412 matches
-
de-al doilea război mondial, activitatea clandestină a lui Nicolae Ceausescu este învăluită într-un mister explicabil. Biografia sa, apărută înainte de 1989, cu fotografii înfățisând numeroasa familie de la Scornicesti, este scrisă la comandă, făcând din acest tânăr oltean, un mare ilegalist, care nu iesea niciodată din ideologia marxist-leninistă. Cu ocazia unei manifestații desfăsurată în Bucuresti, la 1 mai 1939, Nicolae Ceausescu poate fi văzut într-o fotografie reprezentând un grup de comunisti, alături de domnisoara Elena Petrescu, cea care-i va deveni
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Tudor Arghezi, pentru publicarea pamfletului ”Baroane”. În lovitura de stat din 2 august 1944, Nicolae Ceaușescu nu este implicat, pentru că nu reprezenta în acel moment un factor important al mișcării comuniste, care activa in ilegalitate. Au fost preferați de tovarășii ilegaliști, Emil Bodnăraș, cu numele conspirativ ”inginerul Ceeaușu”, un dezertor din armata română și cel care va ocupa funcția de ministru al Justiției , fără portofoliu, în primul guvern postantonescian, condus de generalul Constantin Sănătescu, Lucrețiu Pătrășcanu. Nicolae Ceaușescu apare în scena
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
o „angulație falsă” asupra realității. Sigur, În ceasul când a „afirmat” acel adevăr despre proza debutantului care eram pe atunci - după trei sau patru schițe publicate În reviste! - criticul și redactorul-șef al Gazetei literare, fost activist al c.c., fost ilegalist, inteligent și cult etc., avea perfectă dreptate. Și acest lucru Îl credea și Matei, poate și Nichita, care a ezitat să mi-l comunice de teamă să nu-mi șubrezească și mai tare Încrederea În forțele mele creatoare, ce se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
lumi România și Occidentul nu este un scenariu plauzibil pentru tine. Cum te-ai decis să "fugi"? V. N.: A fost pentru mine destul de greu, ca și pentru alții pe care îi știu. știu un excelent medic, care fusese chiar ilegalist în fragedă tinerețe, și care îmi povestea cum de multe ori era trimis în străinătate, fiind el un om în care "partidul" avea mare încredere, și se ruga la Dumnezeu în care, de altfel, nu credea: "să dea Dumnezeu să
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
etajul zece, 1987) Regizoarea reușea (involuntar ?) un lucru paradoxal : acela de a face lumea bună și fostă care îi popula peliculele mai vie, mai atrăgătoare și mai simpatică decât cealaltă lume (mai nouă !), care i se opunea lumea bunilor comuniști (ilegaliști, activiști etc.). Cel puțin aceasta era impresia mea în fața filmelor sale : ”figuranții” nu erau boierii, ci acele figuri înțepenite rostind sloganuri de mucava Odată dispărută această opoziție fecundă, ce descoperim ? Dacă ar fi să ne luăm după Aici nu mai
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
comandă, în timp ce filmul propriu-zis era o acuzare fățișă a acestuia. Ironia face ca Pintilie să fi fost la data respectivă autorul unui film de debut : Duminică la ora 6, care avea toate datele unui... film de comandă : povestea despre lupta ilegaliștilor cu regimul capitalist în anii 30 cu comuniști buni și oameni ai Siguranței răi era scrisă de Ion Mihăileanu (tatăl viitorului regizor Radu Mihăileanu), el însuși un evreu cu simpatii comuniste. Sigur pe materialul său politic corect, Pintilie își permite
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
totodată conformist, fals și chiar mincinos din punctul de vedere al conținutului : un fel de (păstrând proporțiile !) Triumful voinței, documentarul pro-nazist al lui Leni Riefenstahl. Dar are totuși această idee genială care îl pune la adăpost de suspiciuni : spune povestea ilegaliștilor din anii 30 în stil Nouvelle Vague. Era ca și cum ar fi livrat Partidului carnetul de partid învelit în hârtie fină, capitalistă. Caz extrem de decalaj între fond și formă, Duminică la ora 6 trezește în memoria oricărui cinefil la curent cu
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
Bengescu erau interziși! -, a trăit nenumărate ediții, autorul însuși a făcut o prodigioasă carieră politică și financiară. Devenit steril după al doilea roman, s-a „preocupat” de film, o zonă extrem lucrativă și publicitară, unde scrie scenarii false despre „lupta ilegaliștilor”, apoi, când moda politică se schimbă, „mari pânze naționale”, măgulind orgoliul dictatorului. Am insistat asupra acestui nume și asupra acestui caz pentru a sublinia marile merite ale tinerilor mei colegi citați mai sus care au îndrăznit, la început în reviste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
tehnică a sacrosanctei E.S.P.L.A., că poate „vedea” și primi un exemplar de semnal. Am urcat la etajul unu al vilei luxoase de pe strada Orlando, în holul uriaș și luminat din care dădeau ușile spre cabinetele celor doi șefi - Ion Bănuță, ilegalistul și poetul surrealist (suprarealist mai mult fără voia sa!Ă, și Mihai Gafița, redactorul-șef și factotumul acelui monstru editorial, și ne-am așezat pe o banchetă, la perete, alături. Cineva ne-a adus de jos, de la serviciul tehnic, un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
substanța epică!”, cedând locul meu în planul rigid al editurii altuia și făcându-i romanului o cronică acră în Informația Bucureștiului. Iar când încă mai tremuram pentru ultima „viză”, cea mai „barosană”, a directorului politic și absolut al editurii, poetul ilegalist Ion Bănuță, acostându-l odată în marele hol, el mi-a dat un răspuns care m-a stupefiat, eu, noi, obișnuiți cu numeroasele și nesfârșitele grile și cenzuri ale puterii: „Eu, tovarășe Breban, îți voi citi noul roman după apariție
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
și reviste la un loc, momentul în care Dumitru Popescu avansat abrupt din postul de redactor-șef al Scînteii, ca secretar al c.c., iute, brutal și spectaculos, a „eliberat” „din funcții” trei șefi ai unor importante redacții: pe Ion Bănuță, ilegalist, directorul monstrului editorial numit ESPLA, pe Nicolae Dragoș, șeful celei de a doua publicații a partidului, Scânteia tineretului, și pe Ion Băieșu, redactorul-șef al inimoasei și extrem de vii reviste a studenților și a tinerilor scriitori Amfiteatru, convocând apoi în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
dar așa s-a întâmplat... Ziua hoinăream cu Maria prin oraș, iar seara luam masa la casa de oaspeți, unde, spre bucuria și ușurarea mea, am întâlnit o bună cunoștință, coleg cu mine în Biroul U. Scriitorilor: tov. George Macovescu, ilegalist și prim-adjunct al ministrului de Externe, de fapt, „omul tehnic” și adevăratul negociator al multor contracte și întâlniri internaționale, Corneliu Mănescu slujind de fațadă; pregătirea lui intelectuală nu-l ajuta prea mult în sarcina uriașă ce stătea pe umerii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
a lungul întregii istorii românești -, punând accentul pe așa-zisul rol vital jucat de Ceaușescu în cadrul mișcării și trecând astfel în umbră activitatea clandestină a altor lideri comuniști. O întreagă istoriografie se dezvoltă pe marginea activității revoluționare a secretarului general: ilegalist comunist, el este condamnat și închis pentru convingerile lui. Ceea ce este parțial adevărat. Fabulația intervine atunci când vine vorba de implicarea lui în lupta împotriva regimului Antonescu și în pregătirile pentru lovitura de stat de la 23 august 1944. Cultul personalității atinge
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
aflat în conducerea Colegiului Național de Studiere a Arhivelor fostei securități: „După mine, presa este una dintre instituțiile naționale care s-au schimbat în bine după 1989. Au fost modificate structurile, au venit oameni noi . [...] După 1960, erau foarte mulți ilegaliști urmăriți. Ceaușescu era obsedat de comploturi. Această traumă a lui a făcut ca Securitatea să-i urmărească pe foarte mulți dintre apropiații săi. Marea majoritate a oamenilor, care au devenit informatori au avut și dosare de urmărire mai întâi. Securitatea
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
un ciolan, o funcție, orice, fapt văzut la Tv în "Noaptea generalilor" a lui M.Băcanu. Este trist și dezonorant, când vedem că se fac eroi și după 18 ani de la evenimentele din ’89, cu câte doi martori, ca pe timpul ilegaliștilor cu 50-60 de ani în urmă! Ne grăbim să-i facem eroi pe unii, ca după aceea să nu mai știm cum să-i "eliberăm" de această etichetă nemeritată, unii piezându-și viața sau fiind răniți, fiind împușcați în timp ce comiteau anumite
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
Ghica sau Sturza și au apărut nume noi ale "eroilor".... știți voi care... nu-i mai amintesc ca să nu mă considere dușman al noilor evenimente cu care se mândresc unii "eroi". Cu timpul, numărul lor tot crește ca pe vremea ilegaliștilor, când cu câte doi martori, se făcea ilegalist și profita de unele beneficii, ca acum, tot felul de scutiri de impozite, taxe pentru transport și multe alte înlesniri. Tot în acest volum am îndrăznit să le dedic o poezie și
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
ale "eroilor".... știți voi care... nu-i mai amintesc ca să nu mă considere dușman al noilor evenimente cu care se mândresc unii "eroi". Cu timpul, numărul lor tot crește ca pe vremea ilegaliștilor, când cu câte doi martori, se făcea ilegalist și profita de unele beneficii, ca acum, tot felul de scutiri de impozite, taxe pentru transport și multe alte înlesniri. Tot în acest volum am îndrăznit să le dedic o poezie și un mesaj de apreciere elogioasă și eroilor căzuți
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
1934, la revista școlară a Societății „Mihai Eminescu” din orașul natal și frecventează, ca student, ședințele cenaclului Cadran. În timpul celui de-al doilea război mondial colaborează, de la Moscova, la emisiuni radiofonice, difuzând texte ale propagandei bolșevice antiromânești (M. era membru ilegalist al Uniunii Tineretului Comunist din România). Revenit acasă, lucrează un timp la secția de limbă și literatură a Institutului Moldovenesc de Cercetări Științifice, perioadă în care colectează cu zel, asimilează și interpretează creația folclorică. Devine redactor-șef al revistei „Nistru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288089_a_289418]
-
opri cercetarea la Regulamentele Organice (1834). Mișcări sociale. Se știe că în documentele PCR erau adesea prezentați drept înaintași lideri ai mișcărilor progresiste de stânga (Constantin Dobrogeanu-Gherea - controversat totuși; dr. Russel, Ștefan Gheorghiu, I.C. Frimu, Marinescu), pe lângă „bine cunoscuții martiri” ilegaliști (Filimon Sârbu, Ion Fonaghi, Pavel Tcacenco, Bela Brainer, Gh.M. Vasilescu-Vasia, Nicolae Cristea, Vasile Roaită, Suzana Pârvulescu, Gheorghe Gheorghiu-Dej). De o atenție specială se bucurau la Conferința Națională a PCR (octombrie 1945) Gh. Doja, Horea, Cloșca și Crișan, Tudor Vladimirescu și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
opera lui Tolstoi, pp. 101-117. La pp. 317-319. Vezi Revista istorică română, 1946, p. 300. Ibidem. Ibidem. La pp. 1-53 (și extras). Volumul III, partea a II-a, 705 p. + 90 il. + 3 h. O excelentă analiză la Sorin Șerban, „Ilegaliștii”, `n Miturile..., ed. cit., II, pp. 45-58. V. Frunză, op.cit., pp. 220-221. „Din Rezoluția Plenarei a II-a a CC al PMR cu privire la actul revoluționar de la 11 Iunie 1948”, Studii, 1948, nr. 3, pp. 5-6; „Hotăr`rea Comitetului Central pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
ceea ce susținea propaganda comunistă cu privire la situația dramatică a muncitorilor din țările capitaliste și realitatea de la fața locului diferența era enormă. Cazul său a fost aspru criticat la Plenara CC al PMR din 9-13 iunie 1958 (Alina Tudor, Dan Cătănuș, Amurgul ilegaliștilor. Plenara PMR din 9-13 iunie 1958, Editura Vremea, București, 2000, pp. 137-139). Ochab a mai spus că, `n Polonia, clasa muncitoare cunoștea situația reală a nivelului de trai al muncitorilor din țările capitaliste, iar a susține un lucru contrar n-
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
a 30 000 de cetățeni români, firește, "dușmani de clasă", plus numeroase "execuții într-un pogrom", "rivalizând cu ceea ce trupele lui Horthy implementaseră în nordul Transilvaniei"249. Ana Pauker, Vasile Luca, Teohari Georgescu, Alexandru Moghioroș, Ghizela Vass (basarabeancă măritată cu ilegalistul Ladislau Vass) formau "chinta regală" a aripilor "basarabeană", "transilvăneană" și "română" din vechiul regat menită să construiască o nouă "identitate" României. Gheorghiu-Dej căzuse în dizgrația lui Stalin, în 1948, deoarece intervenise în favoarea unei concilieri cu Iosif Broz Tito. Demersul fusese
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
B.: Vom avea un capitol cu foarte multe materiale despre ce a fost atunci. Mai departe, Lupușor. D. T.: Venea din producție, era directorul de la Metalurgică, membru în Comitet mai mult în virtutea funcției. S. B.: Dar Leonte Dumitru? D. T.: Ilegalist, cred că din zona aia vine. S. B.: Da, erau în Comitet și ilegaliști. Dar Ioan Manciuc? D. T.: Acesta este o figură care trebuie cercetată. Și acum lumea cunoscătoare, trăitoare a acelor vremuri, susține că Ioan Manciuc a fost
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Mai departe, Lupușor. D. T.: Venea din producție, era directorul de la Metalurgică, membru în Comitet mai mult în virtutea funcției. S. B.: Dar Leonte Dumitru? D. T.: Ilegalist, cred că din zona aia vine. S. B.: Da, erau în Comitet și ilegaliști. Dar Ioan Manciuc? D. T.: Acesta este o figură care trebuie cercetată. Și acum lumea cunoscătoare, trăitoare a acelor vremuri, susține că Ioan Manciuc a fost cel mai tare, cel mai bun organizator, ca primar al Iașului. Corect, auster, ferm
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
M. R. Paraschivescu) îl intervievează pe profesorul dr. N. Gh. Lupu, iar matematicianul Dan Barbilian (Ion Barbu) răspunde la câteva întrebări lansate pe tema „Studențimea după război”. În toate registrele publicistice, dar și în versuri, își afirmă aici prezența tânărul ilegalist Enric Constantinescu, semnând constant Babu Ursu. Paul Cornea figurează cu un „portret” satiric al unui naționalist (3/1946), apoi intră în sumar cu diferite articole. Sub numele S. Alexandru se ascunde viitorul scriitor Alexandru Sever, care debutează la S.r
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289989_a_291318]