3,683 matches
-
demult, pe când vulturii vegheau văzduhul din înălțimi, iar zimbrii împrăștiau diamante pe nări, când ciripitul păsărilor și murmurul izvoarelor înfloreau de cântec, la poalele muntelui Rarău și ale „Pietrelor Doamnei”, de unde răsare ca argintul viu Izvorul Alb, a fost un iaz mare și adânc. Apa nu se putea scurge, căci stâncile, numite Pietrele Buhii, erau împreunate pe atunci, iar în acel iaz sălășluia un balaur... Totul în jur era pădure deasă ca peria. Era liniște și pace. Numai noaptea se auzea
ÎNTRE MIT ŞI REALITATE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Intre_mit_si_realitate_marian_malciu_1357329127.html [Corola-blog/BlogPost/345186_a_346515]
-
cântec, la poalele muntelui Rarău și ale „Pietrelor Doamnei”, de unde răsare ca argintul viu Izvorul Alb, a fost un iaz mare și adânc. Apa nu se putea scurge, căci stâncile, numite Pietrele Buhii, erau împreunate pe atunci, iar în acel iaz sălășluia un balaur... Totul în jur era pădure deasă ca peria. Era liniște și pace. Numai noaptea se auzea cântecul bufnițelor... și sforăitul balaurului... Acesta înghițea toate vi9etățile și pe toți oamenii care se apropiau de iaz. Domnitorul, ce stăpânea
ÎNTRE MIT ŞI REALITATE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Intre_mit_si_realitate_marian_malciu_1357329127.html [Corola-blog/BlogPost/345186_a_346515]
-
iar în acel iaz sălășluia un balaur... Totul în jur era pădure deasă ca peria. Era liniște și pace. Numai noaptea se auzea cântecul bufnițelor... și sforăitul balaurului... Acesta înghițea toate vi9etățile și pe toți oamenii care se apropiau de iaz. Domnitorul, ce stăpânea pe atunci aceste ținuturi, avea nevoie ca alături de râul Moldova să facă un drum spre Ardeal, iar din pricina balaurului nu se putea curăța pădurea, care pe atunci era până pe malul apei, de o parte și de alta
ÎNTRE MIT ŞI REALITATE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Intre_mit_si_realitate_marian_malciu_1357329127.html [Corola-blog/BlogPost/345186_a_346515]
-
răpună balaurul. Hălăuceanu a cerut să i se dea timp de șase luni tot ce dorește, ca să prindă puteri ... Domnitorul s-a învoit cu acesta și i-a făgăduit nu numai libertatea, ci și pământurile cale de o zi în jurul iazului. El a fost adus la curtea domnească, unde i s-a dat să mănânce carne de vițel, pe care și-o frigea singur în țiglă, iar în loc de apă, bea din butiile cu vin roșu. Un meșter fierar i-a făcut
ÎNTRE MIT ŞI REALITATE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Intre_mit_si_realitate_marian_malciu_1357329127.html [Corola-blog/BlogPost/345186_a_346515]
-
care o topea la foc și o turna peste niște câlți. El a făcut mulți bulgări de rășină cu câlți, în care a înfipt cuie. Apoi a luat barda în mâna dreaptă și fluierând o doină haiducească a pornit spre iaz. Balaurul stătea tupilat între stânci, sorindu-și solzii de aur și era mulțumit că prada îi vine cântând. Când fiara s-a repezit la haiduc să-l sfâșie, acesta i-a aruncat bulgării, așa încât, în lăcomia lui, balaurul și-a
ÎNTRE MIT ŞI REALITATE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Intre_mit_si_realitate_marian_malciu_1357329127.html [Corola-blog/BlogPost/345186_a_346515]
-
-o în cuie. Nemaiputându-și descleșta dinții din rășină a ridicat capul în sus de durere, iar atunci Hălăuceanu l-a izbit cu barda în gușă, unde n-avea solzi, tăindu-i capul. Zvârcolindu-se, trupul fiarei a căzut în iaz, iar cu ghearele a ros stânca, făcând un jgheab prin care apa din iaz a început să se scurgă mereu, așa încât și stânca a început să se tocească, făcând deschizătura ce se află acum între pietrele Izvorului Alb. Obosit, haiducul
ÎNTRE MIT ŞI REALITATE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Intre_mit_si_realitate_marian_malciu_1357329127.html [Corola-blog/BlogPost/345186_a_346515]
-
de durere, iar atunci Hălăuceanu l-a izbit cu barda în gușă, unde n-avea solzi, tăindu-i capul. Zvârcolindu-se, trupul fiarei a căzut în iaz, iar cu ghearele a ros stânca, făcând un jgheab prin care apa din iaz a început să se scurgă mereu, așa încât și stânca a început să se tocească, făcând deschizătura ce se află acum între pietrele Izvorului Alb. Obosit, haiducul s-a culcat ... Sculându-se mai către seară, Hălăuceanu ... a luat capul balaurului și
ÎNTRE MIT ŞI REALITATE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Intre_mit_si_realitate_marian_malciu_1357329127.html [Corola-blog/BlogPost/345186_a_346515]
-
culcat ... Sculându-se mai către seară, Hălăuceanu ... a luat capul balaurului și a pornit spre curtea Domnitorului său, care s-a bucurat mult de această ispravă. El a primit, după făgăduiala dată, libertatea, precum și locurile cale de o zi în jurul iazului. Dar singur nu voia să trăiască în acest ținut. De aceea a început să colinde satele de-a rândul. Căutându-și o fată cu care să se însoare. La horele vesele de prin sate ochea fetele, până când s-a îndrăgostit
ÎNTRE MIT ŞI REALITATE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Intre_mit_si_realitate_marian_malciu_1357329127.html [Corola-blog/BlogPost/345186_a_346515]
-
moșie. Vatra era teritoriul pe care erau construite toate casele și locuințele țăranilor. Prin termenul de “moșia” satului, înțelegem totalitatea terenurilor arabile și nearabile, de care se foloseau membrii comunității, adică: terenurile destinate cultivării cerealelor, terenurile destinate creșterii animalelor, fânețele, iazurile, pădurile, livezile, etc. De notat că terenurile arabile erau proprietatea privată a țăranilor, și puteau fi transmise ereditar, după principiul patriarhal (din tată în fiu); în timp ce terenurile nearabile erau stăpânite în devălmășie, adică fiecare membru al comunității se putea folosi
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_obstea_sateasca.html [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
veteranus”. După invazia slavilor din secolul al VI-lea în limbă au intrat cuvintele slave: „ocină”, „dedină”, „baștină” cu sensul de proprietate ereditară și cuvântul „megieș” cu sensul de proprietar, membru al obștii. În proprietate devălmașă se aflau pădurile, pășunile, iazurile, livezile. Câmpul de cultură însă se afla în stăpânire individuală fiind împărțit în loturi, atribuite fiecărei familii prin tragere la sorți odată pentru totdeauna.Tot în stăpânire individuală se aflau locul de casă și curtea. Semnul stăpânirii individuale era gardul
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_obstea_sateasca.html [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
are nume. E liniște în toate. Muribunda, Lumina clatină arar perdeaua De aburi reci, ce'nvăluie podeaua Speranței iluzorii. N-o inundă Nimic din ceea ce a fost izvorul Schimbat în râu, cascade și talazuri. E totul sterp în jur, zvântate iazuri, Stăpânul pustiirii este dorul. *** Imagine: Hiroshi Yamazaki, The Sun is Longing for the Șea Referință Bibliografica: Stăpânul pustiirii / Ovidiu Oana Parau : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1833, Anul VI, 07 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ovidiu Oana
STĂPÂNUL PUSTIIRII de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1452149296.html [Corola-blog/BlogPost/350153_a_351482]
-
înseamnă mare lucru, au tăria de a spune în continuare un NU hotărât. La doar 10 kilometri de Roșia Montană, se află dovada palpabilă a urmărilor pe care exploatarea irațională și haotică a aurului le pot avea asupra mediului înconjurător. Iazul de decantare din Roșia Poieni este otrăvit, iar concentrațiile depășesc cu mult limitele admise de normele europene sau chiar românești. Zona va trebui reconstruită ecologic, ceea ce implică cheltuieli imense, dar acestea sunt necesare pentru a salva și a reduce la
MILENARA ABURNUS MAJOR de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Milenara_aburnus_major_rodica_elena_lupu_1379839420.html [Corola-blog/BlogPost/360920_a_362249]
-
crini, și au o toamnă imensă luminată în piept, de parcă sufletul le-ar fi un nor auriu care emană efluvii. Cu zâmbetul lor înălțându-li-se pe chip tot timpul ca un porumbel, care le face ochii vii ca niște iazuri limpezi în cap, au tot timpul o vorbă bună pentru tine. Dacă ai nevie de ceva, sau, Doamne ferește, te afli într-un impas, îți sar ei în ajutor, fără să mai aștepte să-i rogi, pentru că îngerii lor ajutători îi
„ANTON PANN” OPERETA STRĂLUCITOARE A COMPOZITORULUI MARIN VOICAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_anton_stefan_dumitrescu_1372044181.html [Corola-blog/BlogPost/364027_a_365356]
-
Bran. Râsetele se aud de afară, din stradă, pentru că nu ai cum să nu râzi de acești mari maeștrii ai gagurilor, mai cu seamă că, este știut, domnișanii au simțul umorului. Și în Parcul comunal, așezat între Râul Doamnei și iazul lui Nae Ionescu, e multă zarvă. Pe băncile din lemn ce străjuiesc aleile se odihnesc, în frumoaele lor costume naționale, supraveghind câte un nepoțel, cei de vârsta a doua. Mai sorb, din când în când, bătrânește, câte o halbă de
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Obiceiuri_uitate.html [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
ținîndu-se zdravăn de umbrelă, “din păcate mult prea rătăcitor”. Le întindeam un săculeț cu plante, ei întindeau mîini cu pielea albă și subțiată de apă, jos, în vale, se vedea splendida baltă, un fum se înălța dintr-un colț al iazului, iar departe, cîteva păsări intrau în oglinzile dreptunghiulare ale cerului de vară, și nu se mai vedeau. Referință Bibliografică: Simpla ordine a lucrurilor / Dragoș Niculescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2347, Anul VII, 04 iunie 2017. Drepturi de Autor
SIMPLA ORDINE A LUCRURILOR de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 by http://confluente.ro/dragos_niculescu_1496584624.html [Corola-blog/BlogPost/340469_a_341798]
-
El tactul bate Cu piciorul în țărână Și o ia timid de mână. Se apleacă. Rupe-o floare Și i-o dă c-un zâmbet sec Și îi dă și-o sărutare Pe pistruii de pe-obraz, Apoi fuge către iaz. Șade fata înlemnită (Astăzi a-mplinit cinci ani) Și privește fericită Floarea și în urma lui... Biata fată cu pistrui ! Referință Bibliografică: Idilă / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1609, Anul V, 28 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015
IDILĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1609 din 28 mai 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1432833114.html [Corola-blog/BlogPost/372984_a_374313]
-
asemenea; D 3 - injectarea în adâncime, de exemplu, injectarea deșeurilor care pot fi pompate în puțuri, saline sau depozite geologice naturale și altele asemenea; D 4 - acumulare la suprafață, de exemplu, depunerea de deșeuri lichide sau a nămolurilor în bazine, iazuri sau lagune și altele asemenea; D 5 - depozite special construite, de exemplu, depunerea în compartimente separate etanșe, care sunt acoperite și izolate unele față de celelalte și față de mediul înconjurător și altele asemenea; D 6 - evacuarea într-o masă de apă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/276097_a_277426]
-
21/1991 1. Sundermann Claudia-Adelhait, născută la 25 februarie 1960 în localitatea Țânțari, județul Brașov, România, fiica lui Kestner Radu Geisa și Magdalena, cu domiciliul actual în Germania, 41849 Wassenberg, Roermonderstr. 16, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Sibiu, Str. Iazului nr. 3, județul Sibiu. 2. Hoffmann Elenă, născută la 11 septembrie 1961 în localitatea Berzovia, județul Caraș-Severin, România, fiica lui Mioc Vasile și Lugojan Elenă, cu domiciliul actual în Germania, 79106 Freiburg, Lehenerstr. 142, cu ultimul domiciliu din România, localitatea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/126071_a_127400]
-
și uneori, cu prietenii din București, dornici să evadeze din tumultoasa viața a Capitalei. O mare o parte dintre ei, ca și Ovidiu, aveau hobby pescuitul și prin urmare erau atrași la Urluiu, de satisfacerea acestei plăceri, mai ales că iazul nostru era situat în vecinătatea curții, la aproximativ treizeci de metri, în spatele ei, ceea ce reprezenta o distanță convenabilă, pentru oricare dintre musafirii noștri. După o zi petrecută pe baltă, pregătirea grătarului, în exclusivitate de către bărbați, însemna debutul unei cine vesele
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 8 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 by http://confluente.ro/dorina_georgescu_1486466484.html [Corola-blog/BlogPost/371675_a_373004]
-
că am sa-l momesc Să-mi dea și iapa, după care / Am să mă pierd în lumea mare. De-ai mei, grijească Cel-de Sus!” / Apoi spre frate’ său s-a dus, Însă pe drum s-a rătăcit / Și lâng-un iaz s-a pomenit. Doar niște lișițe erau, / Care pe iaz se zbenguiau. Dănilă-ndată a zvârlit / Toporul său, căci a voit O lișiță să nimerească, / Pe care să o dăruiască Fratelui său, peșchin apoi, / Când se va duce înapoi Să-i
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1449202252.html [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
după care / Am să mă pierd în lumea mare. De-ai mei, grijească Cel-de Sus!” / Apoi spre frate’ său s-a dus, Însă pe drum s-a rătăcit / Și lâng-un iaz s-a pomenit. Doar niște lișițe erau, / Care pe iaz se zbenguiau. Dănilă-ndată a zvârlit / Toporul său, căci a voit O lișiță să nimerească, / Pe care să o dăruiască Fratelui său, peșchin apoi, / Când se va duce înapoi Să-i ceară iapa împrumut. Dar și mai rău el a făcut
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1449202252.html [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
Pe care să o dăruiască Fratelui său, peșchin apoi, / Când se va duce înapoi Să-i ceară iapa împrumut. Dar și mai rău el a făcut, Căci lișițele au zburat / Și-al său topor s-a scufudat, Pierind în apa iazului. Dănilă-și zise-n gândul lui: „Da’ rău mi-a mai mers, astăzi, mie! Pocită zi pare să fie! Se vede clar că cineva, / Din urmă m-a luat, cumva!” Din umeri el a ridicat / A neputință și-a plecat Cătând
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1449202252.html [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
adio de la car Precuim și de la cei doi boi. Când frate’ său merse apoi La grajd să-și vadă iapa lui, / Ia-o de poți, de unde nu-i! De mult, Dănilă o luase / Și spre pădure se-ndreptase. Când lângă iaz el a sosit / Ca din senin și-a amintit De ce-a zis frate’său, că știe / Că-i bun pentru călugărie. „Am să durez o mănăstire, / Cum nu mai este peste fire” - Zise Dănilă-n al său gând. / „Aici am
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1449202252.html [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
semne pe copaci?” „Păi tu nu vezi? Îți dau de știre / Că vreau să fac o mănăstire, În locu-aista minunat” - / Zise Dănilă-nfuriat De insistența dracului. Dracul îi zise omului: „Stai mă! Năzbâtii să nu faci! Locul aista-i pentru draci! Iazul, pădurea - tot ce vezi - / Sunt ale noastre! Nu mă crezi?” „Toate zici că vă aparțin? / Și rațele tot de voi țin? Da’ și toporul meu aflat / În iazul ăla, cufundat, E tot al vostru? Stai apoi, / C-am să vă
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1449202252.html [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
omului: „Stai mă! Năzbâtii să nu faci! Locul aista-i pentru draci! Iazul, pădurea - tot ce vezi - / Sunt ale noastre! Nu mă crezi?” „Toate zici că vă aparțin? / Și rațele tot de voi țin? Da’ și toporul meu aflat / În iazul ăla, cufundat, E tot al vostru? Stai apoi, / C-am să vă-nvăț minte pe voi, Măi cornoraților, să știți, / Nicicând să nu mai îndrăzniți Să stăpâniți lucruri din lume!” Zise Dănilă, făcând spume De cât era de-nfuriat. / Dracul
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1449202252.html [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]