533 matches
-
director al revistei pentru copii „Ariel”. Colaborează la revistele „România literară”, „Luceafărul”, „Steaua”, „Familia”, „Viața românească”, „Tomis”, „Argeș” ș.a. Debutează cu poezii în 1955, la revista „Tânărul scriitor”, iar prima lui carte, Germinații, apare în 1967. Pământul, seva, semințele, tablourile idealizat bucolice preamăresc aici un comunism imaginat după o rețetă încă în uz. Depășind aceste imagini conformiste, de vagă orientare tradiționalistă, dar și neoromantică, declamativă, G. se arată în Altare de iarbă (1969) un autentic poet htonic, încercând totuși să justifice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287228_a_288557]
-
să trezească valorile primordiale dar ațipite ale poporului său, să le "cheme din nou întru ființă"; aceasta este direcția în care a evoluat lumea modernă: naționalismul, mai cu seamă când este concentrat într-un lider unic, întruchipând Sufletul poporului și idealizat până la o statură eroică. Cele două "deschideri majore disponibile așadar mitului în lumea modernă", procedurile psihologice și naționalismul, au eliminat alte posibilități. Reforma liberală sau radicală a fost preluată de către miturile seculare precum marxismul sau de către miturile specifice religiilor relevante
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
sau de către miturile specifice religiilor relevante (precum în evanghelia socială creștină), în timp ce dimensiunea individualistă își "tatonase" deja modelele mitice indigene în revitalizările mitice anterioare: reconstrucțiile victoriene ale cavalerismului au oferit modele pentru gentlemanul englez, iar Daniel Boone a simbolizat și idealizat omul de frontieră american, probabil cel mai important mit american al secolului al XIX-lea, perpetuat ca o umbrelă mentală până în prezent.293 Dacă pentru Marx mitul nu reprezintă altceva decât "natura și formele sociale deja prelucrate în mod inconștient
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
sau a lua în râs ridicolele stridente ce decurg din imitarea cu orice preț a manierelor occidentale, scriitorul optează până la urmă pentru bunul simț și înțelepciunea bătrânească, patriarhală, a boierului Enache Damian. Și drama Boieri și ciocoi, apărută în 1873, idealizează vechea boierime de țară. Decăderea boierimii și ridicarea burgheziei constituie un proces sugerat în Ginerele lui Hagi Petcu. Debutând, ca autor dramatic, în 1840, cu Farmazonul din Hârlău, A. produce la început scrieri facile, cu o mișcare vodevilistică și bufă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
și o alta, un ghid, (în care descrie Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iași ca pe un model istoric și contemporan după care se poate învăța să organizezi orice bibliotecă), Nicoleta Marinescu a gândit un manual pentru cei care, idealizând cartea, bat la poarta profesiei sau, ambițioși, își încearcă forțele în concursuri de promovare. Cunosc această carte din perioada în care era un manual cuminte și oarecum plictisitor, cum sunt toate, oricâtă originalitate se străduise autoarea să-i confere, prin
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
s-a pus o piatră tombală pe locul său de veci. Pildele, maximele și apropourile lui M. se înscriu în așa-numita literatură sapiențială. Oglindind lumea în schimbare de la mijlocul secolului al XIX-lea, pildele sale ironizează ticuri și moravuri, idealizând cinstea, munca și învățătura. O întreagă filosofie populară se înfățișează cititorului în zicale concentrate și spirituale. Într-o maximă vituperează pe cei avuți: „Un om bogat nu primea în casă nici un prieten, nu lăsa să se apropie de ușa sa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288208_a_289537]
-
fără fond. Astfel, spațiul nostru public se dovedește un adăpost inadecvat pentru adevăr, descurajant pentru sinceritate și impropriu pentru spontaneitate”1. Când această convenție a duplicității este ignorată, reacțiile sunt impregnate de euforii false sau excese resentimentare. Fie că ești idealizat, fie că ești amenințat, în corespondența privată, cu linșajul, descoperi imposibilitatea dialogului într-un ambient claustrofob, tipic pentru subculturile periferice. Retipărirea Bufniței din dărâmături într-o ediție îmbunătățită nu face elogiul încăpățânării adolescentine, nici nu etalează aerul unei victorii premature
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
viață și sînt însuflețite sub forma unor puteri anume. Materialul, conținutul senzorial, este receptat și integrat în general și în nemărginit doar sub o formă brută; el nu cîștigă libertatea formei frumoase prin formă liberă a spiritului, și nu este idealizat în spirit, în așa fel încît ceea ce se obține prin simțuri să nu fie decît auxiliar și expresie docilă a spiritualului. Dimpotrivă, senzorialul este dezvoltat pînă la proporții uriașe, lipsite de măsură, ceea ce face ca divinul să capete un caracter
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
actuală este o reactualizare a mecanismului legat de idealizarea mamei infailibile din copilărie, care s-a prelungit în cursul adolescenței, în ciuda nemulțumirilor exprimate de Jack ca reacție la influența stăruitoare a mamei. Este interesant de notat că ruptura legăturii fantasmatice idealizate cu psihanalistul, prilejuită de plecarea acestuia, este evenimentul care pune în evidență identificarea proiectivă cu mama idealizată, cu rol de apărare împotriva angoaselor de separare. Părțile bune, ca și părțile rele internalizate depind de acest mecanism rămas fixat în mod
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
copii), față de percepția celor pentru tineret: de verificat dacă desenele animate sunt văzute ca prezentări imaginare care îi feresc pe copii de lumea „reală” sau, dimpotrivă, ei exprimă, văzând aceste emisiuni, dorința „de a vedea realitatea” chiar când ea este idealizată. Se pare că dorința de integrare și înțelegere a realității este tot mai precoce. Aceasta ar putea însemna că acomodarea imaginară cu lumea adulților poate fi un mod de utilizare/gratificare a acestor programe. Fantasticul, frisoanele, neobișnuitul constituie emoții căutate
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
realistă, față de cea idilic-semănătoristă, romanul Ion a fost criticat în epocă de către teoreticienii curentului de la începutul secolului al XX-lea. Unii critici literari îl acuzau pe autor că nu respectă, în acest roman, principiile realismului, ci ale naturalismului, evitând să idealizeze realitatea. În perioada în care a lucrat la roman - timp de șapte ani - Rebreanu mărturisește că a folosit două surse de inspirație: amintirile și materialul documentar. Punctul de plecare al romanului îl constituie o scenă văzută de scriitor, în împrejurimile
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
referință personal, orășeanul se uita în mai multe direcții. Și totuși, deși legăturile cu familia, ghilda și cartierul contau, un cetățean se putea considera mai cosmopolit și mai individual decât un membru al unei comunități rurale. Dar nu trebuie să idealizăm orașele medievale, rămânând cu imaginea pitorească ce s-a păstrat, și să ștergem societatea sălbatic competitivă și puternic stratificată pe care o adăposteau. Orașele medievale nu erau comunități egalitare. Costul plătit pentru instituirea ordinii la un moment dat era existența
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
curtean îl întrebă unde găsise un model atât de frumos la care el a răspuns: Nu am copi‑ at trăsăturile unui model, ci mai curând am urmărit o idee la care m‑am gân‑ dit. Pe lângă madonele grațioase și figurile idealizate din lumea clasică nu putem trece cu vederea portretul făcut papei Leon al X‑lea din familia Medici împreună cu doi cardinali. Deși a murit la doar 37 de ani a realizat opere ex‑ traordinare și diverse. Cât a fost de
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
social nu este altceva decît consecința creștinismului integral, adică aplicat în mod integral, cu toate consecințele sale sociale: religia nu poate fi o afacere privată, ea interesează sfera socială. Se visa la reinstaurarea regimului social al lui Christos, Evul Mediu idealizat fiind privit cu nostalgie, după o concepție în mod hotărît antiburgheză, și, așa cum spunea tot Émile Poulat, "se afirmă ideea că credința catolică este în totalitate adevărul religios și adevărul social, iar catolicii reprezintă nu numai adevărul intelectual și moral
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
senzualitate. A glorificat perfecțiunea trupului și a chipului uman într-o operă realizată ca o recunoștință pentru viață, viața care pentru el a fost plină de suferințe. Împreună cu portretul, nudul este tema cea mai frecventă în opera lui Modigliani. A idealizat corpul femeii, etalându-l armonios în culori clare și tandre. Eficacitatea abstracției lineare s-a bazat din ce în ce mai mult pe elementele cromatice. Modigliani a fost unul dintre cei mai mari pictori de nuduri. Lucrările sale sunt imagini ale artei occidentale definite
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
de generalitate. Ele presupun o condiționare de tipul ,,și celelalte lucruri s) fie egale”. Ele se aplic), așa cum se întâmpl) în cazul enunțurilor din orice teorie, doar în m)sura în care condițiile analizate de teorie o permit. Ele sunt idealiz)ri, și prin urmare nu sunt niciodat) derivate în întregime din experient). Multe lucruri - deprinderi sociale, intervenții politice - vor interfera cu rezultatele prezise din punct de vedere teoretic. Deși interferențele trebuie s) fie luate în calcul, este, cu toate acestea
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
străduințele pe care Mihail Kogălniceanu le-a depus pentru a obține acordul lui Mihail Sturdza pentru publicarea lucrării Histoire de la Valachie, de la Moldavie et des Valaques transdanubiens. Mult mai ușor erau acceptate scrierile lui Gh. Asachi. care romanțau trecutul și idealizau prezentul. Este bine cunoscut faptul că domnul Moldovei a instituit în țară o aspră cenzură, dictată, în fapt, de către Rusia. Orice articol de ziar era bine analizat. Este și cazul articolului intitulat Despre ruinele și ruinările Moldovei, iscălit de un
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
trăiește cu adevărat în timpul nostru chiar și atunci când încearcă să treacă dincolo de el (spre illud tempus), să-l anuleze, să-l suspende. Dacă vrem să înțelegem experiența interioară a pelerinilor, singura care contează pentru ei, e obligatoriu, fără a-i idealiza (adică văzându-i mereu ca oameni, ca semeni ai noștri), să acordăm cel puțin unor pelerini, cel puțin uneori și parțial, oarecare credit. Chiar în numele cartezianismului (nu al lui Descartes, care i-ar fi înțeles mai lesne), avem datoria de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Iudaismul modern îl condamnă astfel pe evreu să trăiască într-un fel de Sturm und Drang perpetuu care nu-i lasă răgaz să-și asume identitatea fără mediere (ceea ce este mai puțin cazul pentru cei religioși, cărora, fără să-i idealizăm, le putem recunoaște capacitatea de a se hrăni din conținuturi mai pozitive). Întregul iudaism, cel puțin pentru laici, trece prin acest filtru. Se va perpetua la nesfârșit iudaitatea devenită sinonimă cu victimitatea, când, într-un viitor apropiat, supraviețuitorii vor dispărea
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
citească, unde se credea în vrăjitoare, unde se vorbea în dialect și nu în franceză și unde preoții erau atotputernici". Dar din această zonă își ia romancierul eroii și hrana. O mare cultură istorică tinde să sacralizeze marele vehicul, să idealizeze modul său principal de comunicare. Grecii îl au pe Hermes, mesagerul aerian al cuvintelor înaripate. Nouă ne place comunicarea pentru ea însăși, principiul de circulație ca atare, viteza adică, mișcarea în sine a esențialului, a semnelor, a imaginilor, a sunetelor
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Tatomir, emblema Muzeului Țăranului Român, și l-am pus în cameră. Mi se păruse mie că Tatomir ăla seamănă cu bunicul meu. Bunicul meu care trăise acolo, Între Prahove, și fusese zidar. Nu-l cunoscusem bine și de-aia îl idealizam. Făcuse case. Mergeam, mă uitam la casele alea și mă simțeam bine. Lucrase și la o fabrică de hârtie. Pleca dimineața într-un funicular ruginit și rămânea cu zilele prin coclaurile alea din Bolboci. Pe-acolo, când plouă, fulgerele îți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
Într-un sens care în opinia mea e frumos. Consider "Bătrânul și marea" o capodoperă! Mesajul care l-am primit de la Hemingway este că un om poate fi distrus, dar niciodată învins"! Nu mi-am propus să consemnez o "întâlnire" idealizată între Hemingway și Cuba. Și Hemingway și Cuba n-au nevoie de artificii și cosmetizări, sunt frumoși și luminoși cu istoriile și poveștile lor adevărate. A fost cred o întâlnire fericită, o relație de admirație și respect reciproc, bărbătească și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
reci ai îndepărtării, neputând fi armonizată natura din jurul său cu cerințele tinereții lui fragede. Au urmat ani de muncă duri, dar și frumoși, studenția la medicină era grea, pentru că noi, cei veniți cu buzunarele goale, în acele momente prea am idealizat-o, neținând cont că această viață studențească ne-o desfășuram într-un oraș cu pretenții, cu ținută academică, cu atmosfera lui distinsă prin culturalizarea tineretului, hrana lui sufletească pe care o primeam la teatru, operă, cinematografe, conferințe și alte distracții
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
stârnește ușor În zilele noastre confuzii de interpretare și chiar și cei mai buni comentatori ai lui Shakespeare par să se scalde În ambiguitate - a ajuns să fie considerată de unii drept o piesă rasistă. Politically correct, soluția este să idealizezi victima, să fii de partea lui Shylock. Dar nu despre asta a scris Shakespeare. Când citești atent piesa, sunt puține lucruri admirabile de spus despre Shylock, ceea ce nu Înseamnă că e lipsit de dimensiune tragică. Dar dimensiunea lui tragică se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
-l pe Shylock, ci pune sub microscop relația călău-victimă, care se perpetuează atâta vreme cât nu e oprit jocul răzbunărilor. Pe acest fundal, tema iubirii dintre cei doi tineri devine destul de ambiguă, căci amărăciunea e prezentă tot timpul. Nici Îndrăgostiții nu sunt idealizați, astfel Încât povestea de dragoste din piesă apare mai puțin evidentă. Ceea ce străbate este experiența unei situații umane fără ieșire. Cu câțiva ani Înainte montasem la Boston aceeași piesă, fiind interesat de relația spirituală a iubirii. Dragostea dintre Bassanio și Portia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]