591 matches
-
mai ales în clipele ce îi păreau arzătoare, ar fi dispărut brusc în timp și spațiu. Liniștea se dilata ca un balon uriaș de săpun, până când umplu spațiul mic al bucătăriei, părând că apasă pereții. Între timp, mama pusese deja ibricul pe foc și apa clocotea. Refuză zahărul și după ce ceaiul se mai răcise puțin, începu să bea din el, ascultând sporăvăiala pe care mama o reluase. Îi tot povestea cu însuflețire despre toți și despre toate, despre vecina x și
CEASCA DE CEAI de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 750 din 19 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342403_a_343732]
-
a visa, cu ochii deschiși ... ”în epitete și comparații ... de la Mircești! ” (Mă pastilează, de multe ori, dar ne corectăm și ne completăm fericit ... în ce redactăm fiecare). El are nerv, eu am o ortografie mai bună! Fără alte vorbe, pune ibricul la fiert. Amândoi suntem conservatori. Deși avem cafetieră, ne preparăm ceaiul / cafeaua la ibric. Măsoară apa, cu precizia unui farmacist. O cană mare, pentru ceaiul lui, o cană mică, pentru cafeaua mea. Îmi place mult acest moment, acestă idee ... fierbe
ROSTUL CUVINTELOR de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1136 din 09 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341218_a_342547]
-
multe ori, dar ne corectăm și ne completăm fericit ... în ce redactăm fiecare). El are nerv, eu am o ortografie mai bună! Fără alte vorbe, pune ibricul la fiert. Amândoi suntem conservatori. Deși avem cafetieră, ne preparăm ceaiul / cafeaua la ibric. Măsoară apa, cu precizia unui farmacist. O cană mare, pentru ceaiul lui, o cană mică, pentru cafeaua mea. Îmi place mult acest moment, acestă idee ... fierbe apa împreună, apoi, o parte o toarnă peste plantele lui, de ceai, iar restul
ROSTUL CUVINTELOR de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1136 din 09 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341218_a_342547]
-
după ce alarma telefonului s-a insinuat în liniștea dormitorului și m-a trezit. Din pat am sărit brusc, direct sub duș. De acolo, mai apoi, în fața dulapului de haine și imediat în bucătărie, la aragaz, să-mi prepar cafeaua la ibric, fără de care nu pot porni realmente într-o nouă zi de viață și de muncă. Semn rău în dimineața asta căci cafeaua a dat în foc. Câtă risipă! Am interacționat scurt cu frigiderul și după ce am îmbucat ceva pe fugă
În ziua în care i-a dat cafeaua în foc, un corporatist constată că viața lui între mașină, birou și cantină este o înlănțuire de lăcomie și risipă () [Corola-blog/BlogPost/338137_a_339466]
-
puțin răstit: - Tu mă știi că-s om cinstit? Am oii multe, și-un măgar, Am căruță, am și car.... La stână dacă-ai urca, Brânză, caș, lapte ți-oi da... Nu te pun să faci nimic, Numai țuică în ibric Să mi-o fierbi când m-am trezit, Să am poftă de muncit. Fata a strâmbat din nas, Că mi-l lăsă fără glas. Dar mămuca dumneaei, Din ochi i-aruncă scâteii: - Ce te uiți așa mirată? Ești smintită, dragă
ÎN ZIUA DE DRAGOBETE, DUPĂ FETE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1151 din 24 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343503_a_344832]
-
de salcâm și fumau din narghilea. Tătăroaicele, cu șalvarii lor pe ele de le atingea turul de pământ, așezau pe niște măsuțe din brad ne geluite, scunde și cu trei picioare, cești minuscule și turnau mereu cafea, sau ceai din ibric, sau se serveau între ele cu rahat și apă. Casele tătărești erau parcă niște bordeie mai mari, cu acoperișurile lor din pământ, pe care urcau curcile să ciugulească iarba. Cel mai mult tătarilor le plăceau să crească curci. Aveau cu
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343105_a_344434]
-
-ți mai vin păsările cerului la ora de cumpărat armonii serile îmi conjug timpurile la mai mult ca perfect și inventez cuvinte lipsite de șireturi închid în sertar pâinea după-amiezii rugăciunile nesomnul păsării în zbor ce gust de cafea la ibric are orașul fără omizi cu armoniile lui pastelate insomniile îmi târăsc setea antologică pe asfalt și mă imploră preschimbă-te în omizi sau vino vopsită hedonist prin tăcerea verii care falsează Referință Bibliografică: Metamorfoza / Angi Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
METAMORFOZA de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377323_a_378652]
-
o vadă unchiul, chiar aici. A doua zi am început Cu un periplu-n magazine, Bifând din lista ce-am avut Prieteni, rude, sau vecine. Pe seară m-am oprit puțin Chiar la bunicii lui cei dragi, Să fierbem un ibric cu vin Și să gustăm din cozonaci. A treia zi i-am întâlnit Foștii colegi de facultate Și zău că nu m-au plictisit Povești și snoave depănate. Puțin mai greu mi s-a părut De Anul Nou să mă
AMICUL MEU CORPORATIST de MIHAI MANOLESCU în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378563_a_379892]
-
iunie 2016 Toate Articolele Autorului a venit la mine acasă ceasul ce mă îngroapă lent ceasul gropar ca sub o mână fatală și nu mă pot împăca cu nicio geometrie ceasul în care amândoi stăm ca două cafele în același ibric și nu ne cunoaștem sau când ai zace într-un vârf de pat și ai citi obsedant povești de Andersen ceasul ăsta s-a abonat la creșterea mea și îmi vine ca o gaură-n piept ca hainele noi ale
PĂMÂNTUL DE PAIE de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2006 din 28 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378892_a_380221]
-
de salcâm și fumau din narghilea. Tătăroaicele, cu șalvarii lor pe ele de le atingea turul de pământ, așezau pe niște măsuțe din brad ne geluite, scunde și cu trei picioare, cești minuscule și turnau mereu cafea, sau ceai din ibric, sau se serveau între ele cu rahat și apă. Casele tătărești erau parcă niște bordeie mai mari, cu acoperișurile lor din pământ, pe care urcau curcile să ciugulească iarba. Cel mai mult tătarilor le plăceau să crească curci. Aveau cu
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
Singura ta religie”. Autorul construiește prin înglobarea instrumentelor muzicale dar și prin muzicalitatea interioară a versurilor percepții sinestezice: Se preling cuvintele cum sângele, ard/ lumânările crinilor, miroase a înger/ și a apă, viață, câtă a mai rămas,/ începe într-un ibric de cafea. Ce tablou fastuos, pictat de un venețian/ din secolul cincisprezece, eu și cuvintele,/ față în față, în salonul de zi,/ cuvintele ca niște câini albi de vânătoare/ întinși la picioarele mele. (”Tu” pag. 91) sau ca în poemul
ELISABETA IOSIF ”MUZICA ÎNAINTE DE TOATE” de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 2314 din 02 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380913_a_382242]
-
lângă mine o văd printre amintiri însă această iubire doare mă simt închis pe dinăuntru și mi-e frică iubesc locul acela și toate aromele de cafea care se pierd în mine dimineața mă trezesc mai devreme pun apa în ibric și aprind aragazul în scobitura din gând doar eu și imaginea aceea prin fisura de la geam intră lumina aud zgomote mă ridic pe vârfuri și privesc orașul pare un ghemotoc de ziare vechi țin pumnii strânși și încerc să nu
PUŢINUL DIN ADOLESCENTUL DIN MINE A RĂMAS ACOLO de TEODOR DUME în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373435_a_374764]
-
îl condusese în raiul ăsta citadin chiar pe Seneca. Eu? Nu nu mai contam pentru ea! Chiar defel! Mijlocul încăperii alinta un blat de lemn cu design în linii curbe. În el era încrustată o plită electrică pe care odihneau ibrice și ceainice cu siluete rafinate, adăpostind, pesemne, apa trebuitoare. Bănuiai asta doar, fiindcă nici un semn de cald nu altera atmosfera potrivit de răcoroasă în care arome delicate se întrepătrundeau... Aparate performante recondiționau aerul dozând și răcoarea, și umiditatea. Zăboveau la
SENECA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2018 din 10 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371340_a_372669]
-
17 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Flavia CRĂSTĂNUȘ- TRIF DINCOLO DE COTIDIAN cu Gabriela Ana Balan (fragment) COLOCVIUL MASTERATELOR DE LITERATURĂ, UNIVERSITATEA BUCUREȘTI, 2013 Acum câteva generații poezia a coborât în stradă: a străbătut bulevarde, a respirat mirosul de cafea din ibricul de la geam, a gustat din ceaiul cu rom (dar romul separat), a ascultat la ușa apartamentului numărul 5 scârțâitul creionului prin care se năștea, s-a așezat lângă noi pe banca din parc. Astăzi unii încă îi mai răspund la
“ÎMPĂRATUL DE CEARĂ”, CRONICA PREZENTATĂ LA COLOCVIUL MASTERATELOR DE LITERATURĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374922_a_376251]
-
de salcâm și fumau din narghilea. Tătăroaicele cu șalvarii lor pe ele de le atingea turul de pământ, așezau pe niște măsuțe din brad ne geluite, scunde și cu trei picioare, cești minuscule și turnau mereu cafea sau ceai din ibric sau se serveau între ele cu rahat și apă. Casele tătărești erau parcă niște bordeie mai mari, cu acoperișurile lor din pământ, pe care urcau curcile să ciugulească iarba. Cel mai mult tătarilor le plăceau să crească curci. Aveau cu
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
expuse. Bucătăria, frumos mobilată, dar în care nu se mai gătise de mult, George mâncând la cantina partidului, arăta a fi ca la oamenii puturoși și săraci, ceea ce nu corespundea realității. Pe aragazul cu patru ochiuri, prăfuit și el, zăcea ibricul de cafea cu zațul în el uscat și nearuncat. „Ce-o fi în dormitor?” gândi cu tristețe Violeta! Și avu dreptate când intră și văzu ce era acolo... - Dragă, eu plec! Am o ședință urgentă și Vasile mă așteaptă în
PARTEA A CINCIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2326 din 14 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372062_a_373391]
-
intenționat, azi-dimineață, așa, ca să văd eu!?” gândea Violeta după ce găsise tamponul parfumat și mânjit de rimel. Dar de ce n-a fost șters praful, de ce nu s-a aruncat apa din vasul în care au fost puse florile tăiate, zațul din ibricul de cafea?... Greu de crezut și de înțeles! După ce se relaxă fumând o țigară pe canapeaua din sufragerie, prima după atâta pauză, că la soacră-sa nu folosise acest drog, c-o vedea lumea din sat, își puse pe mâini
PARTEA A CINCIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2326 din 14 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372062_a_373391]
-
fie și mai curate ; de acasă aduseseră pachetele cu cafeaua cea mai bună de pe piață, se înlocuiseră ceștile vechi de cafea cu unele mai acătării; mai mari și din porțelan chinezesc, care, pe vremea aceea era cel mai fin, iar ibricele și termoplonjoanele erau în stare de alertă. Fiecare funcționar trebuia să fie atent cu șeful care-l controla; - unii dintre ei erau cunoscuți de către cei verificați, din anii anteriori ; li se cunoșteau tabieturile, dar alții erau noi. Și Marieta îi
FRAGMENT PROZĂ SCURTA DIN VOL. „LA VÂRSTA SENECTUȚII” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372057_a_373386]
-
demonstra eficiența economică, mult „tocată” în toate bilanțurile. Când la poarta întreprinderii și-a făcut apariția comisia, Florica, femeia de serviciu, avea în ziua aceea misiunea de pază și a dat alarma. Ca la o comandă, în toate birourile în ibricele umplute cu apă, fierbătoarele au intrat în prize. Glumele dispăruseră, femeile scotoceau discret în poșete de unde scoteau oglinzile și rujurile și cu atenție sporită refăceau conturul buzelor deja vopsite de dimineață. Acum era o măsură suplimentară de imbold lăuntric, strict
FRAGMENT PROZĂ SCURTA DIN VOL. „LA VÂRSTA SENECTUȚII” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372057_a_373386]
-
femei contabile, soții de cadre veniți din lumea albă. În aceste împrejurări ele erau responsabile cu acest protocol și șefii veniți în control, la începutul sau la terminarea misiunii, automat erau serviți cu o cafea, făcută pe loc, într-un ibric cu apa fiartă de un termoplonjon. De câte ori mergea la această unitate în control, locțiitorul pentru servicii, primea cafeaua oferită de la doamna Măndița, o moldoveancă absolventă de școală medie financiară, din Iași, orașul în care se născuse. În unitate era contabila
MAI POFTIM PE LA NOI de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/371094_a_372423]
-
două corpuri componente , un căpăcel care acoperea coșul în care se puneau boabele de cafea ,prăjite gata de măcinat, sistemul propriu zis de măcinare acționat prin rotirea axului , al doilea tub de jos alcătuia compartimentul în care cădea cafeaua măcinata.), ibrice din alama de diferite dimensiuni remarcabile prin forma lor caracteristică mai înalte și mai subțiri decât cele obișnuite, piulițe din alama , cuverturi cu motive specifice , lenjerie de corp frumos brodară, ștergare și prosoape frumos cusute , fesuri roșii cu ciucuri negri
FOSTA INSULĂ ADA KALEH ÎN LUMINA UNOR SURSE DOCUMENTARE.2 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346006_a_347335]
-
la Oficiul PTT Orșova ( până în anul 1949 ) . Mai târziu a fost înființată aici și o fabrică , despre care nu cunosc detalii. Tot acolo în centru, se află o cafenea unde se putea servi și procura cafea preparată la nisip în ibrice de alama cu o aroma și un gust inegalabil, mai ales dacă era marghilomana ( cu câteva picături de rom ), prăjituri de tot felul , inclusiv cele specifice , ca baclava din foi de plăcintă , nuci sau migdale și miere sau sirop de
FOSTA INSULĂ ADA KALEH ÎN LUMINA UNOR SURSE DOCUMENTARE.2 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346006_a_347335]
-
simplu o batistă cu colțurile legate*. Înainte de a participa la rugăciuni se făceau spălăturile rituale obligatorii, abluțiunile cu apă de la fântâna din fața geamiei. Se spălau mâinile ,urechile, nasul, picioarele , barba , după care credincioșii se stropeau cu apă de trandafiri din ibricul Ghiulebden . Rugăciunea se făcea pe un covoraș anume pentru rugăciune sedgiade. Se vizitau cimitire, se lua masa la neamuri, unde se mânca mai ales plăcintă și baclavale. Pentru insulari 1 aprilie corespundea cu 1 ianuarie - începutul anului financiar . De la insulari
DESPRE OCUPAŢIILE, OBICEIURILE ŞI MORAVURILE LOCUITORILOR INSULEI ADA KALE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346290_a_347619]
-
și fasole, se bea cafea. Aceasta se prepara la iarbă verde. Pentru acest lucru insularii aveau un mangal de dimensiuni mici (în formă de sobă în miniatură) în care se făcea focul cu surceluțe mărunte iar cafeaua se fierbea în ibricul de o cafea. Este de remarcat faptul că și Dimitrie Cantemir(P.216) arată că turcii din Imperiul Otoman îl sărbătoreau pe Sf. Gheorghe ( denumirea după Cantemir, Hidirles ) la 23 aprilie . Iar la poporul turc ziua sfântului Gheorghe este semn
DESPRE OCUPAŢIILE, OBICEIURILE ŞI MORAVURILE LOCUITORILOR INSULEI ADA KALE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346290_a_347619]
-
amestecă cu o anume cantitate de făină de grâu, puțină drojdie și se lasă să fermenteze , după care se îndulcește. Cafeaua: Pentru insulari secretul cafelei era acela de a fierbe o cantitate mică de licoare 1-2 ceșcuțe. De aceea aveau ibrice de 2-3 cafele cel mai mult patru. Dacă se face o mare cantitate se pierde caimacul. Cazanul de încălzit apă pentru cafea se folosea la cafenele, când trebuiau preparate multe cafele într-un timp scurt . Din el se toarnă apă
DESPRE OCUPAŢIILE, OBICEIURILE ŞI MORAVURILE LOCUITORILOR INSULEI ADA KALE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346290_a_347619]