217 matches
-
Sfintei Fecioare, de care este legat trecutul mânăstirii se păstrează cele două policandre de la Șerban Cantacuzino și doamna Marica Brâncoveanu, cele trei icoane mari împărătești, precum și alte 36 de icoane mai mici, zugrăvite în anii 1833-1840 de Gheorghe Gherontie de la Hurezi. În 1715 Ștefan Cantacuzino restaurează în întregime clopotnița mânăstirii, situată la intrarea în incinta principală și Casa Domnească. După restaurarea din 1938-1940, făcută de Ministerul Aerului și Marinei acest ansamblu monahal a devenit în mod simbolic altar de închinare pentru
Biserica de lemn din Mănăstirea Dintr-un lemn () [Corola-website/Science/320483_a_321812]
-
siliștea satului den sus până în cel de jos și în cel despre a[mia]zăzi până în cel dinspre miazănoapte ... aprilie, 7, 7235 (1727)" (Revista de Istorie Bisericească, 1943, nr. 3, p. 151 - 152). Nicolae Iorga în Hârtii din arhiva mănăstirii Hurezului (București, 1907, p. 192 -193, 273, 303 - 304) reda pe scurt acest zapis, iar despre schitul Bodești - Vâlcea spune că: "a fost ridicat de vel Stolnicul Constandin Obedeanu împreună cu alți boieri ... pe vreme ce era parte de țară supt stăpânirea
Biserica „Intrarea în Biserică” din Bodești () [Corola-website/Science/319894_a_321223]
-
a ridicat mănăstirea din Râmnicu Sărat, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, închinată mănăstirii Sfânta Ecaterina din Muntele Sinai. În vara anului 1690, Constantin Brâncoveanu a pus piatra de temelie a celei mai de seamă din ctitoriile sale, Mănăstirea Horezu (sau „"Hurezi"”), cu hramul Sfinții împărați Constantin și Elena. Printre alte biserici și mănăstiri ctitorite sau refăcute de Brâncoveanu sunt Mănăstirea Sâmbăta de Sus, Mănăstirea Surpatele, Mănăstirea Polovragi și Mănăstirea Turnu din Târgșoru Vechi. Anvergura averii lui Constantin Brâncoveanu a făcut impresie
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
a Ruxandrei (fiica lui Petru Rareș și soția lui Alexandru Lăpușneanu) - cu niște obraji scofâlciți și urâțiți de suferință, cu buze pline de amărăciune. Petru Comarnescu a considerat că Baltazar s-a inspirat pentru această lucrare din frescele de la Mănăstirea Hurezi și nu de la chipul domniței existent în frescele de la Rădăuți (respectiv Mănăstirea Slatina), sau de la Mănăstirea Dochiaru de la Muntele Athos. Apcar Baltazar a avut o mulțime de proiecte cu privire la pictura cu tematică istorică și în acest sens a lucrat o
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
Baltazar s-a documentat temeinic înainte de a aborda zugrăvirea în frescă, fiind un studios înveterat; el a cercetat amănunțit nu doar vechile așezăminte românești, ci și arta bizantină. A executat releveuri și schițe pregătitoare - cum au fost cele de la Mănăstirea Hurezi. Astfel, Nicolae Pora a menționat că Baltazar a făcut „"... o serie întreagă de desenuri, adevărate bijuterii de artă străveche adunate pe nenumărate planșe, muncind cu răbdare de benedictin, copiind pe încetul elementele caracteristice necesare unei vaste lucrări asupra vechei noastre
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
Toate desenele pe care pictorul le-a făcut au o valoare de sine stătătoare datorată fineții execuției și dezvăluie calitățile de decorator ale artistului. Acesta a publicat în perioada anilor 1908-1909 în "Buletinul monumentelor istorice" monografii tematice precum: "Frescurile de la Hurezi", "Decorațiunile de la paraclisul Mitropoliei din București" și "Frescurile de la Colțea". Printre ultimele lucrări de grafică pe care pictorul le-a realizat au fost copiile făcute la Mănăstirea Hurezi și la Filipeștii de Pădure. În acestea se poate observa atenția pe
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
perioada anilor 1908-1909 în "Buletinul monumentelor istorice" monografii tematice precum: "Frescurile de la Hurezi", "Decorațiunile de la paraclisul Mitropoliei din București" și "Frescurile de la Colțea". Printre ultimele lucrări de grafică pe care pictorul le-a realizat au fost copiile făcute la Mănăstirea Hurezi și la Filipeștii de Pădure. În acestea se poate observa atenția pe care el a acordat-o motivelor ornamentale pe care a intenționat să le utilizeze în viitoarele sale creații artistice. Fiind trimis de Ministerul Instrucțiunii la Mănăstirea Hurezi, el
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
Mănăstirea Hurezi și la Filipeștii de Pădure. În acestea se poate observa atenția pe care el a acordat-o motivelor ornamentale pe care a intenționat să le utilizeze în viitoarele sale creații artistice. Fiind trimis de Ministerul Instrucțiunii la Mănăstirea Hurezi, el a fructificat pe deplin caracteristicile picturilor murale pe care le-a studiat la fața locului. Amplul studiu monografic intitulat "Frescurile de la Hurezi", bogat ilustrat, urma să fie publicat în trei părți în "Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice". A publicat prima
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
a intenționat să le utilizeze în viitoarele sale creații artistice. Fiind trimis de Ministerul Instrucțiunii la Mănăstirea Hurezi, el a fructificat pe deplin caracteristicile picturilor murale pe care le-a studiat la fața locului. Amplul studiu monografic intitulat "Frescurile de la Hurezi", bogat ilustrat, urma să fie publicat în trei părți în "Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice". A publicat prima parte, partea a doua și a treia însă au rămas în manuscris, din cauza decesului prematur din data de 26 septembrie 1909. În activitatea
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
Biserica bolniță a mănăstirii Hurezi, sat Romanii de Jos, județul Vâlcea a fost construită în (1699). Biserica are hramul „Adormirea Maicii Domnului” și se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI . Bolnița este așezată, după cum era rânduială, în afara zidurilor înalte ale mănăstirii
Biserica Bolniței Mănăstirii Hurezi () [Corola-website/Science/320538_a_321867]
-
întărită în semnificații prin prezența celor doisprezece profeți care au vestit-o, Iacov, Moise, Aaron, Ghedeon, David, Solomon, Isaia, Ieremia, Iezechil, Daniil, Avacuum, Zaharia. Decorul vegetal în care sunt inserate medalioanele celor doisprezece profeți este o constantă a ansamblului de la Hurezi, fiind prezent și în trapeza mănăstirii. Iconografia naosului este alcatuită conform aceluiași principiu, fiind inspirată din aceeași idee. Două din scenele figurate în timpane trimit la intrupare: Nașterea Fecioarei și Nasterea Mântuitorului. Amplasarea Cinei în registrul Patimilor e menită să
Biserica Bolniței Mănăstirii Hurezi () [Corola-website/Science/320538_a_321867]
-
fiind o invenție monastică în spiritul athonit și fiind apropiată în semnificații de scenele care ilustrează Apocalipsul din trapeza Mănăstirii Dochiariu, unde se află pictată alături de Adormirea Sfântului Efrem și, probabil, în același spirit cu alegoriile ilustrate în trapeza Mănăstirii Hurezi. Tabloul votiv se desfășoară de o parte și de alta a intrării în naos, la stânga Doamna Maria susține macheta bisericii împreună cu Vodă Brâncoveanu fiind binecuvântați Iisus care apare într-un medalion. La dreapta, purtând sfinte cruci sunt pictați voievodul Antonie
Biserica Bolniței Mănăstirii Hurezi () [Corola-website/Science/320538_a_321867]
-
ctitorită de Arhimandritul Ioan, posibil stareț al mănăstirii celei mari, ca biserică pentru robii care munceau pe domeniul mănăstirii. Ctitorul este înfățișat în tabloul votiv, alături de Constantin Brâncoveanu, de voievodul Constantin Nicolae, precum și de o parte dintre călugării de la Mănăstirea Hurezi, care au ajutat la ridicarea acesteia. Pe atunci, mănăstirea avea obște de călugări, în vreme ce astăzi ea are obște de maici. Pictura în frescă a bisericii, care acoperă în întregime interiorul acesteia și care a fost păstrată până astăzi, într-o
Biserica Sfinții Îngeri din Romanii de Jos () [Corola-website/Science/325253_a_326582]
-
una deosebit de simplă, asemănându-se cu alte biserici din județul Vâlcea (Bolnița din Bistrița, Bolnița de la Arhiepiscopia din Vâlcea, Biserica Bălănești). Biserica este văruită în alb, un singur brâu colorat încingându-i silueta robustă. Pridvorul bisericii închinate Sfinților Îngeri din Hurezi este unul unic în arhitectura românească. Privită de sus, biserica este unitară, acoperișul acesteia fiind de formă perfect ovală. La nivelul solului însă, biserica se termină brusc, mai înainte de terminarea acoperișului, astfel încât o parte semnificativă a acestuia stă suspendată în
Biserica Sfinții Îngeri din Romanii de Jos () [Corola-website/Science/325253_a_326582]
-
din zid și frumos pictat. Biserica „Sfinții Îngeri” funcționează astăzi ca biserică de parohie, ea aparținând satului Romanii de Jos. Însă datorită arhitecturii acesteia, cât și datorită ctitorilor ei, biserica poate fi foarte ușor încadrată în ansamblul arhitectural monahal de la Hurezi. Împreună cu celelalte patru biserici, aceasta formează o Sfântă Cruce: Biserica cea mare, a Sfinților Împărați Constantin și Elena, se află în centru, în vreme ce biserica Bolniței, cele două schituri și Biserica Sfinților Îngeri, se află în cele patru laterale ale Crucii
Biserica Sfinții Îngeri din Romanii de Jos () [Corola-website/Science/325253_a_326582]
-
Sfintei Fecioare, de care este legat trecutul mânăstirii se păstrează cele două policandre de la Șerban Cantacuzino și doamna Marica Brâncoveanu, cele trei icoane mari împărătești, precum și alte 36 de icoane mai mici, zugrăvite în anii 1833-1840 de Gheorghe Gherontie de la Hurezi. În 1715 Ștefan Cantacuzino a restaurat în întregime clopotnița mânăstirii, situată la intrarea în incinta principală, și Casa Domnească. Și el apare într-un tablou din pridvor în postură de ctitor. În anii 1938-1940, Ministerul Aerului și Marinei a restaurat
Biserica de piatră din Mănăstirea Dintr-un lemn () [Corola-website/Science/327619_a_328948]
-
al III-lea, trupurile fiindu-le aruncate în mare. La 20 iunie 1992 a fost canonizat de către Biserica Ortodoxă Română, fiind venerat alături de frații și tatăl său sub numele de „Sfinții Mucenici Brâncoveni”. Este reprezentat în pictura votivă a Mânăstirii Hurezi.
Ștefan Brâncoveanu () [Corola-website/Science/332228_a_333557]