511 matches
-
primordial, prin medierea latențelor orfice), sau chiar energetismul teluric din cea parnasiană (Lava, Banchizele, Copacul). Câteva exemple din volumul Din versurile lui Ladima sunt ilustrative: "Felie de noroi e ciclul meu, / Spre capătul carent răzbat cu greu /"29 sau "Dar iezerele unul lângă altul sute, / Când râd arhipelagurile lumii mute / Gheyserii lungi lumina descompun / Ca munții de cristal și alaun //"30. La Camil Petrescu forța orfică se convertește într-o axis mundi, prin care teluricul și celestul se contopesc: "Azvârle orgile
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
prepuielnic 113 {EminescuOpXV 114} 2259 viorie 2276B sfărimicios 2284 luminos [VERBE] 2254 probez tem 2257 discrie * 2259 semna 2260 inibridi * 2267 a urni 2269 a se obrinti 2276B îmblă 2278 Prinde 2289 P Protestez [MIXTE] 2254 zălog, praznic, atlaz, orz, iezer 2259 adorez zugrav 2261 subțietate subțietăți cusur * subțire 2269 pupăză teafăr bucate măsoriște * Râmnic (de la Ramnus) 2291 a întruluca (tărlă-turlă) 114 {EminescuOpXV 115-136} {EminescuOpXV 137} ARTE. ARTA LITERARĂ. PROZODIE ARTE. ARTA LITERARĂ ["ARTA: UN ACT DE VOLIȚIUNE... "] 2275B Arta: un
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
di trei la locul numit “Tulburea”, un punct al confluentei dintre paraiele Ursoaia și Blesca, unde cu ani în urma, în special în timpul verilor ploioase apele se în urau și se tulburau. Regularizarea acestor pârâie a facut să dispară fenomenul; Valea Iezerului, Valea Valea Costei, Valea Cosestilor. Pe cuprinsul teritoriului comunei se deosebesc trei unități geomorfologice distincte: relieful colinar, podișuri Îsau platouriă, văile Îsesurileă situate pe paraiele, afluenți ai Racovei: Podisul Blesca, Podisul Ursoaia,Podisul Tulburea, Podisul Delnita, Podisul Maioreasa, Podișul Cosești
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
de al doilea. În apă sau În oglindă se găsește doar o imitație spectrală a obiectului, aspectul și nu substanța lucrului. Înfățișarea și nu materialitatea lui. Oglindirea constituie și unul din motivele folosite frecvent În compunerea poemelor: Pisc alb În iezer - un fulg de zăpadă-atinge alt fulg de omăt (toate haiku-urile care ilustrează acest studiu aparțin lui Eduard Țară) Cei doi fulgi sînt, În mod evident, cel real și cel oglindit În apă. Este surprinsă clipa Întîlnirii dinainte ca ambii
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
În imaginile de mai sus, te poți avînta, dacă găsești că jocul este o aluzie la o sete mai năzdrăvană, către un Înțeles simbolic mai spiritualizat surprins În versurile lui Blaga: De sete ars, cum tremură În totul ajuns la iezer cerbul! Dar abia atinge apa mulcomă cu botul. Din luciul albăstriu, precum e fierul, sorbind, cu grije-alege, parc-ar vrea să bea ușor, din apă, numai cerul. Poemul ce urmează ne aduce-n fața a două imagini pe care, cu
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
parte din acea specie intangibilă care Îndeamnă doar la un “jaf imposibil”. Motiv pentru care, poezia fiind, fără doar și poate, și o sublimă răzbunare a soartei, poetul Încearcă să-și ia revanșa prin procură asupra imaginii ființei adorate “răsfrîntă-n iezerul de munte” și spartă brusc de zborul razant al unei rîndunele. Intenția compensatoare este limpede exprimată În ultima strofă: “Dacă eu nu, atuncea cel puțin această apă să te frîngă, această undă să te sfarme, să te stîngă, să te
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
ce înainte de a); Giacăș, Giambașu, Gialacuta, Giarmata - dar Geabac, Geaca, Geamărtălui, Geambașu, Geangoești; Cinghinia - dar Fiscălia, Ceamurlia; Epureni, Erbiceni, Eșanca, Eruga, Edera, Eleșteul, Enăchești, Epăria, Erboasa, Eremieni, Eșelnița, Ezeni, Ezeriș, Ezeru - dar Iedera, Iedu, (Dealu) Iepei, Iepure, Iepureasca, (Dealu) Ierugii, Iezer; Saeș - dar Faier, Maier, Chier, Ulieș, Sacrieș, Agrieș, Cuieș, Mizieș, Bozieș; Băești, Limbăești, Ciobăești, Scăești, Dăești, Rădăești, Bodăești, Codăești, Găești, Drăgăești, Hăești, Milăești, Bălăești, Mălăești, Ghelăești, Plăești, Mămăești - dar Negoiești, Vovriești; Poeni, Poenița, Poenile - dar Poienari, (Valea) Poienii, Poienile, Poienița
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
gol, pustiu, adânc”), alb. gojë „gură”, gjuhë „limbă”, cu a goli (gol) și a vărsa. Vezi vorbă. Heleșteu, cuvânt autohton, cf. magh. halastó, compus din halas „care abundă în pește” și tó „bazin”, pentru care vezi și rom. tău „baltă, iezer, prăpastie, abis”, iar pentru întregul cuvânt, denumirile de localități Heleșteu, Heleșteni, Herăstrău, numele lacului Herăstrău din București. În maghiară hal înseamnă „pește” dar și „a muri” (halal „moarte”); cf. engl. hell „iad; speluncă, tripou”, vgr. πέλαγος (mare, ocean, abis, beznă
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Dumnezeu, dania sfânt răposatului nostru părinte, Alexandru voievod, începând cu vama ce duce în Țara Ungurească, care este mai jos de mănăstire, la gura Moldoviței, și satul care este la Vamă, unde a fost jude Cârstea, și pe Prut, un iezer, anume Gemenele, și cu toate gârlele sale, și, la Chigheci, o prisacă, anume prisaca lui Brumar, și cu poiana. Și de asemenea, le-am dat de la noi vama, jumătate din vadul călugăresc și cu jumătate din vamă, și jumătate din
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
și, la Chigheci, o prisacă, anume prisaca lui Brumar, și cu poiana. Și de asemenea, le-am dat de la noi vama, jumătate din vadul călugăresc și cu jumătate din vamă, și jumătate din vama de trecere, și cu jumătate din iezerele ce ascultă de această vamă și cu jumătate din tot venitul, partea cheagninei noastre. Și, de asemenea, vom da acestei mănăstiri mai înainte zise, în fiecare an, câte trei buți de vin. Toate acestea mai sus-scrise să fie mănăstirii noastre
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
în Bucovina satele: Moldovița, frumosul, Vama, Moldovița Rusească, Berchișești, Oprișeni, Prohorochia, jumătate din Iordănești și Muntele Suhardul Mare. În Moldova se găsesc următoarele sate ale mănăstirii: Fălticeni, Onțeni, Văculești, jumătate Zvoriștea, Sărăcinești zis și Mitești, siliștea Răciuleni cu moară, un iezer la Cohurlui și zece pogoane vie la Cruce [ținutul Putna]”. (Rezumat după Wickenhauser, Moldovița, 214-215 și după Documente bucovinene, vol. V, nr. 2, p. 177-178) 10. Raportul înaintat Consistoriului despre starea în care se găsește mănăstirea Moldovița Arhimandritul Venedict, egumenul
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
ascensiunile lor divinitățile cerești nu produc perturbații atmosferice; numai cele malefice, atunci când urcă pe spirală în sus, produc vârtejuri (furtuni) în urma lor, uneori destul de dăunătoare oamenilor. Acestea din urmă sar repercuta în fenomenele de dezorientare pe drumurile din zona La Iezer.Aceste aspecte, descriind căile mirifice trasate pe pământul românesc, sunt relevante asupra substratului cultural autohton, ceea ce a înțeles și ilustrat Constantin Brâncuși sub forma complexului monumental de la Tg.Jiu, consacrat eroilor din războiul de reîntregire a neamului (mai importantă fiind
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
culturii Aurignaciene, în punctul "Huciul lui Cantemir", la 1 Km NE de Țibana. Una din așezările de la sfârșitul paleoliticului aparținând culturii Gravetiene, situată la 406 m altitudine, a fost pusă în evidență de specialiș ti pe platoul calcaros "Mlaștina la Iezer", în proximitatea hotarului comunelor Țibana, Țibănești și Mironeasa, având o vechime de cea 20000 ani. Repartizarea pe epoci a stațiunilor arheologice din comuna îibănaș ti se grupează în felul următor: 1. Epoca paleolitică: 2 așezări existente și încă 2 probabile
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
bazinul hidrografic mijlociu al Ș acovățului (cu o lungime totală de 40,2 km, între comuna Sinești și vărsarea lui în rîul Bîrlad), fiind Încadrată de dealurile: Tansa 465,72 m la vest, Dumbrava 272,4 m la nord, La Iezer 406,21 m la nord-est, La CheiaRecea 335,6 m la est și dealul Rediu 289,31 m la sud. Altitudinea medie a reliefului este de aproximativ 201 m, un relief înalt și fragmentat cu un substrat marno argilos și
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
2. 360. Schar Duțescu Gabriela, născută la 11 iunie 1957 în localitatea Ceptura, județul Prahova, România, fiica lui Duțescu Lucian și Constanța, cu domiciliul actual în Germania, 17491 Greifswald, E. Thalmann Ring 24, cu ultimul domiciliu din România, Ploiești, str. Iezerului nr. 9, bl. 151, sc. D, ap. 16, județul Prahova. 361. Păncescu Dragoș Ion, născut la 16 noiembrie 1967 în București, România, fiul lui Păncescu Ion Ștefan și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 73312 Geislingen, Heidenheimerstr. 54, cu ultimul
HOTĂRÂRE nr. 62 din 10 martie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117443_a_118772]
-
nr. 5, județul Sibiu. 116. Gabel Letitia-Maria, născută la 2 decembrie 1972 în comuna Talmaciu, județul Sibiu, România, fiica lui Grigore Ioan și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 65589 Hadamar, Muhlenstr. 15, cu ultimul domiciliu din România, Sibiu, str. Iezer bl. 7, sc. B, ap. 48, județul Sibiu. 117. Biemel Hildegard, născută la 9 noiembrie 1967 în localitatea Sebeș, județul Albă, România, fiica lui Karlsburger Johann și Elisabeth, cu domiciliul actual în Germania, 97084 Wurzburg, Dorfacker 52, cu ultimul domiciliu
HOTĂRÂRE nr. 619 din 21 septembrie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121781_a_123110]
-
heleșteului lui Mihai, a unei prisăci din braniștea Bohotinului și peste zece sălașe de țigani. Despre mănăstirea Galata din Vale vorbește explicit un englez - John Newberie - care, vizitând Moldova în anul 1582, spune: „La nord-vestul orașului este un lac mare (iezerul cel mare al Bahluiului) și pe țărmul cel mai îndepărtat se află o mănăstire mare.” Despre locul unde s-a aflat mănăstirea Galata din Vale își spune părerea și N.A.Bogdan, în lucrarea sa „Orașul Iași”. El spune că biserica
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Dunării" pentru zone de pescuit potrivit anexelor nr. 1-21 care fac parte integrantă din prezenta hotărâre: - lacuri și bălti: Babina-Radacinoasele; Baclanesti-Ligheanca; Bogdaproste; Dranov 1; Dranov 2; Dranov 3; Erenciuc; Furtună; Gorgova-Gorgovat-Potcoava; Isacova-Uzlina; Matita-Merhei; Nebunu; Obretinul Mic-Iacub; Puiu-Roșu-Lumina; Sireasa-Sontea; Somova-Parches; Trei Iezere; - următoarele zone din Marea Neagră: Sulina; Sfântu Gheorghe; Perisor-Edighiol și Edighiol-Vadu. Articolul 2 Concesionarea se va acorda pe bază de licitație publică, organizată în condițiile legii, agenților economici autorizați și populației locale care are drept de preempțiune. Valoarea minimă de pornire
HOTĂRÎRE Nr. 1.360 din 27 noiembrie 1996 pentru aprobarea concesionarii şi a caietelor de sarcini ale concesionarii, având ca obiect valorificarea resurselor piscicole din 21 de zone de pescuit existente pe teritoriul domeniului public de interes naţional al Rezervatiei Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116476_a_117805]
-
37, județul Cluj. 287. Savu Marx Alină Ioana, născută la 9 februarie 1966 în București, România, fiica lui Savu Constantin și Elisabeta, cu domiciliul actual în Germania, 55595 Hargesheim, Minter Fels 10, cu ultimul domiciliu din România, București, aleea Barajul Iezer nr. 4, bl. M2A, sc. B, et. 4, sectorul 3. 288. Schneider Valerica Lidia Ioniță, născută la 1 septembrie 1948 în localitatea Cernavoda, județul Constantă, România, fiica lui Fansula Vladimir și Georgeta, cu domiciliul actual în Germania, 90419 Nurnberg, Kirchenweg
HOTĂRÂRE nr. 653 din 12 august 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125110_a_126439]
-
498. Lata Daniela Monica, născută la 10 octombrie 1968 în localitatea Ploiești, județul Prahova, România, fiica lui Căpățâna Octavian și Mariana, cu domiciliul actual în Austria, 3033 Altengbach, Hauptstr. 171/1/11, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Ploiești, Aleea Iezerului nr. 9, bl. 151, sc. D, ap. 5, et. 1, județul Prahova. 499. Kacso Attila, născut la 21 decembrie 1963 în localitatea Târgu Mureș, județul Mureș, România, fiul lui Geza și Francisca, cu domiciliul actual în Austria, 7400 Oberwart, Prinz
HOTĂRÂRE nr. 184 din 18 martie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123615_a_124944]
-
593. Nietsch Krisztina, născută la 25 august 1970 în localitatea Sibiu, județul Sibiu, România, fiica lui Peterfi Ștefan și Blanca Cornelia, cu domiciliul actual în Germania, 97209 Veitschochheim, Am Schenkenfeldstr. 21/62, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Sibiu, str. Iezer, bl. 1, ap. 25, et. 6, județul Sibiu. 594. Milko Carmen, născută la 10 martie 1969 în localitatea Timișoara, județul Timiș, România, fiica lui Taut Avram și Ecaterina Elisabeta, cu domiciliul actual în Germania, 84494 Lohkirchen, Weihauslstr. 7, cu ultimul
HOTĂRÂRE nr. 184 din 18 martie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123615_a_124944]
-
A, ap. 13, sectorul 2. 346. Neumann Isabella, născută la 10 iunie 1964 în București, România, fiica lui Dule Theodor Ernest și Aneta, cu domiciliul actual în Germania, 54329 Konz, Schmiedeweg 5, cu ultimul domiciliu din România, București, Aleea Baraj Iezer nr. 4A, bl. M 2, sc. A, ap. 6, sectorul 3. 347. Muscu Gabriel, născut la 31 iulie 1979 în localitatea Timișoara, județul Timiș, România, fiul lui Ioan și Margareta, cu domiciliul actual în Germania, 31137 Hildesheim, Salzwiese 3, cu
HOTĂRÂRE nr. 763 din 29 octombrie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122077_a_123406]
-
pe care Marele Arhitect al Universului a găsit de cuviință să i-l împărtășească. În casa profunzimii, alunecând prin lanuri de trandafiri, poetul plin de virtute astrală își arogă dreptul de a se îmbăia precum dragonii în apa abisului din iezerul Dianei. Dar nu aceasta este ceea ce își propune fundamental poetul. Gândirea sa misterioasă și prețioasă totodată este parte din manifestarea luminii de la origini. Teologic, este indispensabilă artei prin care se naște piatra, piatra pe care și Isus a clădit Biserica
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
-ntreruperi îmi stăruie adânc, în miros verde de ienuperi. O amintire grea apasă. Ca din alte ere, Spre care sângele și astăzi mult se cere. Aice mai stătui, aievea sau în vis, cândva, mai sus, mai jos, când pisc și iezer nu era. Și stam printre liane, sub ecuatorul căldurii pândit de șerpi, de flori și de lemurii. Iar trupul meu, ah numai trup, în umedul văzduh pândit era, prelung, depropriul său duh, ca de-un străin. Și slobod foarte, încă
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
învinge! „Căci nu sunt vrednice suferințele din veacul acesta de acum a sta alături de Slava Vieții Viitoare” (Sfântul Apostol Pavel). „Îndrăzniți, Eu am biruit lumea!”, zice Mântuitorul. Lumea cu toate păcatele ei va fi biruită, satana va fi aruncat în „Iezerul de foc”, căci pe Biserica lui Dumnezeu, căreia ca neam îi suntem credincioși, „porțile iadului nu o vor putea birui”! * Lucrarea este împărțită în două volume. Primul volum cuprinde evenimente și procese sufletești trăite în actul devenirii spirituale în școala
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]