412 matches
-
București: Editura Academiei, 1974, 103-405. CH.1717-23 Dimitrie Cantemir, Hronicul vechimei a romano moldo-vlahilor, ed. S. Toma, București: Minerva, 1999−2000, 1-274 (vol. I), 5-223 (vol. II). CII.~1705 Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică. Ed.: D. Cantemir, Opere complete, IV, Istoria ieroglifică, ed. S. Toma, București: Editura Academiei, 1974, 51-289. CIst.1700-50 Constantin Cantacuzino, Istoria Țării Românești. Ed.: Istoria Țărâi Rumânești atribuită stolnicului Constantin Cantacuzino, ed. O. Dragomir, București: Editura Academiei Române, 2006, 145-202. CL.1570 Coresi, Liturghier. Ed. Al. Mareș, București: Editura
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
o fascinație a colosalului și alta a miniaturalului, în artă și poezie. Cutare pictează sau cîntă muntele, oceanul, fluviile, iar cutare lucrurile microscopice, pomenind de moleculă și de atom. în literatura romînă, cuvîntul din urmă figurează mai întîi în Istoria ieroglifică, unde e definit astfel: „Lucrul carele într-alt chip sau parte nu să mai poate despărți, despica, tăia, netăiat”1). Lui Cantemir îi place să se joace cu vorbele care exprimă tot ceea ce-i mărunt 2). Dar, în ciuda dimensiunii lor
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
accepțiuni, provine din latină și italiană. Figurează în Biblia de la 1688 („Iată puțin foc, cît de mare materie aprinde!”)2), în Antim Ivireanul („Dumnezeu cel făr’ de materie să se facă om cu materie”)3), în cîteva locuri din Istoria ieroglifică („Iară din giur împregiur făclii de tot féliul de materie ardzătoare cu mare pară”)4), în Biblicele lui Ion Heliade Rădulescu („Așa Eloim, Spiritul și Materia formă prima lui Trinitate absolută superioară și activă...”)5), în Anton Pann („cere să
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
fluiere și completări base, făcu de a trezi convivii; tineret din aceeași curte alerga în stradă”. (Opere, p. 386). 5.Versuri din „Jurnal”, „Idei III”, „Deși nimic”. Particule poetice 1.Dimitrie Cantemir, „Scara numerelor și cuvintelor streine tîlcuitoare”, în Istoria ieroglifică, 1, Ediție îngrijită de P. P. Panaitescu [și] I. Verdeș, EPL, 1965, p. 10. La D. C. cuvîntul apare numai sub forma „atomuri”. 2.Iată o singură frază, din cartea a V-a, despre „Chipul și firea Hameleonului”: „Peste tot
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
și Al. Piru, ed. Minerva, 1981, p. 308. 2. Ediția cit., p. 910. 3.„Cuvînt de învățătură la Adormirea Preasfintei Stăpînei Noastre Născătoarei de Dumnezeu și Pururea Fecioarei Maria”, în Didahii, Ed. Minerva, 1983, p. 104. 4. Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică, 1, ediție citată, p. 175. 5. Apud: G. Călinescu, Istoria literaturii romîne de la origini pînă în prezent, Ediția a II-a, revăzută și adăugită, Ediție de Al. Piru, Ed. Minerva, 1982, p. 145. 6. „Croitorul păcălit”, în Scrieri literare, 3
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
silogisme, paralogisme, truisme, paradoxuri etc.) necesare a fi înțelese și aplicate/evitate conștient pentru însușirea demersului discursiv și argumentativ, dar și pentru analiza comicului de limbaj în comedii, a unor texte non literare sau a unor savuroase discursuri din Istoria ieroglifică. Ca să nu mai vorbim de caracterul unor texte postmoderniste incluse în manualele școlare (precum Cartea de bucate a Simonei Popescu, în manualul Editurii Humanitas, clasa a IX-a) care fac ele însele o multitudine de trimiteri culturale ce nu pot
Interdisciplinaritatea ca necesitate. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Daniela-Paula Epurianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1337]
-
nu renunță la nimic: ființe straniu metamorfozate (ca în infernul dantesc), viziuni fantastice, demne de Bosch, imagini de coșmar, terifiante, care-ți îngheață pe buze surâsul provocat de sminteala lumii. Purtându-și “cheia” cu ea, prin “scara numelor tâlcuitoare”, Istoria ieroglifică lasă să intre în spațiul ei fictiv pe oricine are spiritul destul de liber pentru a nu-l acuza pe autor de subiectivitate, dar este și suficient de obedient pentru a accepta “lațul” întins, firul Ariadnei prin care conduce cititorul în
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
în deformarea agenților ei absurzi. Singurul aspect pe care nu îl falsifică este scara valorilor morale, poate și pentru că era în avantajul personajului său imaculat, “protejatul” său, căruia trebuie să-i afirme superioritatea absolută într-o lume a relativității. Istoria ieroglifică este prin urmare rezultatul criteriului subiectiv de apreciere a realității, ca orice literatură trecută prin “ochiul sufletului”. Adevărul în numele căruia pornește Inorogul cruciada nu este adevărul absolut, ci e cel subiectivizat de sensibilitatea exarcebată a ființei care “simte enorm și vede
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
nu-i rămâne decât gestul “descoperii prin acoperire”, adică al aducerii personajului în fața teatrului cititorului, pentru a-i permite acestuia să sesizeze mecanismul subtil prin care o persoană se transformă în personaj și adevărul în pretext. Mai toate personajele Istoriei ieroglifice suferă de monomanie, setea de putere fiind de cele mai multe ori responsabilă de maladiile lor psihice. Acționând ca o molimă contagioasă, viclenia, răutatea, nebunia “surori sint, răutatea începe, vicleșug urmadză, iară nebuniia mai mult îl desfrâneadză”. Jocul pe două sau mai
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
care autorul a pus tot veninul adunat, a turnat toată ura și dușmănia împotriva lumii devenită “chipul urgiei”. “Ochiul sufletului” scriitorului mărește enorm și agravează în sens negativ: Portretul grotesc anamorfozat al Hameleonului este cel mai reușit din toată Istoria ieroglifică. Scriitorul punctează din loc în loc descrierea fizică cu elemente care conturează portretul moral al personajului: perfid, ipocrit, intrigant, cameleonic, “un adevărat Yago al literaturii române” , “decât diavolul mai diavol” și “decât toată fiiara mai vrăjmașă și mai sălbatică”. Ceea ce șochează
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
influențat“ de Ion Pillat). Așa, nu există cu adevărat un clasicism românesc (fapt semnalat încă în Manifestul Cercului Literar ), după cum nici un gotic ori un baroc, constituite în „corpuri precise, identificabile ca atare în varietatea fenomenelor concrete, individuale“ (de exemplu, Istoria ieroglifică e, ca operă barocă, „o excepție curioasă“ și așa mai departe). Din această constatare s-a ivit, în cadrul Cercului Literar de la Sibiu, și ideea euforionismului (avându-i ca principali teoreticieni pe I. Negoițescu și Radu Stanca și ca punct de
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
lexicografiei românești "de tip terminologic". Constantin Cantacuzino și Dimitrie Cantemir sunt două personalități relevante ale perioadei, asupra cărora se focusează studiul cercetătoarei. Primul a inclus în lexiconul italian-român (aprox. 1700) un dicționar de terminologie geografică. Dimitrie Cantemir anexează la Istoria ieroglifică (1704) un glosar cuprinzând 286 de termeni savanți, de origine greacă și latină. Glosarul cuprinde in nuce începuturile formării terminologiei filozofice românești (idem). Istoria ieroglifică a consemnat termeni din numeroase alte domenii: politică, matematică, diplomație, arhitectură, logică, psihologie, zoologie etc.
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
în lexiconul italian-român (aprox. 1700) un dicționar de terminologie geografică. Dimitrie Cantemir anexează la Istoria ieroglifică (1704) un glosar cuprinzând 286 de termeni savanți, de origine greacă și latină. Glosarul cuprinde in nuce începuturile formării terminologiei filozofice românești (idem). Istoria ieroglifică a consemnat termeni din numeroase alte domenii: politică, matematică, diplomație, arhitectură, logică, psihologie, zoologie etc. Caracteristica perioadei este coexistența terminologiei preștiințifice/ populare cu terminologia neologică, savantă, de sursă franceză, în special, observă Inga Druță. În Descriptio Moldaviae, Dimitrie Cantemir utilizează
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Dicționar de termeni economici I, Editura Universitară, București. CAIUS I., 1974: Iacob Caius (coord.), Bobancu, Vasile (elab.), Dicționar de matematici generale, Editura Enciclopedică, București. CANTEMIR, D., 1973: Dimitrie Cantemir, Descriptio Moldaviae, Editura Academiei Române, București. CANTEMIR, D., 1983: Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică în două volume, Colecția "Biblioteca pentru toți", Editura Minerva, București. CHEȚAN, O. (coord.), SOMMER 1978: Octavian Chețan (coord.); Radu Sommer, Dicționar de filozofie, Editura Politică, București. CIOBANU G. 1999: Ciobanu Georgeta (coord.), Panlatin Internet Glossary corpus elaborat prin intermediul Realiter și
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
de perseverent Într-o chestiune unde e nevoie de atâta răbdare, spirit de ordine și Înțelegere. Prin Însăși opera Dvs. veți fi un minunat exemplu În fața tineretului. O dată cu aceste rânduri vă cer indulgența Dvs. pentru scrisul meu care a devenit ieroglific. Aparența nu poate ascunde adevărul!! Cu cele mai distinse salutări din partea mea și a soțului meu. Marie Mihăilescu-Kalmicov P.S. Din partea D-lui Colonel Ciuntu și a soției sale, primiți mulțumiri pentru atenție și multe urări de bine. Dacă mai este
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
poate fi la fel. E un dar din naștere! Și unde mai pui și... bătrânețea care schimbă omul. Eu, bunăoară, nu-mi pot recunoaște scrisul meu de altă dată. Mâna... fără voie, o ia razna și ajungi la un scris ieroglific! Timpul trece și bătrânețea se accentuează tot mai mult, Încât ar trebui să mă grăbesc să vin. Vremea Însă nu ne iartă, tot mai rece și mai ploioasă. Apoi drumul mi se pare lung! Promisiunea fostei mele eleve se menține
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
literatură europeană? Cum ar arăta "apocalipsa literaturii române" în viziunea lui Mircea A. Diaconu? Mai bine mă puneai să-mi imaginez cum ar arăta ultimul scriitor în limba română? Ar fi ca gâtul unei clepsidre prin care se scurg Istoria ieroglifică, Țiganiada, Eminescu și aici ar urma canonul meu, al unui epigon, singurul în stare să mai citească scrierile ultimului scriitor. Fără îndoială, scriitorul ăla n-ar exista dacă n-ar fi însoțit, ca de umbra lui, de un critic. Și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
grabnică, de nu se va îndrepta mai în veci”, căci țara era în pericol să devină pașalâc. Ion Neculce îl considera vinovat de înfrângere pe Constantin Brâncoveanu, care, din dușmănia binecunoscută cu familia Cantemireștilor, descrisă de Dimitrie Cantemir în Istoria ieroglifică, nu și-a trimis armata în ajutorul creștinilor. Sfetnicul său, Toma Cantacuzino, va susține armatele rusești la asediul Brăilei, și acest lucru va constitui unul dintre argumentele condamnării lui Constantin Brâncoveanu în 1714, care va muri împreună cu cei patru fii
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
celei artistice. În contextul lumii medievale, ele nu se exclud, ci se intersectează, se combină, alteori se suprapun, putând fi însă identificate separat (spre exemplu, pentru motivul inorogului: în plan teologic, putem numi simbolul virginității christice; în cel politic, Istoria ieroglifică a lui Dimitrie Cantemir; în cel al puterii regale sau/ și erotic-aristocrat: imaginea−fantezie din imaginarul și din arta occidentală sau din iconografia ciclului de tapiserii de la Cluny, Paris). Ceea ce este fundamental pentru interpretarea teoretică a imaginarului este perspectiva lui
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
între altele al unei Istorii a imperiului otoman scrisă latinește, care i-a făcut renumele în Occident, întrucît ne privește, interesează prin Divanul seau gâlceava înțeleptului cu lumea sau județul sufletului cu trupul, compunere școlărească, și prin mai matura Istorie ieroglifică. Divanul, cu pesimismul lui biblic, e de o uimitoare asemănare cu dialogurile de mai târziu ale lui Leopardi. Omul cu aspirațiile lui morale e pus în fața implacabilei Firi, care se așează în poziția ispititoare a lui Mefistofeles. "Văd - obiectează Înțeleptul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în Dumnezeu, locul de explicație a Spiritului. Un punct atrage chiar atenția asupra conversiunii universului istoric spre spiritul absolut: "Timpul trebuie să fie călăuza creaturii către supraintelectualul, unicul etern și indefinit Dumnezeu". Opera literară viabilă a lui Cantemir este Istoria ieroglifică, adevărat Roman de Renard românesc, asupra tâlcului politic al căruia, destul de străveziu, s-a insistat cu exces. Corbul (Brîncoveanu), epitropul păsărilor, a dat poruncă să se înlăture Vidra (Const. Duca) de la epitropia dobitoacelor și să se înscăuneze Struțocămila (Mihai Racoviță
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
dacă, după aprecierea sa, scrierile de altă natură posedă însușiri literare. "Culturalii" (cu excepția junimiștilor) sunt cel mult menționați.ă...î Lui Călinescu îi datorăm, mai mult decât oricărui alt critic, aprecierea la dreapta valoare (artistică) a cronicarilor munteni, a Istoriei ieroglifice, a Țiganiadei, a Însemnării lui Dinicu Golescu, a poeziilor lui Conachi, Iancu Văcărescu, Barbu Paris Mumuleanu, I. Heliade Rădulescu (din care se reținea doar Sburătorul), a literaturii lui Asachi ă...î Incontestabilă, ba chiar decisivă, a fost contribuția autorului Istoriei
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
auctorial, un tezism apăsat. „Egocentrismul”, idealizarea protagonistului-autor fac dificil de acceptat lectura propusă de Nicolae Manolescu volumului Ciubărești ca „un roman satiric, pe alocuri memorabil prin sarcasmul coroziv”, cu o „metodă swiftiană la origine”. Dar, pe lângă anumite capitole de „istorie ieroglifică”, îndeosebi volumele În ajun și Uraganul cuprind episoade romanești de calitate, precum cele care analizează relația lui Vania Răutu cu Eliza Orleanu și cu Ivonna, călătoria în Transilvania și în Europa Occidentală (unde e și întrevederea cu „generalisimul revoluției mondiale
STERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
literară”, „Studii și cercetări lingvistice”, „Studii teologice”, „Telegraful român”, „Tribuna României”, „Viața românească”, „Vieața nouă” ș.a., precum și la publicațiile „Dacoromania” (Freiburg), „Jahrbuch für östliche Latinität” (Freiburg-München). Este membră a Fundației „Dimitrie Cantemir”. În studenție T. a efectuat transliterația ediției Istoria ieroglifică de Dimitrie Cantemir, sub îndrumarea lui J. Byck. S-a dedicat în continuare studierii textelor vechi românești, transcriind, în alfabetul latin, lucrări de mare întindere. În calitate de editor, stabilește textul și alcătuiește glosarul ori redactează aparatul critic la Dimitrie Cantemir, Opere
TOMA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290216_a_291545]
-
2002), reunește contribuțiile în domeniu ale autoarei de-a lungul unei jumătăți de veac. SCRIERI: Filologie și literatură. Cercetări - Studii, adecă Ispitiri, iscodiri întru limbă, literatură și cultură, București, 2002. Ediții: Dimitrie Cantemir, Opere complete, vol. IV, t. I: Istoria ieroglifică, introd. Nicolae Stoicescu, București, 1973 (în colaborare cu Nicolae Stoicescu), Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor, pref. edit., București, 1981; ed. I-II, București, 1999-2000, Opere, I, îngr. și introd. edit., București, 2003 (în colaborare cu Virgil Cândea și Nicolae Stoicescu); Coresi
TOMA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290216_a_291545]