332 matches
-
timp oferă o nouă dimensiune mitică 136". Imensa celebritate pe care Lara Croft a do-bândit-o de curând, după lansarea filmului Tomb Raider, în care rolul protagonistei este jucat de superstarul Angelina Jolie, demonstrează încă o dată succesul politicii "întâlnirea dintre două iconuri", pe care am menționat-o în legătură cu Barbie-fană Elvis și Barbie-Cenușăreasa. * Multipla identitate a păpușii Barbie nu este decât o reprezentare de cauciuc a unui alt icon, în carne și oase și mărime naturală de data aceasta, deși la fel de cameleonic: Madonna
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
este jucat de superstarul Angelina Jolie, demonstrează încă o dată succesul politicii "întâlnirea dintre două iconuri", pe care am menționat-o în legătură cu Barbie-fană Elvis și Barbie-Cenușăreasa. * Multipla identitate a păpușii Barbie nu este decât o reprezentare de cauciuc a unui alt icon, în carne și oase și mărime naturală de data aceasta, deși la fel de cameleonic: Madonna. Comparând-o pe Barbie cu Madonna, Pamela Robertson observa că imaginea artistei se vinde foarte bine pentru că, asemenea păpușii lui Mattel, ,,Madonna își îmbunătățește modelul și
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
adeptele ei adolescente să ignore granițele de gen și să-și exprime cu tărie sexualitatea, indiferent că aceasta este de natură hetero sau homo. Virginitatea închistată a lui Barbie se află în opoziție cu sexualitatea deschisă a Madonnei. Deși sunt iconuri reprezentative pentru același segment de vârstă, ceea ce construiește una, cealaltă subminează. Ambele însă creează iluzia că realitatea indusă de către sine nu numai că este posibilă, dar este și dezirabilă, în condițiile în care este mai distractivă decât realitatea sumbră a
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
diferite măști sau cât de de-parte a mers personificând prostituata, cea mai periculoasă formă a feminității. Interesează mai degrabă subminarea valorilor tradiționale feminine și ale castității, care au transformat-o nu numai într-un star, dar și într-un icon postmodern al culturii populare. Celebrul videoclip al Madonnei din 1986, Papa Don't Preach, reprezintă, potrivit criticului de cultură populară Ellen Goodman, "o reclamă pentru sarcină la adolescente 142" și încurajează, în mod iresponsabil, imoralitatea și asumarea creșterii copilului de către
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
stăpâna propriului destin și se poate comporta cum dorește. Cu alte cuvinte, artista ilustrează pe deplin sloganul folosit pentru una dintre colecțiile Barbie în anii '90: Noi fetele putem face orice, nu-i așa, Barbie?". Dar, spre deosebire de Barbie, care este iconul femeii superficiale, drăguță, deși imposibilă anatomic, Madonna creează imaginea unei femei ca-meleonice, fundamental vulgare și uneori agresive. Replică a păpușii Barbie, cronologic vorbind, Madonna își propune să dovedească faptul că trupul femeii și sinele ei sunt maleabile, ca și cum ar fi
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
de gen, în special, s-au preocupat în ultima vreme de o problemă culturală mai veche, și anume opoziția dintre feminitate și masculinitate care poate fi reprezentată, ca semn, de costume și travesti și care poate contribui intens la crearea iconurilor 149. Un caz interesant de icon și producător de icon feminin cultural în același timp este celebra eroină medievală Ioana d'Arc. În comparație cu fecioarele-martir medievale, Ioana d'Arc este un icon cu o simbolistică foarte controversată. Este eretică, sau sfântă
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
preocupat în ultima vreme de o problemă culturală mai veche, și anume opoziția dintre feminitate și masculinitate care poate fi reprezentată, ca semn, de costume și travesti și care poate contribui intens la crearea iconurilor 149. Un caz interesant de icon și producător de icon feminin cultural în același timp este celebra eroină medievală Ioana d'Arc. În comparație cu fecioarele-martir medievale, Ioana d'Arc este un icon cu o simbolistică foarte controversată. Este eretică, sau sfântă, vrăjitoare, sau vizionară, rațională, sau ne-
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
de o problemă culturală mai veche, și anume opoziția dintre feminitate și masculinitate care poate fi reprezentată, ca semn, de costume și travesti și care poate contribui intens la crearea iconurilor 149. Un caz interesant de icon și producător de icon feminin cultural în același timp este celebra eroină medievală Ioana d'Arc. În comparație cu fecioarele-martir medievale, Ioana d'Arc este un icon cu o simbolistică foarte controversată. Este eretică, sau sfântă, vrăjitoare, sau vizionară, rațională, sau ne-bună, o adevărată eroină
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
și travesti și care poate contribui intens la crearea iconurilor 149. Un caz interesant de icon și producător de icon feminin cultural în același timp este celebra eroină medievală Ioana d'Arc. În comparație cu fecioarele-martir medievale, Ioana d'Arc este un icon cu o simbolistică foarte controversată. Este eretică, sau sfântă, vrăjitoare, sau vizionară, rațională, sau ne-bună, o adevărată eroină, care a depășit limitele epocii sale, sau o țărăncuță pe care francezii au preamărit-o nejustificat, transformând-o în simbol patriotic
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Creându-se pe sine deliberat ca "fiica aleasă a lui Dumnezeu", asemenea fecioarelor-martir din epoca sa, și refuzând să renunțe la hainele bărbătești, atitudinea Ioanei d'Arc este percepută ca "perversiune" și amenințare a ordinii prestabilite 152. Din aceste rațiuni, iconul Ioana d'Arc exprimă o personalitate enigmatică (fecioară? Femeie? Bărbat? Androgin?), care devine de-a lungul secolelor atât sursă de imitație, cât și motiv de nesupunere. Nu trebuie să uităm că însuși modelul androgin, pe care l-ar putea reprezenta
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Arc (gravură, sec. XVI) Eroinele din secolul XX, cum ar fi femeile-de-tectiv și polițistele, care par fragile, dar au un caracter puternic și sunt luptătoare excelente (atribute per-cepute în general ca fiind "masculine"), pot fi descrise ca replici moderne ale iconului Ioana d'Arc. Un exemplu fascinant în acest sens este portretul de femeie-bărbat, muncitoare-soldat al lui Rosie the Riveter (Rosie Nituitoarea), pictat în 1943 de Norman Rockwell, un artist american extrem de popular, implicat prin creațiile sale în efortul de război
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
portretul de femeie-bărbat, muncitoare-soldat al lui Rosie the Riveter (Rosie Nituitoarea), pictat în 1943 de Norman Rockwell, un artist american extrem de popular, implicat prin creațiile sale în efortul de război al SUA. Rosie, care devine rapid simbolul femeii patrioate, este iconul crucial al reprezentării femeii în America deceniului '40, când a fost acceptat oficial ca femeile să dețină slujbe considerate până atunci exclusiv masculine. Rosie the Riveter, 1943 În mod intenționat sau nu, Rockwell a făcut din Rosie probabil cea mai
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
pro-tecție nu se potrivesc câtuși de puțin cu coafura ei conservatoare. Așezată pe un scaun înalt de regizor de film (vezi numele ei scris pe spătarul scaunului), cu un sandviș, din care a mușcat, în mâna stângă, Rosie reprezintă un icon pe care este greu să-l etichetezi ca femeie sau bărbat. Ea pare mai degrabă o reprezentare umoristică a androginului, o caricatură a combinației femeie-bărbat, decât întruchiparea muncitoarei se-rioase, hotărâte să preia sarcinile de serviciu ale bărbatului. În acest sens
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
ale bărbatului. În acest sens, Rosie funcționează ca reprezentarea iconică a opozițiilor binare masculin / feminin, muncitor / soldat, ceea ce ar explica succesul imens de care se bucură și în prezent în America. Asemenea păpușii Barbie și Madonnei, Rosie a devenit un icon popular celebru, care ne "trimite" totuși, prin simbolistica sa, la reprezentările medievale. Capitolul 5 Fast-food, consum(ism), identitate Fast-food-ul este în general considerat o in-venție a secolului XX, un efect al dezvoltării in-dustriale și comerciale a epocii contemporane, înainte de care
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
un sistem de franciză bine definit, extrem de eficient, care nu numai că a contribuit la apariția altor francize asemănătoare ca model, dar se extinde rapid și la celelalte aspecte importante ale vieții sociale. McDonald's, unul dintre cele mai importante iconuri americane în SUA și în lume, se confruntă în prezent cu o atitudine critică care evidențiază efectele negative, neglijâdu-le, în mod conștient sau nu, pe cele pozitive. Prezentarea teoriei lui Ritzer este extrem de importantă pentru înțelegerea fenomenului fast-food și a
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
le-a cumpărat afacerea. Kroc, care era mult mai ambițios decât cei doi frați, a folosit principiile McDonald, creând un sistem standardizat și uniformizat, care a prins atât de bine, încât patru decenii mai târziu a devenit nu numai un icon american important, ci și unul global. McDonald's a deschis restaurante în toată Europa, inclusiv în țările ex-comuniste, după 1990, invadând apoi Rusia, China, Japonia și țările arabe. A devenit o afacere profitabilă, stabilind un model care a fost copiat
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
pentru consumul de fast-food sunt diferite de cele ale europenilor sau ale asiaticilor. Și, evident, motivele est-euro-penilor sunt diferite de cele ale occidentalilor. McDonald's-ul, simbolic reprezentat prin două arcade aurii ca două porți uriașe către lume, este probabil iconul american cel mai popular, care a fost învestit cu nenumărate conotații de la apariția sa. Potrivit lui John Caputo, McDonald's oferă "o narațiune care cuprinde întreaga noastră ideologie 196". Dar povestea e diferită în America față de restul lumii. În America, iconul
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
iconul american cel mai popular, care a fost învestit cu nenumărate conotații de la apariția sa. Potrivit lui John Caputo, McDonald's oferă "o narațiune care cuprinde întreaga noastră ideologie 196". Dar povestea e diferită în America față de restul lumii. În America, iconul se asociază cu noțiunile de bunăstare, distracție și pe-trecerea timpului în familie ori cu prietenii. Bunăstarea înseamnă haine "drăguțe", tipice clasei de mijloc (adesea prezente în reclame) și noțiunea de "proprietate" (casă și mașină), caracteristică tot clasei de mijloc
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
percepția viabilității lui. McDonald's este frecventat în general nu atât pentru hamburgeri, cât pentru posibilitatea de a "experimenta", de fapt de a simula experiența mitului libertății și al egalității americane; sau pentru a încerca altceva decât bucătăria locală. Astfel, iconul porților aurite McDonald's creează noi conotații în funcție de zona geografică în care sunt importate. În Franța, în Europa occidentală, în general, poți opta pentru McDonald's doar dacă ești "înfometat, falit și grăbit 199". În Taiwan, este un loc de
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
primul hotel-cazinou, care se distingea printr-un decor luxos. Au urmat rapid the Last Frontier, the Golden Nugget și the Pioneer Club, care ofereau, pe lângă jocuri și camere de hotel elegante, o temă (spiritul de aventură și frontiera) și un icon (un cowboy luminos, care fuma liniștit în noapte). Următorul cazinou, care pe lângă temă a introdus și spectacolul, stabilind un nou stil în Las Vegas, cu bărbați în frac și femei elegante, a fost Flamingo, construit în 1945 și aflat în
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
sunt reprezentative pentru maniera în care americanii au importat și exploatat miturile europene și asiatice, ca să compenseze astfel absența miturilor proprii în cultura americană. Imaginea iconică a curții arthuriene, a comorilor ascunse și a lămpilor magice se suprapune pe alte iconuri celebre, cum ar fi Marele Canal venețian sau Turnul Eiffel, care ilustrează tema "orașului turistic" sau a "orașului care trebuie văzut" în cadrul unui tur european. Temele europene se învecinează cu cele americane: Manhattan și Podul Brooklyn, Hollywood (studiourile MGM), motocicleta
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
XX-lea, bazat pe cultura de consum și consumul de distracție. Motivele pentru dezvoltarea "orașului imaginar" constau în aportul financiar, oferit de publicitatea agresivă, și în cel social, facilitat de consolidarea clasei de mijloc. Primul factor a contribuit la formarea iconurilor și a miturilor din parcurile te-matice, restaurante și muzee. Cel de-al doilea a condus la sporirea clasei sociale de mijloc, care, fără a fi foarte bogată, își putea permite să cumpere cultură de consum. Toate acestea au dus la
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
transferate și dislocate de coloniștii americani au fost subminate, simplificate, fragmentate, reciclate, reco-date și rearanjate în modele noi, care au primit noi conotații și o nouă identitate. Prin multiplicarea, reciclarea și reasamblarea vechilor tipare culturale europene au fost create noi iconuri, clișee și forme hibride, care, exportate pe bătrânul continent, se vând cu marca "made in America". Reîntoarcerea în Europa a modelelor culturale, așa modificate cum apar, este efectul logic al eurocentrismului, al imperialismului cultural european. Metaforic vorbind, este efectul de
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
pp. 169-195. 146 Vezi Susan Bordo, ,,Material Girl: The Effacements of Postmodern Culture", în Cathy Schwichtenberg (ed.), op.cit., pp. 265-290, pentru o discuție detaliată asupra "materialității" corpului, a anulării sale și a impactului asupra femeilor care își modifică trupul după iconurile preferate. 147 Robert Miklitsch, From Hegel to Madonna (Towards a General Economy of Commodity Fetishism), New York, State University of New York Press, 1998, pp. 99-140, pentru o excelentă analiză a Madonnei ca "fetișism produs pe scară largă", ca teren economic și
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
susținute pe tema "Icoana bizantină" de academicianul Răzvan Theodorescu, la Universitatea de Arte "George Enescu" din Iași, în data de 5 iulie 2010. 541 This quote has been extracted from a conference held by Academician Răzvan Theodorescu on the "Byzantine Icon", at "George Enescu" University of Arts of Iași on July 5th 2010. 542 Cette citation a été extraite pendant la conférence soutenue sur le thème " L'icône byzantin " par l'académicien Răzvan Theodorescu, à l'Université d'Arts " George Enescu
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]