fiu Înveselită, am zis bosumflată, aprinzând lumina și uitându-mă cu severitate la soțul meu. Atunci de ce te Încrunți În felul ăsta adorabil de morocănos? Întrebă Hunter, părând să fie foarte amuzat. Ce e? Hunter era atât de drăguț, că mi-a fost imposibil să rămân furioasă pe el la nivelul cerut de situație. Ia uită-te la el, cât de minunat arăta, așa cum stătea acolo ghemuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
de ușor. Nu am nevoie să fiu Înveselită, am zis bosumflată, aprinzând lumina și uitându-mă cu severitate la soțul meu. Atunci de ce te Încrunți În felul ăsta adorabil de morocănos? Întrebă Hunter, părând să fie foarte amuzat. Ce e? Hunter era atât de drăguț, că mi-a fost imposibil să rămân furioasă pe el la nivelul cerut de situație. Ia uită-te la el, cât de minunat arăta, așa cum stătea acolo ghemuit lângă mine, somnoros. L-am sărutat. Poate că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
puteam să renunț la toate acuzațiile de rea purtare, chiar din acel moment? Poate că așternuturile acelea mult prea scumpe erau, până la urmă, foarte romantice... —Hai, iubito, spune, că-ți tot ninge și Îți plouă de zile În șir, insistă Hunter. Poate că ar trebui să zic ceva. Să mă descarc. Poate că exista o explicație simplă și voi putea merge la Paris În noiembrie cu Hunter, să mă distrez de minune. Adevărul era că un puteam să continui În felul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
iubito, spune, că-ți tot ninge și Îți plouă de zile În șir, insistă Hunter. Poate că ar trebui să zic ceva. Să mă descarc. Poate că exista o explicație simplă și voi putea merge la Paris În noiembrie cu Hunter, să mă distrez de minune. Adevărul era că un puteam să continui În felul ăsta, indiferent care ar fi fost sfaturile pe care mi le dăduse Lauren. —Păi... nu e... nimic, am spus, În cele din urmă. Într-una din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
pe care mi le dăduse Lauren. —Păi... nu e... nimic, am spus, În cele din urmă. Într-una din zilele trecute, când Jim a adus Înapoi costumele tale, mi-a dat un teanc de chitanțe. —Ce vrei să spui? rosti Hunter Întrebător. M-am aplecat peste marginea patului și am deschis sertarul de la noptieră. Acolo era punguța Ziploc. Am scos-o, am deschis-o și am pescuit din ea chitanța de la Hotel Blakes. — Te rog să-mi explici asta, am spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
peste marginea patului și am deschis sertarul de la noptieră. Acolo era punguța Ziploc. Am scos-o, am deschis-o și am pescuit din ea chitanța de la Hotel Blakes. — Te rog să-mi explici asta, am spus, ținând spre el chitanța. Hunter o examină. Este o notă de plată de la un hotel, zise el. Ar fi trebuit să i-o dau contabilului acum câteva săptămâni. O puse pe noptiera lui, ca și cum nu era nimic ciudat În legătura cu ea. Și acum, ce-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
acum câteva săptămâni. O puse pe noptiera lui, ca și cum nu era nimic ciudat În legătura cu ea. Și acum, ce-ar fi ca eu și soția mea să profităm din plin de cadoul mult prea scump primit de la verișoara mea? Hunter Începu să-și frece fața de umărul meu. Era uimitor, chiar se purta de parcă totul era În regulă. M-am tras de lângă el, supărată. —Hunter, eu Încerc aici să mă cert rău cu tine! izbucnii eu, Îndepărtându-l de lângă mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
soția mea să profităm din plin de cadoul mult prea scump primit de la verișoara mea? Hunter Începu să-și frece fața de umărul meu. Era uimitor, chiar se purta de parcă totul era În regulă. M-am tras de lângă el, supărată. —Hunter, eu Încerc aici să mă cert rău cu tine! izbucnii eu, Îndepărtându-l de lângă mine. Păi de ce s-ar certa un cuplu proaspăt căsătorit așa de fericit ca noi? spuse, pe un ton de glumă. Nu lua deloc În serios
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]