1,488 matches
-
de anotimpuri am adunat,povești cu primăvar-am depănatvara m-a-mbrăcat cu căldurăș- am uitat a timpului măsură,a venit apoi toamna ruginieși, am intrat într-o tristă agonie...Iar iarna cu fereia de stelerisipite pe a părului inele ,îmbracă în culori imaculate... VI. LACRIMILE MĂRII..., de Mariana Ciurezu , publicat în Ediția nr. 1983 din 05 iunie 2016. Lacrimile mării... Nemărginirea mării cuprinde clipele, în zbor Și lacrimile care curg, fac parte din decor, Sunt lacrimile mării împrăștiate pe uscat Când marea plânge
MARIANA CIUREZU by http://confluente.ro/articole/mariana_ciurezu/canal [Corola-blog/BlogPost/378283_a_379612]
-
repede sub chiciura albă, șfichiuitoare ce venea în rafale necontenite, unind turmele vălătucite ale norilor care acopereau în întregime cerul, cu troienele ce înveșmântau pământul. Pe luncă, pe șoseaua către Vedea nu trecuse încă nici un deschizător de pârtie prin nămeții imaculați, așa că tractorul continua să deschidă pârtie cu plugul, gâfâitul motorului fiind singurul sunet care tulbura liniștea satului ascuns sub povara iernii câinoase ce îl luase în stăpânire. Câte un lătrat de câine se auzea ca din fundul pământului din curțile
JOCUL FULGILOR DE NEA (CONTINUARE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1462313293.html [Corola-blog/BlogPost/376537_a_377866]
-
așteaptă/ retragerea nopții/ răsăritul/ fluxul crescător al luminii. (pag. 60), fiindcă ”așa de sălbatice/ se rostogolesc uneori versurile/ și se destramă/ chiar înainte de a trece proba de foc/ a timpului (pag.61 - ”Inspirație”), ”deși poezia tânjește/ după foaie/ în alb imaculat” (pag.78). Într-o ”Zi ploioasă” timpul se concentrează în clipă, cu ”ore apatice, oarbe/ văduvite de cuvinte clarificante/ efemer/ curcubeul/ - doar pentru o clipă -/ reunește clar și obscur” (pag. 79), durata reprezentând un dar divin, ca și pentru marele
ELISABETA IOSIF ”ÎN CURGEREA TIMPULUI” CRONICĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1452188296.html [Corola-blog/BlogPost/350026_a_351355]
-
fi un înțelept într-un corp de copil, cu o tenacitate savuroasă, ”certându-i” pe cei răi și adorându-i pe cei buni. În lumea Irinei totul este colorat, în nuanțele cerului, ale mugurilor primăvărateci, în culorile toamnei sau în imaculatele zăpezi ale iernii, dar, în subsidiar există multe umbre de gri ori negru, care ne duc cu gândul la adevăratul sens al vieții, la efemeritatea gândurilor dar și a trăirii, la iminența unui sfârșit cu care fiecare este dator. Ar
APRILIE 2017 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1492692168.html [Corola-blog/BlogPost/370765_a_372094]
-
decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Plutește sărbătoarea într-un sfârșit de an În visele de zei gândul ajunge-n fugă. Se zămislește iarăși de-acuma câte-un plan, La masa-mpovărată, într-un abur de rugă. Ruptă, tocmai de sus, floarea imaculată Străluminează,-n joc de artificii, un final... Gătită de bal vremea, din nou, se răsfață În ger cu ochi de-argint și blănuri de opal. Un val de amintiri trece pe cumpăna-nnoptată! Zăpada înșiră ace de gheață pe geam Și
AN NOU de LIA RUSE în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 by http://confluente.ro/lia_ruse_1420047049.html [Corola-blog/BlogPost/374387_a_375716]
-
experimentezi ... te întorci în cochilia începuturilor. Descoperi taine, cauți răspunsuri ... un singuratic rătăcind spre locuri unde nu există orizont. Urci coloana infinitului ... În straie albe te-a întâmpinat: „Ai găsit calea” i-a întins mâna transparentă. Și-a deschis aripile imaculate. O foaie nescrisă ... un timp început ... stropi de vânt, adiere de ploaie, pe aripi de înger în zbor... Hoinar prin Universul Cunoașterii.. Constantin Camelia Noiembrie 2011 Referință Bibliografică: Hoinar... / Camelia Constantin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 353, Anul I
HOINAR... de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Hoinar_.html [Corola-blog/BlogPost/359455_a_360784]
-
Acasa > Versuri > Iubire > FECIOARA Autor: Mugurel Pușcaș Publicat în: Ediția nr. 1708 din 04 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Frumoasă fată cu miros de pâine, De fân cosit, în păr mărgăritare... Curg licurici în cale-ți pe cărare, Lud optimism imaculat spre mâine. Te văd arzând sub valuri de lumină, Viu, râul îți păstrează nepătată A tălpii urmă, ancestral săpată, În lut, pentru-anotimpul ce-o să vină. Curg mii de stropi gemând pe pielea-ți rece, Lumina lunii mângâind, lin, visul... În
FECIOARA de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1708 din 04 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mugurel_puscas_1441392074.html [Corola-blog/BlogPost/377454_a_378783]
-
și poftele nesăbuite ale unor conducători nedemni de numele de români. Cum poți fi inuman când aparții umanității? Pentru orice greșeală există și o ispășire, o compensație, o penitență. Dacă am sta să socotim greșelile proprii, nimeni nu ar fi imaculat. Cu toții avem găuri negre în care ascundem toate faptele de rușine. Credem că le acoperim, precum mâța propria scârnă, dar ele ies la suprafață din nou, mirosind urât. „Cine este fără prihană, să arunce primul piatra” - a spus Isus Cristos
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 539 din 22 iunie 2012 by http://confluente.ro/Trei_foiletoane_cezarina_adamescu_cezarina_adamescu_1340351457.html [Corola-blog/BlogPost/358341_a_359670]
-
I Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1525 din 05 martie 2015 Toate Articolele Autorului SIMBOLUL MĂRȚIȘORULUI Când începe Primăvara, Întâi Martie revine cu ecou în toată țara. De simbolică iubire. Împletit din două fire, un șnur cu alb imaculat și roșu tors din iubire, de fete-n piept este purtat. Simbolice mărțișoare, de bărbați sunt oferite la neveste iubitoare, la colege și iubite. Mărțișoare naturale, flori din natură culese, de mesaje purtătoare, însoțesc vorbe alese. Mărțișorul e prețuit și
TRADIȚII DE PRIMĂVARĂ -POEME- I de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1425535269.html [Corola-blog/BlogPost/369612_a_370941]
-
sculptează țurțuri la streșini de casă. Când îi vezi, te-nfiorează. Că-n cioburi o să sfârșească. Viscol prin copaci străbate, cu a gerului urgie. Din harpă, solfegiu scoate, să îl pună-n simfonie. Glas de copii pe pârtie, din gânduri imaculate, rărună-n copilărie, ca-n a Domnului cetate. Își scot sănii la paradă, să îi plimbe pe derdeluș. Fac omuleți de zăpadă, cu nas-morcov și cap de pluș. Ochii îi pun din tăciune, sprâncene din bețoșiare, la tunică-i pun alune
IARNA COPILĂRIEI -PASTEL- de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1423651937.html [Corola-blog/BlogPost/366462_a_367791]
-
amândoi părinții, și culmea, pe cele ,,bune și frumoase”! Dar acum, după ce-l revăzuse, chiar și pentru o clipă, la o analiză mai amănunțită, Maria remarcă asemănarea izbitoare cu tatăl său. Era înaltă, subțire ca o trestie, cu tenul fin, imaculat, cu ochi pătrunzători ,dar blajini în același timp, avea un păr negru, mătăsos, ușor ondulat, și o ținută...impecabilă. Atrăgea privirile tuturor din jur, dar a nimănui, și pentru unii era inexplicabil, în mod special.Până când..... După stagiune, Maria se
ÎNGER SAU DEMON CAP.III de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/flori_bungete_1485696321.html [Corola-blog/BlogPost/382825_a_384154]
-
corespunde cu adresa sufletului. Nu poate să existe umanitate fără muzică. De jos, de la plușul pământului, până sus la sprâncenele văzduhului, romanticii dau impuls unei lumi ușoare, fără nopți negre, dar cu vise, fără zile cu pete, dar cu năzuințe imaculate. Diametrele lumii trec peste lacurile din Finlanda, pentru că acolo se colorează lumina, prin colțurile gurii copiilor, acolo existând curățenia zâmbetului, printre echinocțiile de primăvară și de toamnă ale omului, fără centrul anilor, pe spinarea pământului și pe fruntea norilor! Pe când
TREI SUD EST. CĂRBUNELE CARE EXPLODEAZĂ ÎN FLACĂRĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1219 din 03 mai 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1399087072.html [Corola-blog/BlogPost/344210_a_345539]
-
îngrozit, lovindu-mă violent de marginea caloriferului care era chiar lângă dormitorul nostru. Trupul meu zăcea inert, fața îmi era acoperită de sânge. Atunci, mult mai sublim decât descătușarea orgasmică ce nu mai avusese loc, întrezăream o lumină paradisiacă, pură, imaculată - primele semne ale libertății spiritului. Dar totul nu dura decât o fracțiune de secundă, atât cât să-mi dau seama că, deocamdată, este o nouă iluzie. Mă trezeam singur, transpirat, suferind, doar pentru a o lua - pentru a câta oară
ULTIMA PROVOCARE de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1645 din 03 iulie 2015 by http://confluente.ro/mihai_iunian_gindu_1435946842.html [Corola-blog/BlogPost/350195_a_351524]
-
iubirii împlinite prin contopirea totală în starea de dumnezeire. Ingrid Cosma devine din străina ce fuge de îndrăgostitul cu inima văpaie, o statornică îndrăgostită ce simte nevoia să prezinte lumii, concitadinilor, ce frumos e un cuplu nins de albe și imaculate flori de cireșul devenit ocrotitorul și martorul iubirii ce i-a purtat în înalturi cerești. Adriana Tomoni înalță o rugă fierbinte Tatălui Creator să devină, așa ca în jurământul Maytreiei, demnă de iubirea unui El, să fie un potir de
FLOAREA NECȘOIU CRONICĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1422782388.html [Corola-blog/BlogPost/376110_a_377439]
-
17 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului VISELE NOASTRE Visele plutesc spre margini de mare În cohorte pline de amintiri Se-ndreaptă încet spre întinsa zare De iubire,de lacrimi și-mpliniri. Trecutul s-așterne pe visele toate Năframă de alb imaculat, Iubirea din noi este steaua din noapte Ce răsare aprinsă pe cerul curat. Visele noastre,trăiri peste timp Din inimi curate,albe ninsori Își simt existența în orice-anotimp În zbor spre înalt pe-aripi de cocori. Visele noastre-s spre
VISELE NOASTRE de FLORENTIN DUMITRACHE în ediţia nr. 2178 din 17 decembrie 2016 by http://confluente.ro/florentin_dumitrache_1481990854.html [Corola-blog/BlogPost/342766_a_344095]
-
mare, Privesc în trecut lumini călătoare. VISELE NOASTRE Visele plutesc spre margini de mare În cohorte pline de amintiri Se-ndreaptă încet spre întinsa zare De iubire,de lacrimi și-mpliniri. Trecutul s-așterne pe visele toate Năframă de alb imaculat, Iubirea din noi este steaua din noapte Ce răsare aprinsă pe cerul curat. Visele noastre,trăiri peste timp Din inimi curate,albe ninsori Își simt existența în orice-anotimp În zbor spre înalt pe-aripi de cocori. Visele noastre-s spre
VISELE NOASTRE de FLORENTIN DUMITRACHE în ediţia nr. 2178 din 17 decembrie 2016 by http://confluente.ro/florentin_dumitrache_1481990854.html [Corola-blog/BlogPost/342766_a_344095]
-
ca-n zi de sărbătoare, Copacii, așteptându-și haina, Din a zăpezii albă floare, Creează magia unor taine, Pe care tu le aduci, ninsoare. Câmpul vopsit în alb intens, Având culoarea crinilor curați, Aducând un nesfârșit imens, Din îngemănarea fulgilor imaculați. Copiii zburdă și aleargă, Prin plapuma de zăpadă, Ca săniile să le meargă, Nici nu le pasă că au să cadă! Referință Bibliografică: ZILE DE IARNĂ / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 886, Anul III, 04 iunie 2013
ZILE DE IARNĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 by http://confluente.ro/Zile_de_iarna_mihai_leonte_1370365756.html [Corola-blog/BlogPost/346236_a_347565]
-
stare să-și exprime nestingheriți dragostea pentru poporul lor, pentru valorile spiritualității și patrimoniului, fără a fi suspectați de naționalism, de șovinism, iredentism ori alte simțăminte străine. Acest om de condei care și-a strâns cu migală iubirea-n batista imaculată a paginilor și le-a așezat în lacra dintre coperți pentru a fi răsfoite (cum altcumva decât cu sfială și pietate?) de către cititorii rămași AICI, de veghe la hotară, dar și pentru cei care au cam uitat mirosul reavăn al
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poetii_ardealului_slujitor_in_patria_cuvantului_mircea_dorin_istrate_recenzie_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
Stihuri > Cugetare > DE DOR DE POEMELE ECATERINEI NEGARĂ Autor: Lilia Manole Publicat în: Ediția nr. 2048 din 09 august 2016 Toate Articolele Autorului XXXI Spitalul e evreiesc, vechi, Are pe podele steaua lui David și a lui Solomon, Astăzi am imaculat un pansament Cât m-am gândit la marcel cu trupul și simțurile cele mai apropiate, Dacă îmi vedea ochii și chipul Intram în salon de rușine. Ce poftă de rai încolțise în primul centimetru de gând! Îmi crește o unghie
DE DOR DE POEMELE ECATERINEI NEGARĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1470732036.html [Corola-blog/BlogPost/365225_a_366554]
-
luat sfârșit. A fost o bucurie rumenă, întreagă, iar acum, la capătul ei simt o picătură dulce-amară de nostalgie...... Durează doar o clipită, apoi dispare, ca o nălucă, ca o părere, căci în căușul palmelor rămân cu un nufăr alb, imaculat al luminii de a fi femeie. Anca Munteanu
„Renaşte în fiecare zi” – decupaj de suflet şi de viaţă – by http://uzp.org.ro/renaste-in-fiecare-zi-decupaj-de-suflet-si-de-viata/ [Corola-blog/BlogPost/93051_a_94343]
-
mine. Senin și Soare, văd munții în zare oglindiți în mare. Albastru spicat, nuanțe mediteraneene, zărescprintre gene; la orizont cer și mare fac front. Pe pontonul alb ca un cort de emir fâlfâie steaguri . Briza ce unduie albe perdele lasăsă-ntrevedem imaculate saltele și perne de vis, prosoapele-ntinse - un verde deschis. Veseli, bronzați, și încinși de soare privim orizontul în zare. În apa albastră vezi bancuri de pești și broaște țestoase cum nici nu gândești. Freamatămarea, briza adie, Soarele urcă, plaja
INFINITELE NUANŢE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Infinitele_nuante.html [Corola-blog/BlogPost/349621_a_350950]
-
terasa acoperită, unde se gătea ziua, pentru că era deja cald, avea o sobă de tuci care afuma oalele, dar cui îi păsa, pentru că de vase se ocupa Cezar Dunăreanu, de gătit la fel, ea doar aducea fața de masă, albă, imaculată, și aranja scăunelele pentru copii, le turna lapte în căni și le punea mîncarea în farfurii, prînzurile și, mai ales, mesele de seară erau prilej de veselie mare, copiii se luau la bătaie și Cezar Dunăreanu rîdea de se prăpădea
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 56-59 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_56_59_ioan_lila_1341239779.html [Corola-blog/BlogPost/356747_a_358076]
-
la Revelion zăpada nu a binevoit să fie prezentă, strălucind orbitor prin absență. Totală. Totuși, a fost frumos: eu, nevastă-mea, fiul cel mic și a doua fată am dat tonul petrecerii de sărbătoare. Mâncare și băutură, din belșug. Brăduțul - imaculat și echipat în conformitate cu evenimentul. Căldură și muzică. Colindători. Lerui ler și mâine anul se-nvechește!...Alt plugușor își va intra în drepturi abia la primăvară. Semne bune anul are? Are. Fiecare lucru însă la timpul său. Suntem în vacanța de
3. MORFOLOGIA UNEI ZILE DE IARNĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 by http://confluente.ro/costel_zagan_1456165348.html [Corola-blog/BlogPost/370670_a_371999]
-
că îi schimbă în fiecare zi. - Nu te cred fă! Nu îi mai rămâne decât să dovedească faptic. Hotărâtă, își ridică poalele în cap arătându-și dedesupturile: - Uite-i că sunt curați! Chiloții îi sunt, într-adevăr, de un alb imaculat. Rămas cu bijuteria lui în mână Suciu mai are o tentativă de a o excita pe femeie. Nu mai are însă cu ce. * Convingerea femeii că, în timpul nopții, oameni sunt mai curați, mai buni, mai înțelegători a rămas nezdruncinată. Întâmplarea
XX. ECOU RĂTĂCIT (IȚE PESTRIȚE ȘI UN FIR ROȘU) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1478090063.html [Corola-blog/BlogPost/365365_a_366694]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > TINEREȚE Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1612 din 31 mai 2015 Toate Articolele Autorului Tinerețe distilată în potir spre a fi rouă. Anii vin, te ning, te plouă, tu rămâi imaculată. Ce ai strâns, dai dintr-odată și cu mâinile-amândouă, mereu numai mană nouă, cândva binecuvântată. Ai vrut sufletu-mi să-ți fie adăpost și-altar întruna. Ți-am dat pentru totdeauna ce-ai dorit, cu bucurie. Te-am păstrat ca
TINEREŢE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1433086081.html [Corola-blog/BlogPost/377811_a_379140]