KorAP: Find »[drukola/base=iț & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...8 9 10 ...12 >

286 matches

Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467

din nou �ntunericul. Odat? cu izbucnirea R? zboiului din Crimeea a ap? rut totu? i o lic? rire la cap? tul tunelului. Tratatul de Pace de la Paris i? a redat Rom�niei o parte a Basarabiei. �n mijlocul euforiei generale de la sf�r? ițul deceniului 1850? 1860, cu sprijinul lui Napoleon�III (autointitulat ap? r? tor al na? ionalismului de pretutindeni), Rom�nia a dob�ndit rangul de na? iune, �n ciuda opozi? iei multora dintre marile puteri. Domnitorul Alexandru Ioan Cuza al Moldovei a

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
gie. Sergentul care f? cea recrut? ri �? i f? cea apari? ia �n pragul colibelor ?? rănilor ? i le lua copiii �n nouă armat?. Dincolo de toate acestea se aflau intangibilele interese str? ine ascunse. Produc? ia de petrol a �nceput pe la sf�r? ițul secolului. Ea se află �n cea mai mare parte �n proprietatea str? inilor ? i era dirijat? de ace? tia. Erau implică? i �n proprietatea asupra c? ilor ferate ? i �n construc? îi, a? a c? ? i?au f? cut apari? ia concesiunile guvernamentale. Guvernul

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Erau implică? i �n proprietatea asupra c? ilor ferate ? i �n construc? îi, a? a c? ? i?au f? cut apari? ia concesiunile guvernamentale. Guvernul rom�n f? cea foarte multe �mprumuturi, iar concesiunile erau disponibile dac? guvernul era docil. Astfel, pe la sf�r? ițul secolului, capitalismul ? i imperialismul erau �n plin av�nt, cu str? ini sau nonetnici rom�ni �n multe pozi? îi cheie. Erau foarte mul? i greci, armeni ? i evrei. �n Rom�nia existau ? i alte na? ionalit?? i, �ns? , pentru na? ionali? ți

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
al XIX-lea, p? m�nturile rom�ne? ți au fost unele dintre cele mai nesigure p? r? i ale Europei. Astfel �nc�ț, doar o minuscul? comunitate evreiasc? , majoritatea sefarzi, s? a stabilit �n Rom�nia pe vremea otomanilor. La sf�r? ițul Evului Mediu, mul? i evrei germani (Ashkenazi) au migrat spre Reczypoczpolita, teritoriile nelocuite ale regatului polonez. Gabriel Bethlen, luminatul principe protestant al Transilvaniei, a invitat comunitatea evreiasc? sefard? s? se stabileasc? �n aceast? regiune. Membrii ei au fost implică? i aici

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
germane, Austria ? i Germania, brutalitatea acestui antisemitism a fost f? r? precedent �n istoria scris?; �n afară blocului etnic german, numai Ungaria (cu �cultură ei subgermanic? �, a? a cum i? ar spune Iorga) la adoptat. Remarc�nd acest fenomen la Viena sf�r? ițului de veac, cu �nflorirea ei cultural? datorat? �n mare parte evreilor asimilă? i, Carl Schorske scria: �Dac? civiliza? ia reprezint? o for?? democratic? de? inut? de c�? iva cu consim?? m�ntul celor mul? i, atunci este rezonabil s? presupunem c

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
s? g?se? ți vreo referin?? la divinitate, cu excep? ia situa? iilor �n care vorbe? te despre Na? iune. O rud? �ndep? rtat? , Frasin Munteanu? R�mnic, �? i aduce aminte de Duminică de Pa? ți a anului 1932, spre sf�r? ițul premieratului lui Iorga. Iorga era la Bucure? ți, unde r? m?șese din cauza obligă? iilor lui oficiale. Mai locuiau cu el mama sa (�n v�rst? de 90 de ani la vremea aceea), ț�n? rul Frasin Munteanu? R�mnic ? i familia

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
i bazat? pe astfel de lucruri�39. Este limpede c? aici s? a conturat rolul lui �n mi? carea politicoliterar? grupat? �n jurul revistei �S? m?n? torul�. �n ultimii lui ani de liceu, Iorga a c? utat solu? îi �n socialismul lui Marx. La sf�r? ițul secolului al XIX-lea, socialismul marxist era r? sp�ndit �n r�ndul intelectualit?? îi din Ia? i ? i chiar ? i din Bucure? ți. Iorga a venit �n contact cu ideile lui Marx prin intermediul unui pastor englez, Mayers, ? i al familiei acestuia

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
urm? , �n aprilie 1890, s? a celebrat la Ia? i c? s?toria dintre Nicolae Iorga ? i Maria Tasu52. La pu? în timp dup? aceea, tinerii c? s?tori? i au plecat �n Italia. Familia Iorga a petrecut dou? luni de la sf�r? ițul prim? verii ? i �nceputul verii, str? b?ț�nd Italia �n lung ? i?n lat. �n zilele noastre, cu c? l?toriile cu itinerar prestabilit ? i pl? țîțe dinainte, po? i str? bate Italia �ntr? o s? pt? m�n? sau dou?. Pe vremea lui

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
care spoliau Rom�nia. Dup? p? rerea lui, ace? tia erau �n trecere prin ? inuturile rom�ne? ți, cucerindu? le, jefuind, pustiind ? i viol�nd, dar cel mai adesea r? m�neau că s? exploateze ? i s? domine 65. La sf�r? ițul celui de? al doilea deceniu ? i la �nceputul celui de? al treilea deceniu de via?? , Eminescu s? a �mboln? vit grav, mai ales din cauza �ncord? rîi marilor eforturi depuse. A murit la v�rsta de treizeci ? i nou? de ani. Printre

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
irii la perfec? ie a limbii grece? ți, dar a optat ulterior pentru istorie. Familia Iorga a sosit la Paris, unde Nicolae Iorga s? a �nscris la ? coală Practic? de Studii Superioare, stabilindu? se �n Cartierul Latin. Tr? iau �n Parisul sf�r? ițului de veac, dar Iorga era mult prea cufundat �n studiile lui că s? aib? vreme pentru pl? cerile pline de via?? ale epocii. Era total izolat. �n plus, faptul c? bursă era insuficient? �i impunea restric? îi. Ducea o via?? auster? , f? r

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
ptuirea Reformei că ? i Luther �nsu? i. Din literatura rom�n? l?a recitit pe Eminescu mai atent ? i mai profund că �nainte, admira? ia să pentru marele om ? i pentru ?? r? nimea rom�n? cresc�nd ? i mai mult68. Dar Parisul sf�r? ițului de veac a reu? it s? p? trund? �n lumea izolat? �n care se retr? șese savantul Iorga: Parisul lui Ravachol ? i al bombelor anarhi? tilor explod�nd �n jurul lui; cea a Pre? edintelui Saadi Carnot; cortegiul bine inten? ionatului ? i nefericitului

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
acesta era agravat de tinere? ea, talentul ? i inflexibilitatea lui Iorga, ceea ce, din moment ce implică gelozia profesional? , avea s? duc? la lupte aprige pentru putere. Cea mai mare parte dintre noi cunoa? tem prea bine aceste intrigi demoralizatoare. Faptul c? Universitatea sf�r? ițului de veac de la Bucure? ți nu diferea foarte mult de universit?? ile din zilele noastre nu ne prea consoleaz?. Iorga ? i?a recunoscut deschis atitudinea: ��n fă? a insultelor n? am putut niciodat? s? r? m�n calm, a? a cum pot cei

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
p? tima?? Adev? ratul na? ionalism include prin defini? ie �ntreaga na? iune, care �n Rom�nia era �n cea mai mare parte s? rac?. Adev? ra? îi na? ionali? ți sus? în c? na? iunea cuprinde toate clasele. Acum, la sf�r? ițul secolului al XX-lea, s? medit? m asupra c�torva vise mesianice ale mileniului: cum au devenit ele realitate? �ncotro a luat? o Revolu? ia Rus?? A devenit oare na? ionalismul muncitoresc o strad? cu sens unic? A fost Țîțo

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
luat atitudine �mpotriva etichet? rîi mi? c?rilor politice ca fiind de dreapta sau de st�nga: �Dreapta sau st�nga, dou? dintre cele mai uzate, măi pu? în adev? rate ? i mai stupide cuvinte�. Acum, află? i la sf�r? ițul secolului al XX-lea, nu putem s? nu observ? m imbecilitatea categorisirilor, chiar dac? unii intelectuali, ideologi ? i birocra? i le apreciaz?. Multe regimuri conservatoare au declarat c? sistemele lor s�nt na? ionaliste. Ele nu f? ceau �ns? dec

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
firea lui �i cerea s? devin? �primul printre (�n nici un caz) egali�. De ziua s? rb? torii na? ionale a Rom�niei, 10 Mai 1906, Iorga a scos primul num? r din �Neamul rom�nesc�, pe care �l va conduce p�n? la sf�r? ițul vie? îi. Ziarul a avut o soart? divers?: a ap? rut că bis? pt? m�nal, apoi a devenit cotidian, hebdomadar ? i din nou cotidian. Dar editarea propriului s? u ziar nu era suficient pentru Iorga. �n 1908 (vr�nd s? evite

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
un salt calitativ dup? 1910, cu excep? ia practicilor jurnalistice dezgust? toare ale nazi? tilor ? i fasci? tilor. Ziarele de scandal nu respect? standardele presei legale, dar nu exist? nimic �n zilele noastre care s? semene cu jurnalistică european? de la sf�r? ițul veacului. �Neamul rom�nesc� nu a fost �ns? menit s? fie un ziar de scandal! El era purt? torul de cuv�nt al lui Nicolae Iorga, intelectualul rom�n par excellence, slujindu? i drept linie �nt�i �n lupta să pentru na? ionalismul

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
nu acceptă distrac? iile, aceasta era din cauz? c? orice del? sare �n luptele purtate de el putea �nsemna pieirea �na? ionalismului cultural�, crezul s? u. Mesajul vie? îi lui const? �n faptul c? ? i?a men? inut pozi? ia p�n? la sf�r? ițul s? u crud ? i c? a pl? țiț ultimul pre? al devo? iunii sale. Pionierii ? i crucia? îi s�nt tovar?? i incomozi. Iorga nu f? cea excep? ie de la regul?. El cerea de la discipolii s? i mai pu? în

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
str? daniilor lor, a? a �nc�ț migrau spre Bucure? ți. Goga spunea: �Pentru noi, soarele r? sare la Bucure? ți�. �S? m?n? torul� se adresa �nv??? torilor de ? ar?. Iorga devenea apostolul noului crez care izvora din confuzia intelectual? a sf�r? ițului de veac. �nstr? inarea ? i prestigiul sc? zut al literaturii rom�ne �i deranjau pe tinerii intelectuali. Limba rom�n? literar? fusese reconstituit? nu cu mult? vreme �n urm? , f? c�nd dificil? crearea unor opere importante. Intelectualii erau ner? bd? tori. S

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
vor continua s? duc? astfel de vie? i, r? m�n�nd superbi, �s? lbatici� cură? i �n ? ara asta a noastr? �. Iorga a elaborat o asemenea armonie ? i a pus? o �n contrast cu subiectele standard ale �nstr? în? rîi literare de la sf�r? ițul veacului. Eminescu a �nceput, dar nu ? i?a terminat românul Geniu pustiu, �n care se ocupă de situa? ia omului �nstr? inat de sat, rupt de tradi? iile lui �n marile oră? e154. Iorga sublinia c? societatea este �n esen?? spiritual? ? i c? ea

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
anticiparea lor m? fascineaz?. Take Ionescu Iorga consideră c? asasinatul de la Sarajevo s? v�r? it �de un s�rb fanatic� n? ruise toate speran? ele c? Franz Ferdinand se va ridica �mpotriva ungurilor din Transilvania 2. Acesta a fost sf�r? ițul secolului al XIX-lea. El durase practic p�n? �n 1914: o epoc? plin? de speran? e care a �nceput poate o dat? cu luminile Iluminismului ? i �? i avea r? d?cinile �n filosofie. S?a declan? at o serie de tragedii, una aduc

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Br? tianu, singura chestiune era c�nd s? între �n r? zboi de partea Alia? ilor. Primul an al r? zboiului a �nregistrat o mul? ime de mi? c?ri pe fronturi. Alexandru Bogdan, cumnatul lui Iorga, a murit la sf�r? ițul lui 1914, mobilizat �n armata maghiar?. A fost ? i a? a?zisul �Lemberg Momentum� din toamnă lui 1914, c�nd armatele ruse? ți au cucerit acest oră? important �mpreun? cu cea mai mare parte a Gali? iei, într�nd �n Ungaria. Dar

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
dar au fost opri? i �n urma B? ț? liei de pe Marna. �n iarnă 1914? 1915, s�rbii ? i?au eliberat ? ara. �n prim? văr? , Italia a intrat �n r? zboi de partea Alia? ilor; Alia? îi au �ncercat s? debarce �n Dardanele. La sf�r? ițul lui 1915, Bulgaria a intrat �n r? zboi de partea Puterilor Centrale. �n Apus, totul se rezumă la un cr�ncen r? zboi de tran? ee, instal�ndu? se atmosferă de �Nimic nou pe frontul de Vest�, descris? suprarealist de Remarque. �n timpul

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Fier� se confrunt? cu oameni �n carne ? i oase, rezultatul este previzibil. Asemenea conflicte se vor repeta iar ? i iar �n timpul celui de al Doilea R? zboi Mondial ? i dup? aceea. Concluzia la care au ajuns na? iunile subdezvoltate la sf�r? ițul secolului al XX-lea este lupta de gheril?. Lupta de gheril? este armă celor slabi, dar nu este o arm? slab?. Sistemul tradi? ional (îra? ional) al subdezvolt? rîi aduce la suprafa?? alte nenorociri: lipsa de tehnologie, �n spatele c? reia

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
hoț? r�tor �n zdrobirea Sovietului maghiar. Dar cum mergea r? zboiul �n Rom�nia (? i �n alte p? r? i)? �n vreme ce dezintegrarea for? elor ruse? ți se accentua, o nou? armat? rom�n? instruit? ? i echipat? de francezi era gata la sf�r? ițul prim? verii anului 1917. Dup? afirmă? iile lui Iorga, trupele nu erau doar instruite ? i echipate de francezi, dar aveau ? i un aspect francez ? i (speră el), chiar ? i spiritul cu care erau �mbibate p? rea francez. Generalul Berthelot ? i

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
fă?? de sus? inerea de c? tre Pre? edintele Wilson a principiului autodetermin? rii93. Pentru frontul de vest, intrarea �n r? zboi a Statelor Unite nu putea surveni �ntr? un moment mai potrivit. �ntre timp, soldă? ilor francezi le ajunsese cu? ițul la os. Au ap? rut revolte ? i insubordon? ri. Iorga era bine informat, pentru c? cenzură rom�n? �i trimitea fiecare exemplar al ziarelor Danemarcei ? i Olandei neutre. �n prim? vara aceasta, Iorga a scris un articol intitulat Cum se fac ? i se

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]