566 matches
-
de exemplu) din cadrul unui text. 1.2.3. Cele două probleme cu care s-au confruntat gramatica semiotică a lui Walter A. Koch și teoriile Școlii de la Tel-Aviv (situarea textemelor în ierarhia nivelurilor limbii și raportul dintre libertate și fixare "idiomatică") fuseseră, însă, rezolvate într-unul dintre primele articole de "semantică structurală" ale lui Eugeniu Coșeriu 9. Aici, savantul de la Tübingen începea prin a distinge între "tehnica discursului", care cuprinde "unitățile lexicale și gramaticale (lexeme, categoreme, morfeme) și regulile pentru modificarea
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
la câini, a face cu ou și cu oțet, a da cu oiștea-n gard ș.a.m.d. În frazeologia internațională, aceste construcții sunt denumite "unități frazeologice", iar, atunci când sunt caracteristice doar unei anumite limbi, ele poartă numele de "expresii idiomatice"; c) locuțiunile (adică frazemele sau textemele, ca substitute ale frazelor/textelor), comutabile doar în plan transfrastic și doar cu elemente ale discursului echivalente cu o frază sau cu un text: Aceste unități" - afirmă Coșeriu - "nu sunt [...] interpretate decât la nivelul
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
această perspectivă etimologic-normativă, Pierre Guiraud ratează șansa de a fundamenta o lingvistică textuală a "discursului repetat". 2.1.3. Din păcate, această perspectivă gramaticală, cu veleități normative, continuă să domine chiar și în momentul de față majoritatea lucrărilor consacrate unităților idiomatice în spațiul cultural francez. Evident, metodele și conceptele folosite de către frazeologi s-au schimbat adesea în secolul care s-a scurs de la apariția tratatului de stilistică franceză al lui Bally. Însă obiectivul de bază al disciplinei a rămas același: trasarea
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Fig] the demand [-Fig]). Clasificarea lui Vinogradov a fost chestionată de către N.N. Amosova, care, deși a acceptat existența unei diferențe de grad între "fuziunile frazeologice" și "uniunile frazeologice", a preferat să le reunească pe ambele sub titulatura de "idiomuri/expresii idiomatice". Pe de altă parte, cercetătoarea sovietică/rusă a considerat că, în realitate, clasa "combinațiilor frazeologice" ar fi una neomogenă și că ea ar acoperi, de fapt, două tipuri distincte de frazeologisme: "frazemele" (care înglobează un singur determinant obligatoriu: en. small
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
dat fiind că cercetătorul stabilit la Montréal nu numai că exclude în chip programatic din câmpul investigației sale "deformările din vorbire", adoptând astfel o perspectivă "strict statică" asupra fenomenelor lingvistice 39, dar pare să ignore și ceea ce Coșeriu numea "funcții idiomatice", adică modalitățile particulare de structurare a fiecărei limbi 40. De fapt, denumirea de LST nu se referă, în ultimă instanță, decât la principiul de bază al întregii lingvistici moderne (cu precădere structurale), care concepe semnul/limbajul ca pe o asociere
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
activitatea lui Dmitrij Dobrovol'skij. Format la școala lui Igor Mel'čuk, lingvistul moscovit s-a reorientat apoi către cognitivism 47, pentru ca în cele din urmă să elaboreze, împreună cu cercetătoarea germană Elisabeth Piirainen, o metodologie culturalistă de analiză a expresiilor idiomatice. În U.R.S.S., dimensiunea culturală a expresiilor idiomatice începuse să fie abordată încă de la sfârșitul deceniului opt, ca urmare a conjuncției dintre frazeologia "clasică" și cercetările de semiotică a culturii ale Școlii de la Tartu. Ceea ce aduce nou tandemul Dobrovol'skij-Piirainen
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
lui Igor Mel'čuk, lingvistul moscovit s-a reorientat apoi către cognitivism 47, pentru ca în cele din urmă să elaboreze, împreună cu cercetătoarea germană Elisabeth Piirainen, o metodologie culturalistă de analiză a expresiilor idiomatice. În U.R.S.S., dimensiunea culturală a expresiilor idiomatice începuse să fie abordată încă de la sfârșitul deceniului opt, ca urmare a conjuncției dintre frazeologia "clasică" și cercetările de semiotică a culturii ale Școlii de la Tartu. Ceea ce aduce nou tandemul Dobrovol'skij-Piirainen în raport cu acestea este o fundamentare pe baze cognitiviste
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
-urile fixate în tradiția lor "istorică", teoria limbajului figurat convențional a propus și o clasificare a unităților aferente, construită pe criterii preponderent semantice. Astfel, Dobrovol'skij și Piirainen identifică patru "clase principale" de CFU-uri: (a) "cuvinte figurate"; (b) "expresii idiomatice" (ex.: en. to throw in the towel/ sponge), caracterizate prin sens figurat, lipsă de transparență și prin capacitatea de a fi pe de-a-ntregul reinterpretabile sub raport semantic; (c) "colocații figurate" (ex.: en. busy bee), în care, spre deosebire de expresiile idiomatice
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
idiomatice" (ex.: en. to throw in the towel/ sponge), caracterizate prin sens figurat, lipsă de transparență și prin capacitatea de a fi pe de-a-ntregul reinterpretabile sub raport semantic; (c) "colocații figurate" (ex.: en. busy bee), în care, spre deosebire de expresiile idiomatice, doar unul dintre constituenți este reinterpretat; și (d) "proverbe figurate" (ex.: en. Every dog has its day), care beneficiază de "autonomie discursivă", cuprind în structura lor semantică un "cuantificator universal" (de tipul every) și comportă o "forță ilocuționară de "recomandare
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
diverselor "fragmente comunicative", face din creativitate "condiția fundamentală a limbajului". Din perspectiva integralismului lingvistic, eroarea lui Gasparov e ușor de identificat și de combătut: e adevărat că, după cum afirmă Coșeriu însuși, competența expresivă a indivizilor e autonomă în raport cu competența lor "idiomatică"; însă aceasta nu înseamnă că ele ar fi complet izolate una de cealaltă. Reducția competenței "idiomatice" la "memoria vorbirii" (și, prin aceasta, anularea ei) este o operație nejustificată, a cărei consecință ar fi incapacitatea de a mai explica tocmai "condiția
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Gasparov e ușor de identificat și de combătut: e adevărat că, după cum afirmă Coșeriu însuși, competența expresivă a indivizilor e autonomă în raport cu competența lor "idiomatică"; însă aceasta nu înseamnă că ele ar fi complet izolate una de cealaltă. Reducția competenței "idiomatice" la "memoria vorbirii" (și, prin aceasta, anularea ei) este o operație nejustificată, a cărei consecință ar fi incapacitatea de a mai explica tocmai "condiția fundamentală a limbajului" - creativitatea. Pe de o parte, faptul că numeroase "fragmente comunicative" sunt "reproduse", "modificate
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
condiția fundamentală a limbajului" - creativitatea. Pe de o parte, faptul că numeroase "fragmente comunicative" sunt "reproduse", "modificate" și "contopite" în vorbire nu poate fi explicat fără a accepta deopotrivă premisa că înseși "fragmentele" respective sunt compuse din unități de ordin "idiomatic" ("cuvinte"), care au fost asamblate în funcție de anumite procedee fixate într-o anumită tradiție "istorică" a vorbirii și reconfigurate, ulterior, tot cu ajutorul unor asemenea procedee. Pe de altă parte, combinarea "fragmentelor comunicative" ca "vocabule" intertextuale se face ea însăși după anumite
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
cu ajutorul unor asemenea procedee. Pe de altă parte, combinarea "fragmentelor comunicative" ca "vocabule" intertextuale se face ea însăși după anumite reguli, care presupun nu numai o așa-zisă "memorie a vorbirii", ci un întreg sistem de procedee localizate în planul "idiomatic" al limbajului. Din aceste motive, vorbirea nu este doar un "colaj intertextual" și un "proces ad-hoc", așa cum pretinde Gasparov, ci (și) o activitate bazată pe o competență care depășește simpla "memorie a vorbirii". 2.3. Spre deosebire de școlile franceză și sovietică
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Coșeriu însuși, potrivit cărora "discursul repetat" nu se manifestă niciodată la nivelul "sistemului", ci doar la nivelul "normei"63. 2.3.2. O eroare asemănătoare, ținând tot de confuzia între planurile limbajului, se întâlnește și în ampla cercetare consacrată expresiilor idiomatice germane de către Gertrud Gréciano 64. Asumându-și o perspectivă preponderent semantică, lingvista de la Strasbourg realizează o sinteză între tradiția frazeologică germană și cea franceză, dar recurge, de asemenea, la aportul generativismului și al pragmaticii. În conformitate cu această concepție eclectică, Gréciano încadrează
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
de către Gertrud Gréciano 64. Asumându-și o perspectivă preponderent semantică, lingvista de la Strasbourg realizează o sinteză între tradiția frazeologică germană și cea franceză, dar recurge, de asemenea, la aportul generativismului și al pragmaticii. În conformitate cu această concepție eclectică, Gréciano încadrează expresiile idiomatice (EI) în categoria "expresiilor polilexicale", în cadrul căreia distinge trei tipuri principale: (a) expresii polilexicale figurate nefixate: meine poetische Mühle = "moara mea cu poeme" (Robert Schuman); (b) expresii polilexicale fixate non-figurate: aus dem Nichts entstehen = "a țâșni din neant"; și (c
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
expresii polilexicale fixate non-figurate: aus dem Nichts entstehen = "a țâșni din neant"; și (c) expresii polilexicale fixate și figurate: die erste Geige spielen = "a cânta la (a fi) prima vioară", acestea din urmă fiind singurele EI autentice. Prin urmare, expresia idiomatică e definită de către Gréciano drept un "semn polilexical, mai mult sau mai puțin fixat, din punct de vedere formal, și figurat, din punct de vedere semantic, în ambele accepțiuni ale termenului: întotdeauna opac, adeseori remetaforizabil"65. În afară de formularea acestei definiții
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
acestea, lucrarea profesoarei de la Strasbourg resimte carența asumării ezitante a tripartiției planurilor vorbirii, fapt confirmat și de rezervele cu care întâmpină cercetarea lui H. Thun. În mod particular, această insuficiență se traduce, de exemplu, prin ceea ce Gréciano numește "ireductibilitatea expresiei idiomatice vii la parafraza ei"66, fenomen pe care îl justifică astfel: "Din punct de vedere teoretic, [...] subordonarea sensului idiomatic față de un sens de bază [...] generează o contradicție cu principiul non-deductibilității pe care îl susținem. Din punct de vedere practic, orice
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
care întâmpină cercetarea lui H. Thun. În mod particular, această insuficiență se traduce, de exemplu, prin ceea ce Gréciano numește "ireductibilitatea expresiei idiomatice vii la parafraza ei"66, fenomen pe care îl justifică astfel: "Din punct de vedere teoretic, [...] subordonarea sensului idiomatic față de un sens de bază [...] generează o contradicție cu principiul non-deductibilității pe care îl susținem. Din punct de vedere practic, orice reducție a EI la fenomene secundare, dacă nu chiar anormale, ni se pare fundamental eronată."67 Mai mult, autoarea
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
pentru o perspectivă semantică asupra textemelor, lucru care se verifică, între altele, prin aceea că lingvistul este autorul principalului articol de semantică din "manualul" menționat. Din această perspectivă, autorul disociază de la bun început "sensul literal" și "sensul frazeologic" al expresiilor idiomatice și definește "idiomaticitatea" drept "absența unei conexiuni aparente" între cele două sensuri 71. "Conexiunea" nu lipsește, însă, în întregime, ci se maschează doar sub forma unei "motivații", care le conferă frazemelor "autonomie semantică" și care constituie, de fapt, principala problemă
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
cu sens figurat (germ. einen Streit vom Zaun brechen = "a rupe cearta din gard", cu sensul de "a începe o ceartă")72. Cât privește "colocațiile" (definite drept "îmbinări fixe de cuvinte care relevă doar în mică măsură sau deloc transformări idiomatice ale sensului": germ. Geld abheben = "a-și retrage banii [de undeva]"), Burger le exclude pe bună dreptate din sfera "idiomurilor", considerându-le, în schimb, "fenomene aflate la limita "solidarităților lexicale" în sensul lui E. Coșeriu"73. Totodată, Burger face numeroase
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
la limita "solidarităților lexicale" în sensul lui E. Coșeriu"73. Totodată, Burger face numeroase observații pertinente privind actualizarea idiomurilor în discurs. Dintre acestea, sunt de reținut mai ales considerațiile asupra "metaforizării secundare"74, fenomen care face ca, în ciuda statutului lor "idiomatic", cuvintele din cadrul unei unități frazeologice să poată contracta, în planul textului, anumite relații semantice în calitate de lexeme autonome. Vom reveni asupra acestui aspect în capitolele următoare. 2.4. Fără îndoială că panorama anterioară nu epuizează complexitatea cercetărilor frazeologice internaționale din ultimul
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
generativiste 3.0. Fundamentată la sfârșitul deceniului șase de către lingvistul american Noam Chomsky, teoria generativistă ne interesează aici din două puncte de vedere: prin cadrul teoretic pe care îl propune și prin analiza efectivă a textemelor (în principal a expresiilor idiomatice). Chomsky a fost unul dintre primii lingviști din epoca modernă care au atras atenția asupra creativității în/prin limbaj și, mai ales, asupra funcției creatoare a limbajului obișnuit. Încă din Current Issues in Linguistic Theory (1964), lingvistul american susținea că
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
în 1963, formulează ceea ce va deveni în scurt timp poziția-standard a gramaticii transformaționale cu privire la idiomuri. Pentru cei doi lingviști, "trăsătura esențială a unui idiom este aceea că sensul său global și, în general, sensul oricărei propoziții care conține o secvență idiomatică nu este o funcție compozițională a sensului părților gramaticale elementare ale idiomului respectiv"85. Următorul pas constă în a disocia, în "dicționarul" unei limbi, "două feluri de lucruri": (a) "idiomuri lexicale" (lexical idioms), care "sunt dominate din punct de vedere
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
de fapt, așa-ziselor "cuvinte compuse" (en. bari+tone, tele+phone etc.); și (b) "idiomuri frazale" (phrasal idioms), "a căror structură sintactică este de așa manieră încât nicio categorie sintactică primară nu le poate domina" și care corespund astfel expresiilor idiomatice propriu-zise, de tipul to kick the bucket 86. Prin urmare, pentru cei doi autori, un "dicționar semantic" al unei limbi ar trebui să aibă "două părți": o lexical-item part și o phrase- idiom part87. Cu toate acestea, articolul lui Katz
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
cei doi autori, un "dicționar semantic" al unei limbi ar trebui să aibă "două părți": o lexical-item part și o phrase- idiom part87. Cu toate acestea, articolul lui Katz și Postal lasă deschisă problema descrierii din unghi generativist a expresiilor idiomatice, care, în cercetarea respectivă, sunt delimitate printr-o singură trăsătură (și aceasta aplicabilă doar expresiilor verbale care înglobează în cadrul lor un verb tranzitiv): imposibilitatea pasivizării. 3.2. Cea mai ambițioasă tentativă de a integra expresiile idiomatice în cadrul teoretic al generativismului
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]