3,043 matches
-
pot să asigure viitorul Asociației. Se cere să ne implicăm mai puternic în evenimentele canadiene, așa cum sunt festivalurile multiculturale din Ontario, la care să avem standuri cu artizanat și mâncăruri românești, să facem expoziții de carte, de pictură cu însemne identitare. Românii sosiți în Canada cu gândul orientat numai spre câștig nu se implică în genul acesta de activități. Procesul cu care ne confruntăm este dezinteresul conaționalilor noștri. Oamenii comunității noastre nu se implică. Scopul nostru este să evidențiem personalitățile care
INTERVIU CU DOMNUL DUMITRU RĂCHITAN, PREŞEDINTELE ASOCIAŢIEI CULTURALE ROMÂNE DIN HAMILTON, CANADA de ANCA SÎRGHIE în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 by http://confluente.ro/anca_sirghie_1470897299.html [Corola-blog/BlogPost/380136_a_381465]
-
totalitarismului comunist, la 68 de ani de când sufletul țării a fost mutilat, cerem Președintelui României să determine clasa politică și instituțiile Țării să ofere României darul pe care aceasta îl merită: chipul demn, factorul de echilibru și de continuitate, tezaurul identitar care este Monarhia constituțională. Noua Constituție trebuie să permită Monarhiei să servească așa cum se cuvine și așa cum ni se cuvine România. Așa să ne ajute Dumnezeu! București, 24 octombrie 2015 Scrisoarea este semnată de 473 de participanți la cel de-
Monarhiștii, cerere revoluționară adresată lui Iohannis by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/103409_a_104701]
-
am născut ca nelumea, cu picioarele înainte. Adică am intrat în viață așa cum te duci în moarte. O fi vreo semnificație, în venirea asta, a mea, pe lume, ciudată, nefirească, cine știe? “ Miron Manega este un scriitor patriot. Această dimensiune identitară i-a filtrat toate opțiunile, toate incursiunile și rătăcirile prin cultura universală, toate întâlnirile memorabile cu spiritele înalte ale culturii“. Amintesc dintre acestea pe cele cu Tudor George (Ahoe) sau Cezar Ivănescu. În 2008 doi prieteni, Laurian Stănchescu și jurnalista
PANEGIRIC EMOŢIONAL- ÎMPLINIRE, ARTICOL DE PROF. PETRECURTICĂPEAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 by http://confluente.ro/Panegiric_emotional_implini_al_florin_tene_1372758075.html [Corola-blog/BlogPost/363968_a_365297]
-
și atâția alții, Doina Aldea Teodorovici împreună cu compozitorul Ion Aldea Teodorovici au devenit cu repeziciune reperele funciare ale luptei românilor de pe partea stângă a apei Prutului împotriva stingerii filonului curat al Limbii Române și al anulării forțate a întregii simbolistici identitare aparținătoare neamului românesc, pentru că „În Basarabia, Eminescu era în exil, era interzis, dar Vieru nu; prin Vieru, l-am cunoscut pe Eminescu.”, glăsuia la început de an 1991 Ion Aldea Teodorovici, poetul Grigore Vieru fiind pentru poporul Basarabiei „(...) ceva mult
ZBOR PE-O ARIPĂ DE ETERNITATE... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 691 din 21 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_doina_aldea_teodorovici_magdalena_albu_1353499429.html [Corola-blog/BlogPost/351335_a_352664]
-
și jurnaliștii Programului în limba română ai Televiziunii Voivodinei au fost prezenți la aproape toate evenimentele majore ale etniei noastre, acesta fiind un post care se adresează tuturor românilor, promovând pe parcursul acestor patru decenii limba, cultura, spiritualitatea și valorile noastre identitare. Domnule redactor, vă rog să ne prezentați Redacția în limba română și realizările acesteia în trecut, prezent și dezideratele de viitor, acum la aniversarea jubileului de 40 de ani de la înființare. - La ceas aniversar, doresc să ne reamintim de zeci
INTERVIU CU MR. MARCEL DRĂGAN, REDACTOR RESPONSABIL A.I RUBRICA PROGRAMULUI ÎN LIMBA ROMÂNĂ AL RADIOTELEVIZIUNII VOIVODINEI by http://uzp.org.ro/interviu-cu-mr-marcel-dragan-redactor-responsabil-a-i-rubrica-programului-in-limba-romana-al-radioteleviziunii-voivodinei/ [Corola-blog/BlogPost/94074_a_95366]
-
musulmană. În secolul al XXI-lea însă, împingerea în derizoriu, chiar și sub raport caricatural, a fibrei funciare a oricărei mari religii a umanității, a ceea ce s-a constituit, cu alte cuvinte, de-a lungul mileniilor în cadrul rotund al mentalităților identitare de tip stabil, determină, iată, metaforic vorbind, desigur, ca glasul Kalașnikovului să nu fie altul decât cel al unui înger întunecat din secularizantul prezent hâd. Perspectiva interpretării hiperrealități multiple ar trebui văzută în cadrul schemei de față în raport cu specificitatea cazului particular
MODELUL HIPERREALITĂŢII MULTIPLE ŞI CRIZA DE IDENTITATE A MESAJULUI TRANSMIS de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1420969670.html [Corola-blog/BlogPost/372816_a_374145]
-
românești care datorează universității vieneze formarea și debutul lor. Societatea studențească România Jună care a concentrat din 1871 activitatea mai multor organizații studențești românești din capitala imperiului a fost catalizatorul dar și liantul unor activități culturale care au forjat sentimental identitar. Astăzi, prin eforturile conjugate ale programelor Erasmus, ale burselor acordate de Ministerul Educației Naționale sau de Fundația Elias a Academiei Române, tot mai mulți tineri români beneficiază de stagii de documentare și formare în Austria în general și la Viena în
DESPRE COMEMORAREA DEPUTAȚILOR BUCOVINENI DIN DIETA DE LA VIENA ?' INTERVIU CU PROF. UNIV. DR. IOAN BOLOVAN SĂPTĂMÂNA ACEASTA A AVUT LOC LA PARLAMENTUL AUSTRIAC COMEMORAREA DEPUTAȚILOR BUCOVINE de AL by http://confluente.ro/al_florin_tene_1491225626.html [Corola-blog/BlogPost/367496_a_368825]
-
orașului, la cultură și-a găsit locul în conceptul organizatorilor. Silueta și turlele Sinagogii din Cetate apar pe mai multe pagini din dosar, semn că cultura și religia iudaică (avem norocul sa figurăm în ambele categorii:)) sunt asimilate în conștiința identitară a orașului și că restaurarea sinagogii, se pare, sper, este iminentă. Avântul organizatorilor este atât de mare și molipsitor, că îndrăznesc (cuvânt-cheie în proiect) să avansez și alte idei cu încrederea că vor fi îmbrățișate. Sinagoga din Fabric Dacă Sinagoga
OPORTUNITĂŢILE CULTURII EVREIEŞTI LA TIMIŞOARA – CAPITALĂ EUROPEANĂ A CULTURII 2021 de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/getta_neumann_1478502337.html [Corola-blog/BlogPost/362587_a_363916]
-
Sad, 2010), de culturologie, cât și ca romancier (Insularii, Iasi, 2011). Aspectele urmărite în volumul în discutie, accentele puse pe condiția de minoritar, exilat, străin a lui Ion Miloș și drama care decurge tocmai din aceasta ce duce spre strigătul identitar ,,Nu fugi din grai!”, pe zbaterea continuă și revenirea la izvoare spre a se salva de neant, confesiunile scriitorului presărate ici-colo pentru a susține argumentația, conferă veridicitate și autenticitate scriiturii. Dincolo de încărcătura informațională densă, uneori greu de urmărit, cartea Ion
CONSTANTIN DRAM . O MONOGRAFIE ION MILOŞ LA EDITURA ACADEMIEI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1416905984.html [Corola-blog/BlogPost/371997_a_373326]
-
încă la nivelul unora dintre autoritățile ucrainene, este un fenomen care se perpetuează, cu efecte asupra sistemului de învățământ. Astfel, o parte dintre copiii românilor studiază „Abecedarul”, așadar Limba română, iar alții „Limba moldovenească”. Această fragmentare care nu reflectă realitatea identitară a românilor este reclamată periodic de comunitățile românești și stă la baza unei solicitări din partea autorităților de la București, care doresc sprijinul părții ucrainene pentru îmbunătățirea învățământului în limba maternă, unificarea programei de învățământ pentru cele trei regiuni din Ucraina unde
Asociaţiile, sub semnul unităţii () [Corola-website/Journalistic/296388_a_297717]
-
la baza unei solicitări din partea autorităților de la București, care doresc sprijinul părții ucrainene pentru îmbunătățirea învățământului în limba maternă, unificarea programei de învățământ pentru cele trei regiuni din Ucraina unde trăiesc comunități românești, precum și pentru a nu fi perpetuate modele identitare de divizare artificială a comunității românești din regiunea Odesa. Acesta este mesajul transmis de ministrul delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, în cadrul unei vizite la comunitatea românească din regiunea Odesa: „Sunt dezamăgit că în secolul XXI copiii
Asociaţiile, sub semnul unităţii () [Corola-website/Journalistic/296388_a_297717]
-
că "politica nu are principii, are numai interese". Eu cred că lucrurile au un numitor comun și atâta timp cât una nu o exclude pe cealaltă, Europa unită poate transforma cronica unui eșec anunțat, într-o idee nobilă menită să stârnească mândrii identitare. În Europa mea reală trebuie redefinite concepte!" Europarlamentarul român, Laurențiu Rebega spune că România trebuie să se așeze cu demnitate la marea masă a politicii europene pentru că a sosit momentul în care națiunile să joace un rol egal în dezvoltarea
Europarlamentarul Laurențiu Rebega avertizează că "Europa nu trebuie să se lase șantajată!" by Cristina Alexandrescu () [Corola-website/Journalistic/103140_a_104432]
-
de pe lângă Cape Town. Regizorul Mark Dornford-May la Berlinală Cronicile au subliniat nu doar calitatea vocală a fiecărui interpret, ci și talentul actoricesc, mișcarea, expresivitatea ce depășeșesc evident interpretarea altor mari companii din lume, adăugând un exotism profund și noi expresii identitare spectacolului de operă, nu doar translocat, ci și transpus în mentalul african, prin includerea de noi instrumente, folosirea specifică a muzicii a capella, trimiteri la credințe și ritualuri indigene, la șamanism. Comentariile au remarcat traducerea libretului în limbi africane, sugestiile
Despre rădăcini, imigrație și speranțe by DOINA URICARIU. Corespondență de la New York () [Corola-website/Journalistic/105752_a_107044]
-
întinde misiunile protestante peste tot. La sfarsitul, secolului vom asista în Mesopotamia la o veritabilă cursă de "misiuni" printre populațiile creștine locale, acțiune accelerată și de descoperirea unor însemnate zăcăminte de petrol. Înainte de a trece la prezentarea modului de funcționare identitară a acestor creștini arabi în perioada declinului Imperiului Otoman, ca și a creșterii sentimentului național arab, credem că este util să ne oprim puțin asupra aspectului sociologic al acestor comunități. Supuse statului juridic rezervat non-musulmanilor de către musulmani, aceste comunități crețtine
DESPRE CRESTINISMUL ARAB, INTRE TRADITIE SI TERITORIALITATE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_crestinismul_arab_intre_traditie_si_teritorialitate.html [Corola-blog/BlogPost/344944_a_346273]
-
este util să ne oprim puțin asupra aspectului sociologic al acestor comunități. Supuse statului juridic rezervat non-musulmanilor de către musulmani, aceste comunități crețtine formează așa-numitele micro-societății închise, adesea delimitate teritorial în zone muntoase de refugiu, ceea ce permitea dezvoltarea unui sentiment identitar deosebit de puternic, întărit și de ostilitatea ambiantă. Unele dintre ele se aflau în zone care făceau obiectul unor intense rivalităși între puterile europene: rivalitatea dintre Franța și Anglia din Egipt, în regiunea siro-palestiniana și Mesopotamia, germano-engleză și ruso-engleză în Mesopotamia
DESPRE CRESTINISMUL ARAB, INTRE TRADITIE SI TERITORIALITATE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_crestinismul_arab_intre_traditie_si_teritorialitate.html [Corola-blog/BlogPost/344944_a_346273]
-
O altă consecință ceva mai îndepărtată, dar de care trebuie să ținem seama, a fost formarea în sânul inteligenței maronite, a unui curent naționalist arab, care împreună cu ortodocșii și greco-catolicii, vor forma, alături de mediile musulmane, una din componentele renașterii naționale identitare arabe. Elita maronită forma o elită pentru Liban și o alta pentru lumea arabă, un exemplu interesant în acest sens fiind mențiunea că primul dicționar de limba arabă a fost scris de maroniți. Pentru a înțelege mai bine deșteptarea sentimentului
DESPRE CRESTINISMUL ARAB, INTRE TRADITIE SI TERITORIALITATE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_crestinismul_arab_intre_traditie_si_teritorialitate.html [Corola-blog/BlogPost/344944_a_346273]
-
a imperialismului francez. Identitatea maronită se putea înscrie într-un teritoriu, dar lua ființă o țară ce cuprindea pe viitor nu mai puțin de 17 comunități religioase, creștine și musulmane. A urmat o perioadă de creștere economică și de dezvoltare identitară pentru maroniți, chiar dacă pentru alte comunități insatisfacțiile au fost numeroase. De fapt maroniții erau minoritari în Liban, iar în plus statul îi izola în sânul lumii arabe creștine deoarece ortodocșii erau tradițional mai degrabă favorabili Damascului decât Parisului. În anul
DESPRE CRESTINISMUL ARAB, INTRE TRADITIE SI TERITORIALITATE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_crestinismul_arab_intre_traditie_si_teritorialitate.html [Corola-blog/BlogPost/344944_a_346273]
-
regiuni autonome, ce corespundeau principalelor comunități, fiecare conducându-se după propria lege. Triumful comunitarizării și teritorializării Libanului, va marca practic sfârșitul definitiv al maronismului, sau cel puțin al unui Stat cu o direcție preponderent maronită, marele vis franco-catolico-maronit. Pe planul identitar, anii de război au permis reactualizarea unei teme importante: tema feniciană. Dornică de o demarcare de arabism, o parte a elitei maronite se va prezenta drept descendentă a fenicienilor, ceea ce le-a permis respingerea propriei arabicități și deci o distantare
DESPRE CRESTINISMUL ARAB, INTRE TRADITIE SI TERITORIALITATE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_crestinismul_arab_intre_traditie_si_teritorialitate.html [Corola-blog/BlogPost/344944_a_346273]
-
consolidare a sentimentului de apartenență la Statele existente (create pe ruinele fostului Imperiu Otoman). Caracterul multicomunitar le permitea dezvoltarea unei identități, ce nu se putea confunda cu grupările majoritare. În contextul acestei "compartimentări" o transformare importantă se producea în planul identitar al majorității, care avea conștiința apartenenței la o țară. La adăpostul frontierelor, trasate în funcție de interesele marilor puteri europene, au fost create condițiile fuziunii comunităților creștine cu cele musulmane. Naționalismul statal a fost cel mai bine ilustrat în Egipt. Condițiile erau
DESPRE CRESTINISMUL ARAB, INTRE TRADITIE SI TERITORIALITATE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_crestinismul_arab_intre_traditie_si_teritorialitate.html [Corola-blog/BlogPost/344944_a_346273]
-
un rol specific între revendicările palestiniene, pluralismul religios, fenomen mai puțin întâlnit în Europa, ocupă un rol de frunte în desfășurarea negocierilor de pace. În acest caz inițiativa națională dintr-o perspectiva laică a primat și a anulat orice revendicare identitară de tip comunitar confesional, singurul obiectiv fiind eliberarea Palestinei arabe, fără a-și face prea multe probleme pentru apartenența religioasă. Ortodocșii au chiar tendința de a se alătura mișcărilor palestiniene dure. Dincolo de strălucirea lumii bizantine, creștinii arabi în secolul al
DESPRE CRESTINISMUL ARAB, INTRE TRADITIE SI TERITORIALITATE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_crestinismul_arab_intre_traditie_si_teritorialitate.html [Corola-blog/BlogPost/344944_a_346273]
-
care vorbește Faptele Apostolilor, demonstrează că nu putem identifica religia cu națiunea. De altfel arabicitatea nu poate indica o rasă sau o religie, ci o cultură, o istorie și un destin comun. Înainte de a trece la prezentarea modului de funcționare identitară a acestor creștini arabi în perioada declinului Imperiului Otoman, ca și a creșterii sentimentului național arab, credem că este util să ne oprim puțin asupra aspectului sociologic al acestor comunități. Supuse statului juridic rezervat non-musulmanilor de către musulmani, aceste comunități crețtine
DESPRE CRESTINISMUL ARAB, INTRE TRADITIE SI TERITORIALITATE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_crestinismul_arab_intre_traditie_si_teritorialitate.html [Corola-blog/BlogPost/344944_a_346273]
-
este util să ne oprim puțin asupra aspectului sociologic al acestor comunități. Supuse statului juridic rezervat non-musulmanilor de către musulmani, aceste comunități crețtine formează așa-numitele micro-societății închise, adesea delimitate teritorial în zone muntoase de refugiu, ceea ce permitea dezvoltarea unui sentiment identitar deosebit de puternic, întărit și de ostilitatea ambiantă. Unele dintre ele se aflau în zone care făceau obiectul unor intense rivalităși între puterile europene: rivalitatea dintre Franța și Anglia din Egipt, în regiunea siro-palestiniana și Mesopotamia, germano-engleză și ruso-engleză în Mesopotamia
DESPRE CRESTINISMUL ARAB, INTRE TRADITIE SI TERITORIALITATE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_crestinismul_arab_intre_traditie_si_teritorialitate.html [Corola-blog/BlogPost/344944_a_346273]
-
a imperialismului francez. Identitatea maronită se putea înscrie într-un teritoriu, dar lua ființă o țară ce cuprindea pe viitor nu mai puțin de 17 comunități religioase, creștine și musulmane. A urmat o perioadă de creștere economică și de dezvoltare identitară pentru maroniți, chiar dacă pentru alte comunități insatisfacțiile au fost numeroase. De fapt maroniții erau minoritari în Liban, iar în plus statul îi izola în sânul lumii arabe creștine deoarece ortodocșii erau tradițional mai degrabă favorabili Damascului decât Parisului. În anul
DESPRE CRESTINISMUL ARAB, INTRE TRADITIE SI TERITORIALITATE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_crestinismul_arab_intre_traditie_si_teritorialitate.html [Corola-blog/BlogPost/344944_a_346273]
-
un rol specific între revendicările palestiniene, pluralismul religios, fenomen mai puțin întâlnit în Europa, ocupă un rol de frunte în desfășurarea negocierilor de pace. În acest caz inițiativa națională dintr-o perspectiva laică a primat și a anulat orice revendicare identitară de tip comunitar confesional, singurul obiectiv fiind eliberarea Palestinei arabe, fără a-și face prea multe probleme pentru apartenența religioasă. Ortodocșii au chiar tendința de a se alătura mișcărilor palestiniene dure. Dincolo de strălucirea lumii bizantine, creștinii arabi în secolul al
DESPRE CRESTINISMUL ARAB, INTRE TRADITIE SI TERITORIALITATE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_crestinismul_arab_intre_traditie_si_teritorialitate.html [Corola-blog/BlogPost/344944_a_346273]
-
Un demers de explorare sensivilă (Claudia Sapta) Spațiul urban cinematografizat în conextul ,,modernizării socialiste”. Locuirea între intervenție ideologică și ,,structure ale sentimentului” (lect.univ.dr.Roxana Cuciumeanu) Un traseu oarecare din București - autobuzul 381. Variație socio-antropologică (drd.Corina Popescu) Miza luptelor identitare în Chiținău (Lucian-Ștefan Dumitrescu, Nicolae Țibrigan) Elemente de ruralizare a urbanului în word music (Elena Șulea) ANTROPOLOGIE SOCIALĂ Timpul și Memoria alimentației urbane (o atitudine față de alimentație în România între anii 1840 și 1940) - dr. Adrian Majuru ANTROPOLOGIE URBANĂ La
„Oraşul reprezentat amp; Reprezentarea oraşului” – Revista de Antropologie Urbană nr.3/2014 by http://uzp.org.ro/orasul-reprezentat-reprezentarea-orasului-revista-de-antropologie-urbana-nr-32014/ [Corola-blog/BlogPost/93507_a_94799]