600 matches
-
Cînd pleci la iarmaroc cu vitele, ieși iute pe poartă, ca să se poată petrece mai iute. Să nu iei paie de ațîțat focul din iesle, că-ți strechie* vitele. Să nu ții ceaunul pe-afară, c-apoi cu mare greu iernezi vitele. Cînd pleci cu o vită să o vinzi, dacă ea se balegă în curte înainte de plecare, să știi că o vinzi. Să nu faci țevi cu vîrtelnița noaptea, că-ți mor vitele. Dacă ai luat oala de la foc, ia
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vale / Busuioc rogu răsare : / Cine mi 1-a semănat / Ciobanii când au plecat / Si cine mi 1-a sădit ? / Ciobanii cînd au venit” sau, urme alo păstoritului pendulatoriu, de la munte la mare: „Vara le vara / în vârful munților / Iama le ierna/ În prundul mării " Din creațiile populare din care am exemplificat, Densusianu trage concluzia că : „Din asemenea mărturii, răzlețe se vede că în poezia noastră populară a lăsat urme și o transhumanță pe întinderi mai mari”, după Ovid Densusianu migrațiunile păstorești
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
în mod special, proprietatea privată, indiferent de dimensiunile ei. „S informați că, cu ocazia inventarierii bunurilor moșiei Editha Michiu din comuna Ciortești-Vaslui, s’au inventariat și 56 de oi ale numitului D. Mangalagiu din comuna Ciortești ce erau date la iernat. Întrucât oile sunt în prezent la gospodăria de Stat Șerbești Vaslui, acesta ducându-se să se intereseze de oi, a fost primit de către administratorul Moraru care l-a pus pe numitul Toader S. să-l bată, scoțându-l în lovituri
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
lânii pentru tors era treaba femeilor mai În vârstă. Tunsul oilor se făcea prin luna iunie când vremea se mai Încălzea și În zona alpină. Până prin octombrie lâna trebuia să crească la loc, pentru că fără această blană oile nu puteau ierna. Spălatul și uscatul lânii se făcea Încă din timpul verii. Acum ciobanii rânduiau familiile să și ia brânza și urda care li se cuvenea (șase kilograme de brânză și un kilogram de urdă de fiecare oaie). Pusă În bărbânțe (putini
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Olanda și Departamentul pentru Studii Rusești și Est Europene al Universității din Amsterdam, Amsterdam, 1994. Warnock, Mary, Memory, London, Faber and Faber, 1987. Warren, Nicolas de, Tamino's Eyes, Pamina's Gaze: Husserl's Phenomenology of Image-Consciousness Refashioned, în Carlo Ierna, Hann Jacobs, Filip Matteus (eds.), Philosophy, Phenomenology, Sciences, Essays in Commemoration of Edmund Husserl, London, Springer, 2010. Wellek, René, The Concept of Comparative Literature, "Yearbook of Comparative and General Literature", 2, 1953. Wintle, Michael, Culture and Identity in Europe: perceptions
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
un timp, o deschidere prin care ceva imaginar este redat (...) Imaginea este deschiderea și transformarea unei manifestări care are rădăcina în experiența perceptivă". (Nicolas de Warren, Tamino's Eyes, Pamina's Gaze: Husserl's Phenomenology of Image-Consciousness Refashioned, în Carlo Ierna, Hann Jacobs, Filip Matteus (eds.), Philosophy, Phenomenology, Sciences, Essays in Commemoration of Edmund Husserl, London, Springer, 2010, pp. 315-316). 97 Robert Audi, op. cit., sv. imagination. 98 Ibidem. 99 Jean-Paul Sartre, L'imagination, Paris, Presses Universitaires de France, 1963, p. 53
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
își luară Pietricele-n gherișele Și apușoară-n gurișoară, Și iarăși ele zburară, Jos pe pom de se lăsară Și pe domnu-l rourară. Și domnu se pomeneà Și tare le blestemà: «- Rîndunele, curve rele, Unde vara veți varà, Acolo să nu iernați. Să vă duceți cîte nouă, Să vă-ntoarceți cîte două!». Și te Domn bun veselește. În alt colind, l-am surprins pe Dumnezeu în chip de cioban suferind la oi și blestemînd; aici pare a fi agricultorul în rolul lui
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
marea în cazul de față: Dalbuț păcurariu, Mirelui tinerelul! Mi s-o lăudat Că el că mi-și d-are, Cîte flori pă munte Atîția oi dă frunte, Cîți luceferei, Atîția berbecei, Cîte stelușele Atîția mieurele. D-înde li-o iernat? 'N curte la Pilat. D-înde li-o-nvărat? Din d-ostrov di mare, D-înde iarba-mi crește, În patru să-mpletește, Nima n-o cosăște; D-înde lemnu crește, Jos îmi putrezește, Nime nu-l cioplește. Marea-și grăi iară
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
peri, de unul și de altul, în legătură cu călătoriile prea libere ale prea vestitului proprietar de oi. Iată un fragment de dialog unde un interlocutor încearcă o explicație mai ușuratică în ce-l privește pe Nechifor Lipan cel dispărut: „-Poate-i la iernat cu oile. -De ce nu mi-a trimis răvaș? De ce nu mi-a venit nici un fel de știre? strigă cu năduf munteanca. -Eu de unde pot ști? Eu nu sunt vinovat cu nimica, zise neamțul ridicîndu-și în laturi palmele. Eu cred
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
lor strălucitor iar lanurile mătăsoase se lăsară năpădite pe margini de galbenul florilor de rapiță. Porumbul fusese semănat în arăturile negre și-și aștepta ploile. Drumurile erau sub stăpânirea turmelor ce se trăgeau spre munte venind dinspre Balta Brăilei unde iernaseră. La Mogoșoaia grădinile își revărsau prinosul de floare până spre lacul albit de nuferi. Mâine e praznicul Sfinților Mari Împărați Constantin și Elena, cei deopotrivă cu apostolii, și după sfânta liturghie de la Mitropolie, unde este și zi de hram și
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
ieșit ca niște săbiuțe frunzele stânjeneilor și lalelelor, iar cele ale crinilor s-au lipit de straturi ca niște rozete, dar nu este semn bun, că prea e frig. Or fi ieșit acum și toate târâtoarele și gândacii care au iernat pe sub pietre și prin nămoluri, toate omizile din pământ, dar cine lasă copiii care zac cu fierbințeală să iasă afară și să sune din clopoței ca să gonească viermii și șerpii, gușterii și lăcustele, gândacii și omizile? „E semn rău”, hotărâră
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
crustă. Fauna tundrei este săracă și se caracterizează prin mare omogenitate pe tot cuprinsul Eurasiei și Americii de Nord, fiind reprezentată fie de viețuitoare care își petrec aici doar vara arctică, retrăgându-se spre sud în timpul iernii (renul) dar și viețuitoare care iernează aici (lemingul). Turmele de reni (Rangifer arcticus, R.tarandus) sunt de regulă însoțite și de lupi (Canis lupus), dușmanii numărul unu ai renilor. Dintre animalele mari, menționăm ursul polar (Ursus maritimus) (doar în extremitatea nordică a tundrei) și boul moscat
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
1916). Greul luptelor este dus de trupele ANZAC (australo-neozeelandeze) care au 36.000 de militari uciși și răniți. // Anul militar pe frontul de Vest se încheie în Flandra cu bătălia de la Loos (25 septembrie-18 octombrie), după care trupele trec la iernat. // Italia părăsește Tripla Alianță și declară război Austriei care, în replică, bombardează Veneția (aprilie). // Un submarin german de tip U 20 scufundă vasul de pasageri Lusitania (aflată în serviciul liniei maritime Cunard), cu c. 1.300 de pasageri la bord
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
și Graham ("Țara lui Graham"). John Ross și-a legat numele de descoperirea ținutului Victoria (Victoria Land), precum și de marea și bariera de gheață omonime. În 1899, belgianul Adriaen de Gerlache, căpitanul vasului "Belgica", a fost primul om care a iernat la 70° 71' latitudine sudică. Din expediție făcea parte și tînărul savant Emil Racoviță, creatorul de mai tîrziu al speologiei. Între 1901-1904, Robert Scott, la bordul vasului "Discovery", a descoperit "Țara lui Eduard VII", o peninsulă de care se apropiase
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
bază este că Moldova s-a constituit ca stat la mijlocul secolului al XIV-lea pe un loc pustiu, fără legătură cu cuceririle romane în antichitate. Este adevărat, spune Ureche, că la est de Carpați „oștile romane au locuit și au iernat de multe ori cum însăși semnele arată: movile mari și mici și șanțuri pre Nistru, pre Prut, prin codri“, dar ele au fost retrase de „hatmanul râmlenesc“ din cauza barbarilor care le atacau mereu, astfel că țara „s-a pustiit“. În
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
lătrat ! De legi tot nu i-a păsat ! Morală : Câți pe nedrept cocoțați, În post mare, potentați, Nu spun încălcând vre-o lege: ,,Câinii latră ursul...merge !’’ MOLIA ȘI BURSUCUL Bursucul cu blană vărgată și deasă, Tocmai se pregătea să ierneze, (Așa! Cum zici mata, să hiberneze!) Când molia întreabă: Acasă? Rugându-l simandicoasă, Subtilă și grațioasă, S-o lase că iarna geroasă A prins-o tot fără casă Să stea la cald, numai un pic! Și nu-i va cere
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
scria el. Du Maurier Îi trimise ca răspuns o epistolă lungă, locvace, glumeț invidioasă. „Florența, Veneția - pentru mine cuvintele acestea sunt magice - Dar nu văd cum aș putea vreodată vedea ce reprezintă ele. Viața ta pare să fie Încântătoare - să iernezi În asemenea locuri, cu o ocupație Încântătoare, care nu depinde de agilitatea mâinii sau a ochiului, organul precar!“ Dar părea Într-o dispoziție bună. Închiriase iar New Grove House pentru câteva luni și se mutase În Bayswater Terrace, instalându-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
ticăie încontinuu și, chiar și în călătoriile în Nicăieri, ea se află deja acolo ca să-ți păstreze locul. Ea își recită mica ei sentință, nu se teme că se repetă, acceptă, generoasă, să cadă în uitare pentru un timp și iernează în vise. Rămâne ca un zaț, este o pată care nu se șterge, o băltoacă pe care, oricât ai linge-o, nu poți s-o usuci. Ea a învățat încă de timpuriu să-și caute refugiul într-o ureche în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
a lui Mihu-Haiducul și a Meșterului Manole. Iată acel fragment: Bădiță, bădiță, Zise bietul Niță, Dă-mi a ta fetiță Să-mi fie soție. Mult mi-e dragă mie! Eu că ți-o voi da, Zise baciul Preda, Dacă vei ierna Colo-n munticel Singur, singurel, Până ce-om veni, Eu și mândra ta, Spre a mi te lua. Pe un pisc tăcut, De vânturi bătut, Șade singurel Tristul ciobănel, {EminescuOpX 186} Tot cătând spre văi Să vază pe-ai săi. Balada
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
momentul apariției, condițiile climatice favorabile, organele de rezistență), putem aplica măsurile optime de prevenire și combatere. Aplicarea acestor măsuri la momentul oportun, determină reducerea impactului populațiilor patogene asupra plantelor de cultură. De exemplu, la vița de vie ciuperca Plasmopara viticola iernează, sub formă de oospori, în frunzele căzute la baza butucilor. În primăvară oosporii germinează, dând naștere la zoospori, care vor infecta frunzele din partea bazală a butucilor. În timpul perioadei de vegetație, numărul infecțiilor secundare este dependent, de evoluția condițiilor climatice, în
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
să fie acoperite cu o peliculă de fungicid. Spre toamnă, după efectuarea ultimei contaminări secundare, ciuperca formează oogoane și anteridii și are loc procesul de fecundație, iar în frunze, în special în țesutul lacunar, apar oosporii sub forma cărora ciuperca iernează. Deși, unii autori au susținut ca există forme specializate ale ciupercii, cercetările dovedesc că acest agent patogen nu prezintă nici o specializare fiziologică (C.Rafailă și col., 1962) . Spre toamnă, după efectuarea ultimei contaminări secundare, ciuperca formează oogoane și anteridii și
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
nici o specializare fiziologică (C.Rafailă și col., 1962) . Spre toamnă, după efectuarea ultimei contaminări secundare, ciuperca formează oogoane și anteridii și are loc procesul de fecundație, iar în frunze, în special în țesutul lacunar, apar oosporii sub forma cărora ciuperca iernează. În ceea ce privește comportarea soiurilor la atacul de mană, soiurile superioare de masă și de vin sunt mai sensibile la atac. Printre acestea cităm: Afuz-Ali, Muscat Hamburg, Perlă de Csaba, Chasselas, Cardinal, Regina viilor, Riesling italian, Italia, Fetească regală, Fetească albă, Băbească
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
forma unui himeniu; ele sunt ovoide și hialine, de 25-43 x 8-14 µm. Ascosporii sunt sferici, de culoare gălbuie, măsoară 3-8 µm și pot înmuguri în ască sau în afara acesteia. Epidemiologie. Din germinarea ascosporilor rezultă un miceliu haploidal, saprofit, care iernează în scoarța ramurilor sau sub solzii mugurilor. Infecțiile cu miceliul secundar se fac în primăvară, în momentul dezmuguririi, în condiții de umiditate ridicată și temperaturi mai scăzute 5.3.1. Făinarea piersicului Sphaerotheca pannosa var. persicae Făinarea piersicului este o
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
care limitează mult frecvența și intensitatea bolii, așa cum s-a constatat în bazinul pomicol Dîmbovița, pe pomii netratați (Victoria Șuta și col., 1974). Multitudinea picnidiilor acestui hiperparazit determină modificarea culorii miceliului, din alb cu aspect făinos, în alb-murdar. Agentul patogen iernează în solzii mugurilor sub formă de miceliu de rezistență și sub formă de cleistotecii, care au o formă sferică și prezintă un număr variabil de apendici (fulcre) ramificate la vârf dicotomic. În interiorul unei cleistotecii se găsește o singură ască cu
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
a fost găsită în anul 1908 de către Klebahn. Loculii au dimensiuni cuprinse între 80-110 µm. Ascele sunt măciucate și conțin câte 8 ascospori bicelulari și hialini, de 26-33 x 4 µm, spori ce produc infecțiile primare în primăvară. Agentul patogen iernează sub formă de loculi cu asce sau chiar ca picnospori în picnidii. Din observațiile efectuate la Iași (C.Sandu-Ville, Al. Lazăr, M. Hatman, 1961) rezultă că loculii apar la începutul lunii aprilie, iar ascosporii se maturează după 15 mai. Soiurile
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]