486 matches
-
recunosc ei - „iubim trecutul și ne plac bătrânele povești de la țară” (Câmp sideral). Dorindu-se o publicație „fără tendințe, dar etică și etnică”, O. este o tribună a mișcării iconariste, după cum rezultă dintr-un articol publicat de Mircea Streinul în „Iconar”: „În 1932 am pus bazele împreună cu George Drumur, Gh. Antonovici și Neculai Pavel unui grup literar Iconar [...] am început în revistele «Orion», «Pana literară», «Crai nou», «Plai» și «Flanc» o campanie vehementă împotriva adercilor de orice fel”. Rubricile principale sunt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288578_a_289907]
-
fără tendințe, dar etică și etnică”, O. este o tribună a mișcării iconariste, după cum rezultă dintr-un articol publicat de Mircea Streinul în „Iconar”: „În 1932 am pus bazele împreună cu George Drumur, Gh. Antonovici și Neculai Pavel unui grup literar Iconar [...] am început în revistele «Orion», «Pana literară», «Crai nou», «Plai» și «Flanc» o campanie vehementă împotriva adercilor de orice fel”. Rubricile principale sunt „Pajiști și constelații”, „Atitudini și verdicte”, „Curier ultim”. Predispoziția polemică alunecă nu de puține ori spre poziții
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288578_a_289907]
-
români”, „Universul literar” ș.a. Între 1939 și 1941 a fost secretar al Societății Scriitorilor Români Bucovineni. A mai semnat cu pseudonimele George Crujan și George Ionaș. Primul volum al lui I. este Poeme pentru altă viață (1939). Continuator al generației iconarilor, autorul scrie o poezie sobră, interiorizată, reflexivă. Temele sunt dragostea, aspirația spre sublim, peisajul bucovinean, trecutul istoric. Semnele istoriei, evocate în versuri vibrante, muzicale, conferă tărâmului natal o aură de legendă: „Un bucium de pe ziduri crenelate/ dă semn de noapte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287577_a_288906]
-
în Spania, spre exemplu, corespunde creației unuia dintre cei mai importanți artiști preocupați de problematica reprezentării vizuale a sacrului, pictor care deși a fost încadrat stilistic în Manierism, face trecerea către ceea ce ulterior avea să se numească Barocul iberic: fostul iconar cretan, Domenikos Theotokopoulos, supranumit El Greco 423. Deși greu de înțeles, surprinzătoarea migrare a acestui desăvârșit creator al artei iconografice spre zonele mai emancipate ale picturii acelei perioade, impresionează privitorul prin vizionarismul și originalitatea stilului artistic abordat, în creații precum Învierea
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
Spiritualul în artă, Editura Meridiane, București, 1994. Kernbach, Victor, Dicționar de mitologie generală, Editura Albatros, București, 1995. Kernbach, Victor, Miturile esențiale, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1978. Kuraev, Andrei, Filmul: Restaurare prin teologie, Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2005. Larchet, Jean-Claude, Iconarul și artistul, Editura Sophia, București, 2012. Lecourt, Dominique, Dicționar de istoria și filosofia științelor, Editura, Polirom, Iași, 2005. Leroi-Gurhan, André, Préhistoire de l'Art Occidental, Éditions Citadelles & Mazenod, Paris, 1965-1995. Lossky, Vladimir, Vederea lui Dumnezeu, Editura Deisis, Sibiu, 1995. Manolescu
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
Mic tratat de estetică teologică, Ediția a II-a, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2009. Uspensky, Leonid, Teologia icoanei în Biserica Ortodoxă, Editura Anastasia, București, 1994. Vanca, Dumitru, Icoană și Cateheză, Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2005. Vasilescu, Elena Ene D., Icoană și iconari în România: cât Bizanț, cât Occident?, Editura Trinitas, Iași, 2009. Veith, jr, Gene Edward, Starea artelor, Editura Cartea Creștină, Oradea, 2000. Velasco, J. Martín, Introducere în fenomenologia religiei, Editura Polirom, Iași, 1997. Vernant, Jean-Pierre, Mit și Gândire în Grecia antică
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
unui apostol din prim-plan, sub forma unui turban-castron -, evidențiind faptul că pictorii își puneau problema raporturilor perspectivale dintre bidimensional și tridimensional, fiind influențați însă și de inovațiile picturii apusene. 406 Michelle P. Brown, op. cit., p. 178. 407 Jean-Claude Larchet, Iconarul și artistul, Editura Sophia, București, 2012, pp. 22-23. 408 Ibidem. 409 Ibidem, p. 23. 410 L. Grünberg, Prelegeri de estetică, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1967, p. 3. 411 Ibidem, p. 4. 412 Întărind condiția umană mai mult decât pe
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
versuri, proză și comentarii istorico-literare, mai toate vădind un interes deosebit pentru spațiul cultural bucovinean, căruia i se consacră chiar o rubrică, „Pagini bucovinene”, devenită „Chenar bucovinean”, apoi „Figuri bucovinene”. Numeroase pagini critice și memorialistice sunt dedicate grupării din jurul revistei „Iconar”, din care V. Posteucă a făcut parte, precum și lui Mircea Streinul. Alături de poezie și proză, revista include în sumarele sale o „Cronică literară” și o „Cronică a edițiilor”, „Pagini americano-române”, breviarul cultural „Iconar”, semnat de V. Posteucă și John Halmaghi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286881_a_288210]
-
și memorialistice sunt dedicate grupării din jurul revistei „Iconar”, din care V. Posteucă a făcut parte, precum și lui Mircea Streinul. Alături de poezie și proză, revista include în sumarele sale o „Cronică literară” și o „Cronică a edițiilor”, „Pagini americano-române”, breviarul cultural „Iconar”, semnat de V. Posteucă și John Halmaghi (pentru ultima serie), o rubrică de „Însemnări și cărți”, un „Carnet” cu știri culturale, comentarii despre cărți și publicații din exil, semnate de N. Novac, și calendarul cultural „Pe răboj” susținut de Lucia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286881_a_288210]
-
liceale la Lugoj, localitate din care se trăgea familia mamei sale, și Lipcani (Bucovina), luându-și bacalaureatul în 1940, la Lugoj. Urmează Facultatea de Drept a Universității din București (licențiat în 1944). Debutează încă din liceu, cu poezii, în revista „Iconar”, dar adevărata afirmare publicistică o consideră a fi eseul Cele două Europe, publicat în 1943 în paginile revistei „Vremea”. Colaborează de asemenea, în primii ani după război, cu articole politice la „Dreptatea”. În 1946 obține din partea guvernului francez o bursă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285420_a_286749]
-
Cernăuți, iar în 1929 se transferă la București. După ce în 1931-1932, ca să evite încorporarea, făcuse la Bacău Școala de Ofițeri de Rezervă la infanterie, își ia licența în litere în 1933. Întemeiază la Cernăuți, în 1933, împreună cu Mircea Streinul, colecția Iconar, devenită editura cu același nume. Remarcat în timpul studenției de profesorul Ion I. Nistor, acesta îi oferă postul de secretar de redacție la „Glasul Bucovinei” (1933-1937) și tot el îl va numi în 1934 șef de cabinet în Ministerul Muncii și Ocrotirii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290504_a_291833]
-
semnat și Almir, Nicu, Nicu Rândunel, Nestor Deleanu, Oreste, t.c.g. Apreciat ca unul din poeții valoroși pe care i-a dat Bucovina în perioada interbelică, V. își centrează opera, cu precădere cea poetică, în jurul ideilor promovate de mișcarea Iconar: obsesia pentru valorile pământului, potențate de misterul germinației și al fecundității, demarcația abia perceptibilă între viață și moarte, relația între individual și universal, microcosmos și macrocosmos. Influențat în special de Georg Trakl, Rainer Maria Rilke și Stefan George și văzut
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290504_a_291833]
-
Țugui, Iulian Vesper și „Memoriile” sale, „Analele Bucovinei”, 1997, 1; Cosma, Romanul, II, 124-125; Mircea A. Diaconu, Instantanee critice, Iași, 1998, 121-136; Mircea A. Diaconu, Mircea Streinul. Viața și opera, pref. Const. Ciopraga, Rădăuți, 1998, 32-39; Mircea A. Diaconu, Mișcarea „Iconar”. Literatură și politică în Bucovina anilor ‘30, Iași, 1999, 137-148, passim; Dicț. analitic, II, 108-110; Micu, Ist. lit., 470-471; Pavel Țugui, Proiecte literare ale lui Iulian Vesper (1948), „Țara Fagilor”, 2001, 2-4; Popa, Ist. lit., I, 1189-1190; Traian Chelariu, Strada
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290504_a_291833]
-
profesor, director de liceu, inspector școlar) la Ploiești. De asemenea, îndrumă cenaclul literar al copiilor, organizat în cadrul Bibliotecii Județene „N. Iorga”. Debutează în presă la Cernăuți (1929) și editorial, cu volumul de versuri Dezacord (1934), sub semnul mișcării bucovinene de la „Iconar”, urmat de cartea de poeme Întoarceri în biografia mea (1935). Colaborează cu versuri, comentarii critice și eseuri la „Glasul Bucovinei”, „Junimea literară”, „Cuget moldovenesc” (Bălți), „Glasul singurătății” (Dorohoi), „Grai moldovenesc” (Iași), „Înmuguriri” (Piatra Neamț), „Orion” (Rădăuți), „Pana literară” (Rădăuți), „Fapta” (București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288255_a_289584]
-
Pana literară” (Rădăuți), „Fapta” (București, 1943-1947), „Obzer” (Iugoslavia), „Die Zeit” (Viena), „Iașul literar”, „Astra”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Ateneu”, „Tribuna”, „Ramuri”. Există două etape distincte în lirica lui M., despărțite de o tăcere editorială de peste trei decenii. Debutul în cadrul grupării de la „Iconar” indică zona de sensibilitate în care gravitează poetul. Cu identitate imediat remarcată în epocă (ecouri favorabile apar în „Vremea”, „Cuget clar”, „Luceafărul”), poemele din Dezacord și Întoarceri în biografia mea - în genere, peisaje interiorizate/stilizate, notații confesive, invocații, incantații - transcriu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288255_a_289584]
-
Gide, E. Kollos despre Proust, Z. Crițanu despre Vincenzo Monti ș.a.m.d. În general, se remarcă o mai bună priză la fenomenul literar european, dar și amorsarea unor polemici cu „Gândirea” și cu alte reviste pe tema tradiționalismului. Prezența „iconarilor” se face remarcată prin colaborările lui Mircea Streinul și Iulian Vesper, dar și ale lui Traian Chelariu, care traduce din literatura germană. Bogate informații oferă periodicul despre romanitatea sud-dunăreană (Th. Capidan, Traian Cantemir). Alți colaboratori: Constantin Loghin, Gr. Nandriș, I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287681_a_289010]
-
românească, 1994; Bizanțul, postfață Eugen Todoran, Timișoara, 1995. Repere bibliografice: Traian Cantemir, „Sinteza sadoveniană”, ATN, 1983, 2; Mircea Mihăieș, „Sinteza sadoveniană”, O, 1983, 36; Stela Mirel, „Triptic-dilemă”, O, 1984, 5; Valeriu Drumaș, „Aproximări literare”, O, 1985, 51; Grigore Bostan, Un „iconar” în zilele noastre: Mihai Cazacu, „Concordia” (Cernăuți), 1996, 17. G.B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286149_a_287478]
-
dictată de instinct, înseamnă a urmări concomitent ordinea naturală a formelor, un joc în care spiritul se lasă antrenat cu o curiozitate firească.” (Vasile Savonea, Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 101) Brăila Bogdan 1954 Pictor, sculptor, iconar „Prin arta naivă, așa zisă artă primitivă și cu ajutorul gamei vaste de culori, reușesc întotdeauna să-mi exprim emoțiile și trăirile mele, redându-le pe pânză într-un mod personal.” Născut la 5 ianuarie 1954 în localitatea Moldova Veche, jud.
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
mult șochează, în orice expoziție Mircea Corpodean, atât prin forma ramelor, de sorginte rurală, cu o viață proprie hipertrofiată, cât și prin varietatea stilistica. Portretele de personaje istorice și eroi de balade ne trimit, într-o anumită măsură, la tradiția iconarilor niculeni, prin sobrietatea cromatică și a desenului; alte compoziții sânt de o mai mare libertate tonală și de un desen mai dinamic. Cu o „Țărancă cu mâța” și „Visul unei țărănci stabilite la oraș” ne aflăm în domeniul interpretării liber
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
artei naive din România, Ed. Timpul, Reșița, 2001, pag. 123; Mihai Vintilă - Colivia cu naivi, Ed. InterGraf, Reșița, 2002, pag. 29; Mihai Vintilă - 101 pete de culoare, Ed. Pro Marketing, Reșița, 2005, pag. 54. „Deși copiază personajele, ca orice pictor iconar popular, Tomi are pensule speciale și un suflet viu colorat, pentru că icoanele sale sunt ferestre vesele spre o lume diferită de lumea altor artiști și extrem de diferită de lumea reală. Ioan Tomi Radcu vede lumea printr-un filtru cenușiu, dar
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
și alte valențe: poate cumpărătorii cumpără urzicile și pentru efectul lor usturător și vezicant cu care, iată, Într-un haiku, Își pot alina amarul și rafina ironia. Primul kimono muguri pe cireșcurînd mă voi plimba În primul kimono Doru Emanuel Iconar Cuvîntul curînd este cel care concentrează energia unei anume nerăbdări constrînsă la așteptare. Mugurii, care au tot crescut și s-au umflat o iarnă Întreagă, nu sînt decît pandantul adolescentei care s-a Împlinit și ea Încet-Încet și este acum
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
Urmează la Cernăuți liceul, absolvit în 1933, și se înscrie la Facultatea de Științe, secția matematici și filosofie. Suferind, în scurt timp se stinge din viață în spital. S. colaborează, încă de pe băncile liceului, la „Junimea literară”, „Glasul Bucovinei” și „Iconar”. A redactat, alături de Teofil Lianu și Mihai Verbovschi, revistele „Izvodiri” și „Plaiul Cosminului”. Volumul Poeme, apărut postum, în 1937, conține versuri simple și fragede „ca frunza plopului”, „ca neliniștea ogoarelor bătute de lună”, „ca boabele de rouă”, „cântate parcă din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289973_a_291302]
-
conducerea lui Mircea Damian. Debutează în 1944, la „Kalende”, cu poezia Cetatea moartă. Versuri îi apar în gazetele bucureștene „Democrația”, „Semnalul”, „Jurnalul de dimineață”, „Fapta”, „Dreptatea nouă”, în „Caiete de poezie” (suplimentul „Revistei Fundațiilor Regale”), „Moldova liberă” (Iași), „Facla” (Brăila), „Iconar” (Rădăuți). În 1945 Fundația „Regele Mihai I” îi premiază, alături de Versuri de Geo Dumitrescu și de Plantații de Constant Tonegaru, volumul manuscris de poeme intitulat Izobare, iar cartea apare în 1946. O boală de plămâni pune capăt scurtei cariere de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288965_a_290294]
-
Caracal) și în „Voința școalei”, unde publică ani în șir. Alegându-și pseudonimul Teofil Lianu, se alătură grupării literare din jurul lui Mircea Streinul și colaborează la periodicele bucovinene „Argonaut”, „Glasul Bucovinei”, „Orion”, „Junimea literară”, „În preajma gândului”, „Pana literară”, „Flux”, „Timpul”, „Iconar”, la unele fiind și redactor, dar și la „Frize” din Brașov ori „Lanuri” din Mediaș. A condus câteva publicații efemere, „Flanc”, „Izvodiri” și „Crai nou”. Trei plachete - Rod (1933), Stampe în lumină (1933), Cer valah (1934) -, precum și un ciclu găzduit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287795_a_289124]
-
poezii, proiectate încă din anii ’40: Cântece și distihuri (1981), La poarta lui Ștefan Vodă (1985), și după 1989, când intră în viața monahală, Rapsod în Arboroasa (1995). Înrădăcinat în ruralitatea bucovineană și ispitit mai puțin de orizontul altor culturi, „iconarul” L. își nutrește sensibilitatea precumpănitor descriptivă din izvoarele folclorului. Din acesta, cu bună intuiție, ia mai ales imagini de mare forță, comparații și metafore „revelatoare”. Nota personală, la care ajunge treptat, provine din juxtapunerea unor elemente aparent disparate, ceea ce dă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287795_a_289124]