805 matches
-
mai de soiParfum pe care amândoiCuprinși de anemie -Inspirăm iasomieTu faci așa cum ți-ai propusIar eu, mereu, umil supusîți dăruiesc tot, țiePrin flori de iasomieși toate-s înflorite,-acumDar cunoscute-or fi postúmCum știi că îmi plac mieDoar flori de iasomie.23 prier 2016 undeva, în Româniasursa foto: internet... III. SĂRUTUL TĂU, de Daniel Bertoni Albert, publicat în Ediția nr. 2323 din 11 mai 2017. SĂRUTUL TĂU autor, Bertoni D Albert Sărutul tău, e un buchet de maci Pe care numai
DANIEL BERTONI ALBERT [Corola-blog/BlogPost/383046_a_384375]
-
întâmplător În iarnă, când ningea Iar peste noi cădeau ușor Frumoșii fulgi de nea Din vorbă -n vorbă am dedus Că vrei ca să mai stai Și pentru că eram sedus Te-am invitat la ceai Aroma degajată lent Din ceai de iasomie Îmi repeta în mod frecvent De a mea insomnie Am îndrăznit să te sarut Așa, ca într-o doară Te-ai prefăcut că nu ai vrut Dar a fost prima oară. Și timpul iute a trecut În flori de primăvară
DANIEL BERTONI ALBERT [Corola-blog/BlogPost/383046_a_384375]
-
întâmplător În iarnă, când ningea Iar peste noi cădeau ușor Frumoșii fulgi de nea Din vorbă -n vorbă am dedus Că vrei ca să mai stai Și pentru că eram sedus Te-am invitat la ceai Aroma degajată lent Din ceai de iasomie Îmi repeta în mod frecvent De a mea insomnie Am îndrăznit să te sarut Așa, ca într-o doară Te-ai prefăcut că nu ai vrut Dar a fost prima oară. Și timpul iute a trecut În flori de primăvară
DANIEL BERTONI ALBERT [Corola-blog/BlogPost/383046_a_384375]
-
cu cea mai limpede și rece apă de izvor, teancul cu jalbe frumos aranjat și netezit pe noptieră, iar proțapurile orânduite pe lângă perete. în picioare, la căpătâiul patului, îmbrăcată în catrință și ie din care inevitabil, rimând, ieșea miros de iasomie, Măriuca îl privea cu ochii ei mari, negri și-l întreba șoptit dacă mai are nevoie de ceva. Sigur că avea, fiind singur și burlac, dar de fiecare dată, suind la timp din adâncurile ființei lui, conștiința de clasă îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
de la fereastra unui tren de vacanță. Un oraș fantomă În care nu Îndrăznești să respiri sau să vorbești sau să strănuți de frică să nu pulverizezi totul Într-un nor de praf. Mă uit la salcîmii chirciți ca jnepenii, la iasomia pipernicită care nu dă miros nici după ploaie, la frunza de nalbă, lată cît palma crăpată cu porii astupați de o acnee malignă pe care o absoarbe cu lăcomia Înecatului după aer. Îmi imaginez canalele secrete ale plantelor, nările, gurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
jerbă de flori portocalii ofilite și un voal sfîșiat de mireasă. Ține În mîna descarnată manualul Ursulinelor cu rugăciunea pentru sufletele În suferință. Pocăiește-te. Și-n seara aceea de primăvară cînd aerul are irizări violete și parfumul nerușinat al iasomiei Îți cotropește sîngele și copil fiind descoperi În organele tale o prezență suspectă de o fermecătoare dulceață, tocmai ieșeam de la Maiandacht și ne adunaserăm În curtea interioară a mînăstirii În triunghiul acela pavat de jur Împrejur, parcă Îl văd și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
purificat de praf după ploaie. Și sălile de spectacol, un balerin, un trup aproape imaterial plutind Într-un cerc de lumină. Și bucuria din somn cu vizitatori extratereștri, fața verzuie a tatei și bunicii și unchii și printre tufele de iasomie șobolanii grași atît de relaxați, atît de simpatici. Cu tine mereu, cu tine mirifică, Îmbătătoare existență! Și voi mult prea sterilizați În etuvele voastre ireproșabile, respirînd În blocuri de sticlă cu izolare fonică, termică, olfactivă, cum veți mai putea detecta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
o orhidee într-o cutie de sticlă. Mi-a calculat rulajul în treizeci și două de secunde, cu toate că era mai mare decât în ziua precedentă - și nu am mâncat cremșnituri, ci m-a chemat la el să bem ceai de iasomie adevărată. Pe care a adus-o nu demult din China, „dacă nu sunt prea insistent“, și nu a fost, căci aș fi băut orice, chiar și din China, numai să nu trebuiască să-l dezgrop pe Bálint. Da, comoara mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
la nesfârșit. Poate că făcuse o greșeală Crochemort, o greșeală sumbră care îl urmărea? Poate că plătea astfel pentru ceea ce făcuse, prin singurătate și prin mirosul de hoit, el care, dacă s-ar fi dat cu lavandă sau parfum de iasomie, toate femeile s-ar fi aruncat la picioarele lui? Josăphine îi aducea prada în fiecare săptămână. Mirosurile deja nu le mai simțea. În ceea ce-i privește pe bărbați, trecuse multă vreme de când se hotărâse să le întoarcă spatele și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
actuale, nu sunteți restabilit, moartea tinerei dumneavoastră soții, durerea... Să-l aud vorbind despre Clămence, evocându-i imaginea și numele, a fost ca o lovitură: era ca și cum ar fi încercat să orneze o grămăjoară de bălegar cu un fir de iasomie. — Tăceți! i-am spus. Se holbă la mine, se înroși și țipă furios: — Cum? Îndrăzniți să-mi dați ordine? Mie? — Duceți-vă dracului, îi răspunsei. Mierck era să se prăbușească de uimire. Matziev s-a uitat la mine de sus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
am mai consumat nimic În afară de heroină și, din când În când, ecstasy. Nici cofeina nu-mi face bine la inimă, de aceea nu beau decât cafea decofeinizată. La fel, am grijă să nu beau nici ceai verde, nici ceai de iasomie. Știi de ce amfetaminele și cocaina Îți fac inima praf? Gan vorbea din ce În ce mai răstit Încât aveam impresia că vrea să-mi tragă o muștruluială. Oare de ce mă amestecasem printre asemenea specimene bizare? — Habar n-ai, nu? Dar e o chestie pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
care, căzută în uitare cu buze sibiline tot săruta pământul. Atunci cu grija-n suflet l-am netezit pe frunte și i-am șoptit cuminte al lumii vechi descânt, i-am pus pecetea gurii izvorului de munte și flori de iasomie și dragul din cuvânt. Apoi, în trenul care pornise-ncet spre tine, l-am așezat pe-o bancă din cel dintâi vagon și, fluturând batista, i-am spus să-ți spună ție că stau în așteptare pe-același vechi peron
ÎN GARA CU DOR de LEONID IACOB în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361439_a_362768]
-
și fâneață. I se spunea a Lui Toader, că aici s-a spânzurat un consătean, cu mulți ani în urmă, de l-au găsit oamenii atârnând de creanga unui fag rămuros. Aici au venit, vezi Doamne, să adune flori de iasomie și băiatul a cules așa de bine florile, până a cules-o și pe a ei. Nu prea i-a plăcut cum a fost, nici ea nu prea știa ce se întâmplă de fapt. A simțit doar o durere acolo
ROMAN CAP. V de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363770_a_365099]
-
atașate. Trebuia să mă încălzesc cât mai rapid cu putință. Așa că ... Mi-am luat un ceai de nu știu ce frunze cu un strop de lapte de iac amestecat. Era unsuros și aromat parcă a vanilie, o grețoșenie fierbinte cu gust de iasomie. Țineam ceașcă ce semăna cu un bol între palmele ce se desfătau cu căldură străină celor munți maestuoși. În timp ce imi savuram ceaiul am remarcat că niciunul dintre ei nu părea bolnav dar ei vindeau cu atâta dăruire leacurile băbești unor
TÂRGUL de BORCHIN OVIDIU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363018_a_364347]
-
ultima ta noapte Care desparte iarnă de-aroma primăverii Și primenește-ți gândul cu-mpătimite șoapte De dalii parfumate ivite-n taină serii! Descânta cu licoare de-ambrozie dulce, vie, Rătăcitoare doruri, nescrise de cuvânt, Înseninează-ți ochii cu nard și iasomie, Dezleagă anotimpuri de dor purtat de vânt! Nu întreba salcâmii, nici roua de pe flori, De-ți voi rămâne-n vise cât zbaterea-ntre gene Sau câte fantezii-n buchete de splendori Le voi grava-n vitralii de zâmbete eterne! Iubește
VIS DE PRIMĂVARĂ de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363033_a_364362]
-
fecior de sclav, din mijlocul lor subțire să curgă harphe și lire și din gură albăstrele, din scrum de lună, inele, uite-i doamne cum mai zac c-au băut fierturi de mac damele fierturi de vie, cu miros de iasomie, i-a umplut deja tăciunul de la toți până la unul... se face frig în pușcăria mea, seară dulce, muzicală, ning fulgi ușori de puf de nea, serafi se urcă și coboară dintr-o sângerândă stea, în acorduri de vioară. joi, 28
SE FACE FRIG ÎN PUŞCĂRIA MEA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363289_a_364618]
-
Acasa > Poeme > Devotament > PORTRET Autor: Camelia Ardelean Publicat în: Ediția nr. 1603 din 22 mai 2015 Toate Articolele Autorului Corpul tău Are mireasma iasomiei, Iar buzele, Pe cea a cireșelor coapte. Mă învălui cu privirea ta, De culoarea murei sărutate de soare Într-o zi toridă. Mâinile tale Sunt crengi de liliac înflorit pe trupul meu, Împletindu-se puternice În jurul formelor mele armonioase. Umerii
PORTRET de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362341_a_363670]
-
se "rușinează" deloc să scrie chiar și în prozodie populară. Căci Ionel Căpiță nu se consideră un "boier al minții", fudul cu "opincarii". El se revendică de la izvorul mamei poeziei, deci nu pretinde că poezia începe cu el: "Foaie verde iasomie,/ Mi-a venit poftă și mie/ Să dau anii înapoi/ Și să mă petrec cu voi." ("Hai amu, că mâine, nu!", din vol. "Icoana ciuruită"), sau: Câte fete-n brațe-am strâns,/ Toate după mine-au plâns,/ Câte fete am
UN CLINCHET* DE DOR DIN DREAPTA PRUTULUI, CA RĂSPUNS LA DANGĂTUL DE DOR AL POETULUI BASARABEAN IONEL CĂPIŢĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361152_a_362481]
-
din meadrele Styxului, un tăvălug ce va târî prin focul patimii, în ceață și umbre, amintiri calde, lumina si zâmbetul, spre a uitării lui Lethe... Suntem călatori pe cele cinci râuri spre Lumea de Dincolo. Șoaptele timpului, subtil parfum de iasomie ... Trăim în lumi paralele, presărate ici-colo cu oglinzi din care rar se reflectă imagini-tablou, labirinturi prin care intrăm inconștient. Șoaptele timpului ~ exorcizarea viselor în timpul unei prohibiții la zâmbet, Un înger damnat vinde și cumpără lumea în numele echilibrului. Lacrimi se preling
EXODUL CUVINTELOR de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361193_a_362522]
-
clipelor și sângele buzelor. Mâna mea îți contura chipul învăluit în ceața timpului, zefir de primăvară îți adia lumina din visul tău reconstruit în secvențe-fragmente repetitive, încă nedeslușit, doar mâna o știai, zâmbet fugar al unei clipe, subtil parfum de iasomie. Simțea nevoia să-ți mângâie obrazul, ca și cum ți-ar fi alinat sufletul... Cercuri noi se deschid... Timp de-amintire, timp de uitare... Era un timp când alergam spre tine, un timp dilatat ce ne îmbrățișa în secundele sale, Era un
EXODUL CUVINTELOR de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361193_a_362522]
-
cu grijă așezându-le. Pentru noi, din dulceața lor, viață nouă vom crește, sub soare, împlinind-o! În lumea iubirii În lumea în care, se naște iubirea Sunt numai parfumuri de roze. Acolo vin fluturi să-și clătească privirea Cu iasomii, trandafiri, tuberoze! În lumea în care, se naște iubirea Sunt numai cuvinte de pluș. Să mângâie suflete le e menirea, S-alunece lin pe arcuș. În lumea în care, se naște iubirea E limpede apă și-i aspru pârjol. Făcută
IN LUMEA IUBIRII de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360931_a_362260]
-
amintirea minții, când frunți boltite se sprijină în adevăr și-n poezii caută căușul să soarbă poemul din frunza de somn. TRISTEȚE DE DUMINICĂ Aprind o lumânare - grijuliu - Și casa se învăluie în zâmbet sfânt. Și aerul ia iz de iasomie, prin cărți, se înrădăcinează busuioc. În rame, par să prindă viață flori triste, de octombrie plângând. Doar ele stau cu mine, sunt povață, și-n mână țin stiloul tot mai strâns. Și cui să scriu? Și ce să scriu? Când
CREANGA DE CUVINTE (POEME) 1 de CORNELIA JINGA HETREA în ediţia nr. 1036 din 01 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363195_a_364524]
-
Acasa > Poeme > Emotie > PARFUM DE IASOMIE... Autor: Viviana Milivoievici Publicat în: Ediția nr. 1922 din 05 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Te iau cu mine în caruselul amintirii, să ne mutăm în altă viață... Acolo e primăvară mereu în frunze - petale rebele... Parfum de iasomie străbate
PARFUM DE IASOMIE... de VIVIANA MILIVOIEVICI în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368348_a_369677]
-
DE IASOMIE... Autor: Viviana Milivoievici Publicat în: Ediția nr. 1922 din 05 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Te iau cu mine în caruselul amintirii, să ne mutăm în altă viață... Acolo e primăvară mereu în frunze - petale rebele... Parfum de iasomie străbate până-n gând, departe, în noapte... prin șoaptele timpului scurs în clepsidra clipelor înșirate caligrafic pe filele cerului... Viv Referință Bibliografică: Parfum de iasomie... / Viviana Milivoievici : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1922, Anul VI, 05 aprilie 2016. Drepturi de
PARFUM DE IASOMIE... de VIVIANA MILIVOIEVICI în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368348_a_369677]
-
să ne mutăm în altă viață... Acolo e primăvară mereu în frunze - petale rebele... Parfum de iasomie străbate până-n gând, departe, în noapte... prin șoaptele timpului scurs în clepsidra clipelor înșirate caligrafic pe filele cerului... Viv Referință Bibliografică: Parfum de iasomie... / Viviana Milivoievici : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1922, Anul VI, 05 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Viviana Milivoievici : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
PARFUM DE IASOMIE... de VIVIANA MILIVOIEVICI în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368348_a_369677]