503 matches
-
ori nu, francezul vede în conversație o frînă în calea puterii absolute, o garanție de libertate. Ghicim la el o nostalgie a vechii vieți comunale, un regret pentru dispariția saloanelor și cluburilor care făceau și desfăceau reputații, dar și o idealizare a democrației antice care s-a ivit și a murit datorită discuțiilor din agora. "Din punct de vedere politic, afirmă el, conversația este, cu mult înaintea presei, singura frînă a guvernelor, azilul inexpugnabil al libertății. Ea creează reputații și prestigii
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
lupta. Dar nu renunță cu totul la orice rezistență și rămîne spectatorul jocului în care este prins. Aici, el încearcă să obțină aprobarea asupra eului mulîndu-se pe dorințele și percepțiile acestuia. În măsura în care orice relație sexuală efectivă este exclusă, tendința spre idealizarea medicului și supunere pasivă față de acesta este exacerbată: "Raportul hipnotic, conchide Freud, constă într-un abandon amoros total, cu excluderea oricărei satisfacții sexuale, în timp ce, în starea de îndrăgostit, această satisfacție nu este refulată decît momentan și se află mereu în
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
cea a ordinii (hoardă, matriarhat, patriarhat) se întîlnește admirabila evoluție reconstituită de Vico: era zeilor, era eroilor, era oamenilor. În același timp însă, ea tinde să schițeze drumul istoriei, din punct de vedere psihic, ca rezultat al unui travaliu de idealizare. La început, constrîngerea le este impusă oamenilor cu forța unei realități brute pe care o supraestimează, așa cum tirania tatălui înăbușă, prin mijloace fizice, dorința fiilor de a se împreuna cu femeile. Sosește apoi vremea încercărilor și a coalițiilor dintre aceștia
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
ale universului. De acum înainte, omul nu mai trebuie să depășească forța realității asupra lui, ci forța idealului din el. Eliberîndu-se de cea dintîi, ar deveni rob al celei de-a doua. Ipoteza totemică dă un sens acestui travaliu de idealizare. Ea definește acel progres care merge, în cultură, dar și în politică, de la lumea din afară la lumea lăuntrică. De-a lungul vremii, oamenii creează, înlăuntrul lor, sub forma unor instanțe psihice, cum ar fi supraeul, renunțarea la instincte, tot
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
femeile au ceva special care le așază în rândul zeițelor. Prin urmare, solicitarea drepturilor pentru o astfel de categorie ambiguă este inutilă (Rosettixe "„Rosetti,C.A.", 1852, vezi Raluca Popaxe "„Popa,RalucaMaria", în Bucur, Miroiu, ed., 2002). La liberalii români, idealizarea morală a femeilor merge mână în mână cu excluderea lor politică. Ambiguitatea atitudinii lor este mare. Rosettixe "„Rosetti,C.A." are realmente idei liberale, de exemplu în privința căsătoriei. Discursul său este un omagiu adus familiei constituite prin liber consimțământxe "„consimțământ
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
tot nuri și, cînd grăiești, Farmeci cu delicateță, Iar zicîndu-ți Dumnezău, M-apropii de-a ta ființă, Pent-aceea mă-nchin eu ȚÎe cu-atîta credință.” O nehotărîre, bineînțeles, strategică, un dramatism prefăcut. Toate Însușirile ce pot Împodobi femeia sînt de preț. Idealizarea femeii, copleșirea ei cu laude intră În protocolul erotic al timpului. Conachi este cel mai perseverent dintre toți și, scriind mai mult, dă impresia că a epuizat toate formele de adorație amoroasă. Dintre Însușirile profane ale femeii, grația este cel
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
au stabilit o filiație cu spiritualitatea arabă, alții caută legăturile acestei retorici cu misticismul creștin. Retorica noastră curtenitoare este pur profană. N-am observat un poem În care ibovnica slăvită să fie confundată cu Fecioara. Că există o tendință de idealizare a femeii nu mai Încape discuție, Însă nota spirituală nu pătrunde În această adorație. Cultul privește nurul și, din cînd În cînd, duhul femeii. Însă duhul este o Însușire care nu invită la asceză. Este doar o formă de seducție
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Feedbackul e necesarmente interpersonal, elevul trebuie să fie pregătit pentru contextul acțional-social, și nu numai pentru manipularea „performativă” a tehnologiei. Trecerea timpului trebuie să vină cu sens. Era vitezei, era informației, era conștiinței să fie conexate de un rost fără idealizări haotice, fără exagerări, fără abstractizări. Să nu derapăm într-o cultură a agresivității asimilată deliberat, comunicarea să nu fie prin strigăt, acuitățile diluate, simțurile atrofiate... Trecănd peste glume stupide precum „m-am născut geniu, școala m-a tămpit”, s-ar
Profesorul, interfaţă la un nonsens – apologii, frustrări şi nostalgii subiective. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Daniel Murăriţa () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2312]
-
prin care individul trece cu vederea contradicția dintre "vorbe" și "fapte") informației negative traumatice, acest tip de informație este ignorat, negat, reprimat,evitat. 2. distorsiunea informației reinterpretarea ei într-un cadru care îi diminuează valențele sale negative (exemplu: raționalizare, proiecție, idealizare). Rolul mecanismelor cognitive de coping este într-adevăr important. Ele mediază relația dintre informația traumatizantă și vulnerabilitatea biologică a unor subiecți la acest gen de informație. Persoanele predispuse să prelucreze preponderent informația traumatică și a căror mecanisme defensive nu funcționează
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
sau pe cale de a deveni periferic, în formațiunile socioeconomice avute în vedere. Economicul care cunoaște o revenire magistrală, în același timp negativă și pozitivă, pe scena mediatică este obiectul unor viziuni divergente. Critica se sprijină deseori pe postùri intelectuale de idealizare. Efortul de reabilitare a unei pseudo-autenticități originare a darului care ar contesta piața este un astfel de exemplu. Un altul se prezintă în revenirile la un antagonism factice între raporturile de rudenie, ca emblemă a cufundării în dependența personalizată, și
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Copans 19. Oricare ar fi rezervele exprimate cu privire la ipotezele și dezvoltările sale, antropologia economică marxistă a reînnoit totuși în mod considerabil înțelegerea societăților de rudenie. Evidența rudeniei considerată o instituție primară ce se explică ea însăși printr-un fel de idealizare conform căreia se admite postulatul unui "primat al comunitarului", considerat încă din secolul al XIX-lea ca fiind opusul liberalismului este distrusă definitiv de C. Meillassoux încă din 1960, când autorul atacă problema delicată a căutării fundamentelor economice ale acesteia
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
și definesc o putere al cărei caracter literalmente alienant este subliniat (prin posibilitatea reducerii dependenților la sclavie sau la captivitate) sau care a fost calificată o vreme drept "totalitară". Aceste reconceptualizări ale raporturilor interne rudeniei se opun în mod direct idealizărilor unui primitivism emblematic al egalității și libertății, la Clastre de exemplu, în aceeași epocă, sau ale unui comunitarism care ține de o solidaritate mecanică dezinteresată. Acești diferiți autori contribuie astfel la elaborarea unei antropologii a dominării a cărei forță euristică
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
constrângerilor. În al doilea rând, generalizarea raporturilor comerciale și efectele ei asupra raporturilor sociale ale grupurilor studiate, punând capăt vechii opoziții dintre sistemele capitaliste și societățile visate ale schimbului, îndeamnă la evitarea impasurilor determinismului și cauzalității. Transformarea schimburilor și a idealizărilor în bunuri exemplară în valorizarea eticii de întreprindere sau a celei de antreprenoriat din ONG-urile caritative -, noile retraduceri simbolice ale acestora și puterea lor de (de / re)structurare a ierarhizărilor printre care cele ale rudeniei remaniază în profunzime noțiunea
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
mondială" pe care le reproduce la scară proprie, pornește de la o negare a naturii sociale, istorice și politice a "problemelor sociale" pe care își propune să le atace. Ea nu poate apărea decât pornind de la o transformare a modurilor de idealizare a alterității, celălalt fiind în acest caz considerat identic cu sine în lumea unificată imaginar în jurul centralității pieței. Prin urmare, cei doi agenți senegalezi ocupă, în această construcție, și încă de la originea ei, o a treia poziție în înlănțuirea de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Cel de-al treilea volum se ocupă de: Religiile turco mongolilor și ale balto-slavilor, Bisericilor creștine Înainte de criza iconoclastă, Mahomed, Catolicismul Apusean, Teologiile și misticile musulmane, Mișcările religioase din Europa, Religiile tibetane. De multe ori, Eliade a fost acuzat de idealizarea miturilor, reproșându-i-se că nu a subliniat În suficientă măsură dependența lor de evenimentele istorice. De data aceasta fenomenele sunt prezentate În perspectiva istoriei universale. Credem că disciplina ,,Filosofie” rămâne privilegiată În ceea ce privește moștenirea lui Eliade. Manualul de filosofie, prin
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
Socrate este precedentul păgân al incognito-ului cristic, teoria măștii confirmată ulterior de practica deghizării umane a divinului). Andrei ne-a citit paginile scrise cu o vervă demonică (retorică baroc-păgînă) despre natura ideală. Geografia Arcadiei, în preajma căreia s-a produs idealizarea naturii, era - paradoxal - sumară până la austeritate. Însă în realitatea geografică a Arcadiei, spune A., în această austeritate, sîntem cu mult mai aproape de esența naturii decât în Arcadia bucolizată și idealizată de peisajul european. Iar peisajul olandez, singurul care, în Europa
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
anumit film. Alții rezervă cuvântul să descrie simțămintele ce le au pentru oamenii importanți din viața lor, astfel ca soția, fratele sau mama. Iubirea romantică este un tip unic al iubirii. Ea implică atracție fizică și emoțională, la fel și idealizarea, care înseamnă să vezi persoana absolut într-o lumină pozitivă și să eșuezi să recunoști orice trăsături negative. În cultura noastră, filmele, serialele de televiziune și romanele furnizează suport iubirii romantice ca bază pentru căsătorie. Rar se dă atenție faptului
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Romanele medievale reprezintă un gen ce se preocupă exclusiv de problemele masculine și care pune experiențele acestora într-o poziție privilegiată. 37 „Romanele curtenești au fost receptate de criticii feminiști ca o mistificare ideologică a societății patriarhale și care, prin idealizarea dragostei și a căsătoriei, cer complicitatea cititoarelor feminine cu ideologia tradițională a genului.”38 Personajele feminine ocupau de cele mai multe ori poziții secundare, aveau un rol de fundal, marginal, pe lângă erou, necesare în creionarea acestuia, nu lipseau însă cu desăvârșire. Erau
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
o are Boccaccio asupra femeilor și a dragostei și pentru trecerea sa frecventă de la imagini exaltate la un realism popular.”585 Sesizăm așadar o perspectivă duală asupra femeii, pe care o regăseam și la Geoffrey Chaucer, pe de o parte idealizare oarecum exagerată, pe de altă parte spirit critic, ironie fină. Francesco De Sanctis, vorbind despre aceste prime încercări literare ale lui Boccaccio, afirma: „Găsești în ele repertoriul obișnuit, îndrăgostirea, suspinele, dorințele, pocăințele, întoarcerea spre Dumnezeu și spre Maica Domnului; dar
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
apărea/ Ca fenix din Arabia/ Ce una-i doar în lumeantreagă,/ Cum una-i și aleasa-mi dragă.” 653. Personajul feminin pozitiv are de multe ori trăsături ce îl fac străin de lumea profană, comună, și îl ridică pe culmile idealizării, într-o sferă a visării și a intangibilului; femeia își pierde materialitatea concretă, devenind din ce în ce mai abstractă: „N-avea cosițe roș-văpaie,/ Nici castanii, și nici bălaie,/ Ci mi-au părut de-adevărat/ De aur că erau, curat.”654 Ca și în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
umbrelor. Sinuciderea rămâne o renunțare la speranță, o frică în fața necunoscutului suferinței, un semn al unui orgoliu exacerbat, trădează o dezrădăcinare totală de tot ceea ce înseamnă rațiune, o lipsă a înțelepciunii și a acceptării vieții așa cum este, nu doar o idealizare a ei. Oricât ar încerca autorul să le înfățișeze în postura de victime pe unele eroine ale sale, gesturile lor nu pot fi totuși întru-totul scuzabile sau acceptabile, pentru că neștiința și naivitatea au un preț: Hypsipyle, deși generoasă și primitoare
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de la o operă la alta și uneori chiar în cadrul aceleiași scrieri.988 Părerea noastră este că autorul englez, în ciuda unor aluzii ironice antifeministe, rămâne un mare iubitor al acesteia și tocmai latura critică prin care o percepe dovedește nu o idealizare gratuită, lipsită de verosimilitate, ci un realism obiectiv: Chaucer insistă pe faptul că femeia nu este o creatură eminamente negativă, așa cum o portretizau unele scrieri antice sau medievale, are și calități ce nu pot fi contestate, este o complexitate, de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
clasic al termenului, trece într-un plan secund, primând plăcerea, remarcăm utilizarea unor mijloace cu totul noi, originale. Sunt conștienți că reîntoarcerea la o viață morală reprezintă singura temelie pe care o societate poate fi construită 1058, însă resping dogmatismul, idealizarea exagerată, punând pe prim plan autenticitatea, omenescul. Cu toate că schițează o decădere morală a lumii lor diegetice, „didacticismul direct este evitat, însă avem un excipit penitent: condamnarea păcatului, corectarea abuzurilor, incriminarea ipocriziei.”1059 Ei au reușit să arate că lumea nu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Romanele medievale reprezintă un gen ce se preocupă exclusiv de problemele masculine și care pune experiențele acestora într-o poziție privilegiată. 37 „Romanele curtenești au fost receptate de criticii feminiști ca o mistificare ideologică a societății patriarhale și care, prin idealizarea dragostei și a căsătoriei, cer complicitatea cititoarelor feminine cu ideologia tradițională a genului.”38 Personajele feminine ocupau de cele mai multe ori poziții secundare, aveau un rol de fundal, marginal, pe lângă erou, necesare în creionarea acestuia, nu lipseau însă cu desăvârșire. Erau
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
o are Boccaccio asupra femeilor și a dragostei și pentru trecerea sa frecventă de la imagini exaltate la un realism popular.”585 Sesizăm așadar o perspectivă duală asupra femeii, pe care o regăseam și la Geoffrey Chaucer, pe de o parte idealizare oarecum exagerată, pe de altă parte spirit critic, ironie fină. Francesco De Sanctis, vorbind despre aceste prime încercări literare ale lui Boccaccio, afirma: „Găsești în ele repertoriul obișnuit, îndrăgostirea, suspinele, dorințele, pocăințele, întoarcerea spre Dumnezeu și spre Maica Domnului; dar
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]