770 matches
-
din Călinești-Căieni (1754), iconostasele de la Sârbi-Susani (1760) și Budești-Susani (1760), tâmpla bisericii din Ieud-Deal( 1765), cea de la Berbești( 1769) și din biserica de la Desești(1780). Inscripția de pe iconostasul de la Desești nu conține numele pictorului, dar prin analogie stilistică cu alte iconostase semnate de către Alexandru Ponehalschi, tâmpla acestei biserici se poate atribui aceluiași pictor. Programul iconografic al tâmplelor se aseamănă, identificându-se totuși câteva deosebiri. Primul registru conține în tâmplele din Călinești-Căieni, Sârbi-Susani, Budești-Susani și Ieud-Deal Răstiginirea în partea mediană, în stânga scena
Alexandru Ponehalschi () [Corola-website/Science/319937_a_321266]
-
Răstiginirea în partea mediană, în stânga scena Coborârea de pe cruce, iar în dreapta Punerea în mormânt. Numai în biserica din Desești scena a fost înlocuită cu Învierea. În scena Răstiginirii, în toate tâmplele dispunerea personajelor este identică. Exceptând biserica din Desești, celelalte iconostase pictate de Alexandru Ponehalschi, conțin în partea mediană al celui de al doilea registru reprezentarea Maicii Domnului a Întrupării, care-l poartă pe Iisus copil într-un medalion pe piept . La Desești, același spațiu este ocupat de reprezentarea lui Dumnezeu-Tatăl
Alexandru Ponehalschi () [Corola-website/Science/319937_a_321266]
-
registru reprezentarea Maicii Domnului a Întrupării, care-l poartă pe Iisus copil într-un medalion pe piept . La Desești, același spațiu este ocupat de reprezentarea lui Dumnezeu-Tatăl. Toate tâmplele conțin reprezentările proorocilor pe laturile acestui registru. Desfășurarea iconografică a tuturor iconostaselor lui Alexandru Ponehalschi, prezintă în registrul al treilea scena Deisis și reprezentările celor doisprezece apostoli. Pentru reconstituirea parțială a iconostasului bisericii din Berbești, care a fost demolată în anul 1932, foarte importantă se dovedește a fi fotografia realizată de Atanasie
Alexandru Ponehalschi () [Corola-website/Science/319937_a_321266]
-
spațiu este ocupat de reprezentarea lui Dumnezeu-Tatăl. Toate tâmplele conțin reprezentările proorocilor pe laturile acestui registru. Desfășurarea iconografică a tuturor iconostaselor lui Alexandru Ponehalschi, prezintă în registrul al treilea scena Deisis și reprezentările celor doisprezece apostoli. Pentru reconstituirea parțială a iconostasului bisericii din Berbești, care a fost demolată în anul 1932, foarte importantă se dovedește a fi fotografia realizată de Atanasie Popa și care a fost publicată de către Alexandru Baboș. Fotografia făcută din navă înspre absida altarului surprinde partea inferioară a
Alexandru Ponehalschi () [Corola-website/Science/319937_a_321266]
-
bisericii din Berbești, care a fost demolată în anul 1932, foarte importantă se dovedește a fi fotografia realizată de Atanasie Popa și care a fost publicată de către Alexandru Baboș. Fotografia făcută din navă înspre absida altarului surprinde partea inferioară a iconostasului. În cadrul registrului al treilea se observă că au fost pictate scena Deisis și reprezentările apostolilor, grupați câte doi sub arcade. Din registrul al doilea fotografia redă doar partea inferioară, distingându-se parțial medalioanele cu prooroci, iar în partea mediană a
Alexandru Ponehalschi () [Corola-website/Science/319937_a_321266]
-
fost pictate scena Deisis și reprezentările apostolilor, grupați câte doi sub arcade. Din registrul al doilea fotografia redă doar partea inferioară, distingându-se parțial medalioanele cu prooroci, iar în partea mediană a fost probabil pictată Maica Domnului. Prin compararea decorației iconostaselor pictate de Alexandru Ponehalschi se constată o complicare a formelor: decorația cea mai simplă este prezentă la cel mai vechi iconostas, de la Călinești-Căeni, motivele decorative complicându-se la cele ulterioare. În biserica din Desești se află patru icoane împărătești, a
Alexandru Ponehalschi () [Corola-website/Science/319937_a_321266]
-
distingându-se parțial medalioanele cu prooroci, iar în partea mediană a fost probabil pictată Maica Domnului. Prin compararea decorației iconostaselor pictate de Alexandru Ponehalschi se constată o complicare a formelor: decorația cea mai simplă este prezentă la cel mai vechi iconostas, de la Călinești-Căeni, motivele decorative complicându-se la cele ulterioare. În biserica din Desești se află patru icoane împărătești, a căror inscripții nu consemnează numele pictorului, însă prin analogie stilistică ele pot fi atribuite tot zugravului Alexandru Ponehalschi.
Alexandru Ponehalschi () [Corola-website/Science/319937_a_321266]
-
ridicat o clopotniță scundă, cu foișor simplu și fleșă piramidală. Se remarcă și ancadramentul intrării, de pe latura sudică, bogat ornamentat, cu un chenar din cruci piezișe și trei chenare cu motivul dinte de lup precum și cu rozete. Merită menționat și iconostasul care este alcătuit din icoane realizate pe sticlă în anul 1830.
Biserica de lemn din Șoimuș () [Corola-website/Science/317690_a_319019]
-
altar se face prin trei părți. Absida albarului adăpostește masa altarului, din piatră. Piciorul mesei altarului poartă inscripția ""10 AUGUST 1845"". Pereții altarului încă mai păstrează portretele unor episcopi sau sfinți. Spatiul naosului, boltit, este despărțit de absida altarului prin intermediul iconostasului. Absida altarului este acoperită la rândul ei printr-o boltă ce se racordează la conturul pereților prin intermediul a patru fâșii curbe.
Biserica de lemn din Solomon () [Corola-website/Science/309820_a_311149]
-
sfârșitul secolului al XVIII-lea se mută în partea de hotar numită „Izvor”. La 1840, când se aplică planul de sistematizare, dar și datorită diferendelor de hotar cu locuitori din satul vecin Sinersig, se mută pe vatra actuală. Bolta naosului, iconostasul și pereții altarului au fost acoperiți cu pictură, azi, din păcate, deteriorată aproape în totalitate. Abia se mai disting pe bolta navei fragmente din Isus Pantocrator, Isus în fața lui Ana și Caiafa, Isus în fața lui Pilat, Sărutul lui Iuda, iar
Biserica de lemn din Căpăt () [Corola-website/Science/317953_a_319282]
-
disting pe bolta navei fragmente din Isus Pantocrator, Isus în fața lui Ana și Caiafa, Isus în fața lui Pilat, Sărutul lui Iuda, iar pe timpan, spre pronaos Coborârea de pe cruce. Din ce se mai distinge de la scenele de pe boltă și de la iconostas, se poate desluși lucrul unui meșter zugrav de țară. Stilistic aceste picturi pot fi plasate în ultimul sfert al veacului al XVIII-lea sau cel mult la începutul celui următor, cu analogii evidente și la alte monumente din Banat. În
Biserica de lemn din Căpăt () [Corola-website/Science/317953_a_319282]
-
se sprijină - ca și în cazul altor biserici de lemn - pe nervuri arcuite de brad. Pronaosul are un plafon drept, deasupra fiind o încăpere care se încheie spre est cu bolta naosului. Ornamentația sculpturală și stilul icoanelor îndreptățesc concluzia că iconostasul datează din secolul al XVIII-lea, fiind probabil executat în 1774, odată cu biserica. Pomelnicul Triptic al acestui așezământ și unele documente aflate la Mănăstirea Secu, relevă că în ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea și la începutul veacului trecut
Comuna Țibucani, Neamț () [Corola-website/Science/301692_a_303021]
-
de un coif piramidal. În a doua jumătate a secolului XVIII-lea, biserica a fost pictată. Una din icoanele ce împodobea altă dată biserica, Maica Domnului cu Pruncul, data din aceeași perioadă. Spațiul unde își aveau locul icoanele, pe perete iconostasului, între intrările în absida altarului încă se poate vedea și azi. Clopotul bisericii ce datează din 1770 a fost mutat în noua biserică. Din vechea biserică se mai păstrează doar un morman de bârne ce făceau parte din absida altarului
Biserica de lemn din Căianu, Cluj () [Corola-website/Science/315766_a_317095]
-
De la această biserică se păstrează două icoane pe lemn, Sfânta Cuvioasă Paraschiva și Sf. Arhanghel Mihail, datată 1776, și semnată de zugravul Constantin. Sfântul Arhanghel Mihail (dim. 49x37,5 cm) este în mod sigur o icoană din registrul I al iconostasului, ceea ce ne determină să presupunem că zugravul Constantin a pictat și celelalte icoane împărătești, chiar dacă nu întregul iconostas. Mai mult, aceste icoane au fost și în iconostasul noii biserici din anul 1807, deoarece icoana Sf. Arhanghel Mihail este menționată de
Biserica de lemn din Groșii Noi () [Corola-website/Science/316803_a_318132]
-
și semnată de zugravul Constantin. Sfântul Arhanghel Mihail (dim. 49x37,5 cm) este în mod sigur o icoană din registrul I al iconostasului, ceea ce ne determină să presupunem că zugravul Constantin a pictat și celelalte icoane împărătești, chiar dacă nu întregul iconostas. Mai mult, aceste icoane au fost și în iconostasul noii biserici din anul 1807, deoarece icoana Sf. Arhanghel Mihail este menționată de protopopul Ioan Cefan al Vărădiei și preotul Eftimie Popescu, administrator parohial, într-un inventar al anului 1855: ” Tâmpla
Biserica de lemn din Groșii Noi () [Corola-website/Science/316803_a_318132]
-
49x37,5 cm) este în mod sigur o icoană din registrul I al iconostasului, ceea ce ne determină să presupunem că zugravul Constantin a pictat și celelalte icoane împărătești, chiar dacă nu întregul iconostas. Mai mult, aceste icoane au fost și în iconostasul noii biserici din anul 1807, deoarece icoana Sf. Arhanghel Mihail este menționată de protopopul Ioan Cefan al Vărădiei și preotul Eftimie Popescu, administrator parohial, într-un inventar al anului 1855: ” Tâmpla de scânduri de tei (este) zugrăvită cu închipuirile cele
Biserica de lemn din Groșii Noi () [Corola-website/Science/316803_a_318132]
-
Iisus (de fapt, împungerea coastei lui Iisus cu sulița); 11. Punerea în mormânt; 12. Învierea lui Iisus (în versiunea apuseană, cu Iisus în mantie roșie, deasupra mormântului, un soldat în picioare și altul șezând). În zona mediană a bolții, în fața iconostasului sunt reprezentați Cei Patru Evangheliști cu simbolurile lor. În continuare, Iisus în picioare binecuvântând cu ambele mâini, Duhul Sfânt (porumbel) și Sf. Ioan Botezătorul. În altar descoperim obișnuitul program iconografic din bisericile din valea Mureșului: șirul Sfinților Ierarhi, Sfânta Treime
Biserica de lemn din Groșii Noi () [Corola-website/Science/316803_a_318132]
-
ambele mâini, Duhul Sfânt (porumbel) și Sf. Ioan Botezătorul. În altar descoperim obișnuitul program iconografic din bisericile din valea Mureșului: șirul Sfinților Ierarhi, Sfânta Treime, Soborul arhanghelilor, Maica Domnului cu Iisus pe tron. În pronaos nu există urme de pictură. Iconostasul pune câteva semne de întrebare. El pare că a fost pictat în etape și de mâini diferite. Într-un ”Istoric al parohiei Groșii Noi”, întocmit la 1 septembrie 1967, în rândul I al iconostasului sunt prezentate următoarele icoane, în ordine
Biserica de lemn din Groșii Noi () [Corola-website/Science/316803_a_318132]
-
pronaos nu există urme de pictură. Iconostasul pune câteva semne de întrebare. El pare că a fost pictat în etape și de mâini diferite. Într-un ”Istoric al parohiei Groșii Noi”, întocmit la 1 septembrie 1967, în rândul I al iconostasului sunt prezentate următoarele icoane, în ordine de la stânga la dreapta: Sf. Arhanghel Mihail (dim. 12x90 cm), Maica Domnului cu Pruncul (dim. 120x90 cm), Iisus Hristos (dim. 50x40 cm) și Sf. Arhanghel Gavril (dim. 120x90 cm). Icoana Iisus Hristos ne dă
Biserica de lemn din Groșii Noi () [Corola-website/Science/316803_a_318132]
-
translatare și recondiționare s-au efectuat pe baza unui studiu de specialitate și a unui proiect adecvat, prin grija deosebită și măiestria echipei conduse de meșterul-restaurator Pop Vasile din comuna Bârsana, județul Maramureș. Biserica este construită din lemn de stejar (iconostasul) și brad (pereții); pereții navei (formați din bârne de brad late de circa 30 de cm) sunt autentici, singurele părți care au fost refăcute cu ocazia mutării din Sava, în anul 2009, fiind acoperișul și turnul clopotniței. Biserica, aflată atunci
Biserica de lemn din Sava () [Corola-website/Science/313989_a_315318]
-
de reprezentarea morții sub forma unui schelet uman cu coasă. În naos și pe bolta cilindrică ce îl acoperea erau pictate scede din Patimile Domnului Nostru Isus Cristos dar și scene din Vechiul Testament. Absida altarului era separată de naos prin iconostas. Altarul era foarte mic și avea tavanul drept. Turnul-clopotniță, așezat peste pronaos era scund și se termina cu o fleșă ascuțită. Iluminatul natural în biserică se făcea prin cele câteva mici ferestre pe care biserica le avea. În altar erau
Biserica de lemn din Chendrea () [Corola-website/Science/310414_a_311743]
-
caderea lui Bringas și la succesul rivalului său. Dar, în numele canoanelor, el credea intolerabilă căsătoria basileului văduv cu o prințesă tot văduvă; și hotărât, atunci când în Sfânta Sofia, Nichiphor voi, conform privilegiului său imperial, să intre în încăperea sfântă a iconostasului spre a primi împărtășania, prelatul îl îndepărtă de la masa sfântă și ca pedeapsă pentru a doua căsătorie îi interzise intrarea pentru un an. Cu toată supărarea sa, prințul trebui să cedeze în fața tăriei neînduplecate a patriarhului. În curând se ivi
Nicefor al II-lea Focas () [Corola-website/Science/311404_a_312733]
-
mutarea centrului parohial la Buciumi. La sfârșitul sec XIX la inventariere făcută bisericii s-au găsit următoarele donați din partea enoriașilor: Ghe Zaharia - un prapure și un ceaslov mic ; P. Radu - o cazanie ; N. Dima - o psaltire mică ; Ion Stoica - un iconostas ; preotul Ion Savin din Bogdana - un octoicu mare și vechi ; Ghe Apalaghitei - o candela de metal. Redam mai jos numele preoților care au slujit de-alungul timpului la această biserică: preot Savin, preot Haisu, preot Ghoeldum, preot Miron, preot C. Nalboc
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
se numără Emil Weiß, Moritz Hachmann și Karl Müller. În 1936 episcopul dr. Iuliu Hossu al Episcopiei de Cluj-Gherla a încredințat icoana și așezământul monahal spre îngrijire călugărilor din Ordinul Sfântul Vasile cel Mare (bazilieni). Aceștia au încadrat-o în iconostasul din lemn de tei al bisericii mănăstirii. Oficiosul Episcopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului și Clujului, săptămânalul "Renașterea", nega în anul 1938 faptul că la Nicula, în mănăstirea "uniaților" (expresia peiorativă la adresa greco-catolicilor), s-ar afla icoana Maicii Domnului care a
Mănăstirea Nicula () [Corola-website/Science/298835_a_300164]
-
1770. Reparațiile din 1893 au fost mai complexe. S-a înlăturat zidul despărțitor dintre pronaos și naos, s-a acoperit edificiul cu învelitoare din tablă, s-au amplasat cruci noi pe turla, s-a curățat pictură și s-a refăcut iconostasul. Meritul acestor reparații îi revine preotului paroh Constantin Sbiera, care a păstorit aici între anii 1888-1905, după care a fost transferat la Vatră Dornei. Clădirea a suferit stricăciuni în timpul Primului Război Mondial, ea fiind reparata în 1926. Noi lucrări de reparații ale
Biserica Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul din Siret () [Corola-website/Science/317434_a_318763]