390 matches
-
asemenea vedere nu este ușor de obținut. Trebuie să luptăm împotriva unor tendințe ale gândirii care par să fie legate de caracteristici ale oricărui limbaj dezvoltat, complex articulat. Ceața mintală care învăluie folosirea obișnuită a limbajului poate fi risipită prin imaginarea și descrierea unor situații mai simple, mai elementare, care sunt jocurile de limbaj. Vom putea „vedea mai bine“, eliberându-ne de unele tendințe și înclinații profund înrădăcinate ale gândirii, doar prin exercițiul insistent și îndelung repetat al aducerii în fața ochilor
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
valoros din punct de vedere filozofic va putea fi obținut nu prin detașarea de limbajul comun, ci, dimpotrivă, printr-o mai bună înțelegere a modului cum funcționează expresiile sale. Este înțelegerea pe care o pot promova asemenea demersuri cum sunt imaginarea și descrierea jocurilor de limbaj.79 Russell credea că menirea filozofului este de a purifica ceea ce este impur, de a elimina ceea ce este ambiguu, de a preciza ceea ce este vag. Pe o altă cale și într-un alt mod decât
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
E cam același sentiment pe care îl trăim în fața unor filme ca Matrix, în care nu mai știi unde se termină virtualul, realitatea unui program de calculator, și realul cu care ne-am obișnuit, sau ca anxietatea aceea provocată de imaginarea combinațiilor în care poate intra un robot cu o ființă, organicul și anorganicul... Dacă turbulentul și mereu surprinzătorul Michel Houellebecq a pus în scena romanului său, La carte et le territoire, un personaj scriitor, cu același nume, pe care îl
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
schimbării și teama simultană de aceasta se exprimă, adesea, sub forma unor narațiuni-avertisment, ce reflectă coșmarurile pe care Necunoscutul le poate genera" (2002: 145). Cu alte cuvinte, autorul este, concomitent, sedus de ideea unui viitor necunoscut, care, exact în momentul imaginării sale, produce, în virtutea noutății absolute și a violării de paradigmă fenomenologică, aprehensiune. Dacă adaug la aceasta observația ulterioară a lui Graham, conform căreia acest tipar narativ este înclinat "să ducă aceste coșmaruri la extrem schimbarea apocaliptică, implicând distrugerea fie a
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
unii care sînt mai curînd raționaliști, alții care sînt mai curînd empiriști, unii mai curînd imaginativi, alții aplecați mai curînd spre verificare, iar cooperarea și confruntarea dintre ei fac societatea să avanseze. Aceasta merge așadar pe patru picioare, rațiunea, experiența, imaginarea și verificarea. La începutul secolului al XVII-lea se constituie cîmpul propriu-zis științific. Galilei definește rolul modelului teoretic, Bacon, rolul recurgerii la experiență, Descartes formulează separația dintre filozofie, consacrată reflecției asupra subiectului, și știință, consacrată studierii obiectelor. Astfel știința se
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
lui Jupân Dumitrache, la un pahar de vin, ori la o sindrofie, cu el, cu Zița și Veta..."; aserțiunea își păstrează valabilitatea, chiar dacă aprecierile autorului față de propriile personaje sunt contradictorii: "Uite-i ce drăguți sunt!" versus "Îi urăsc, mă!" În imaginarea celebrului personaj Rică Venturiano, Caragiale a avut în memorie atît experiența ziaristică a lui C. A. Rosetti la ziarul Românul unde "inventează vestitul său limbaj italo-macaronic" cît și propriile sale aventuri de tînăr amorez dezvăluite la persoana a III-a
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
o contribuție inestimabilă la educarea estetică a elevilor, atât prin elementele de teorie, cât mai ales prin faptul că pune elevii în contact direct cu frumosul din natură și din viața reală, dar și prin antrenarea lor în realizarea și imaginarea unor aspecte estetice. b. Obiectivele educației estetice În noua programă de învățământ, educația plastică este structurată pe trei domenii: A - caligrafie B - elemente de limbaj artistic C - compoziții aplicative Pentru eficiență se recomandă ca orele să fie planificate câte două
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
mitul fertilității este în fond încercarea de a descifra ciclicitatea vieții și a morții, nașterea în toate formele ei. Valorizarea unui obiect sau altul care ajunge să exprime fertilitatea, venerarea pământului sau a unei zeițe mamă care îl guvernează sau imaginarea unor zei care prin atribuțiilor lor ar rezolva problemele legate de fertilitate, naștere, sunt de fapt extensiile unei teme majore prin care omul vrea să explice viața. Diferențele și particularitățile pe care le au expresiile arhetipurilor miturile și simbolurile evidențiază
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Teste de utilizări schimbate: aptitudinea de producere divergentă în clase semantice: utilizări posibile, dar altele decât cele obisnuite, pentru un obiect banal, aptitudine definită ca flexibilitate semantică spontană; Teste de consecințe - aptitudinea de a produce unități și transformări semantice prin imaginarea consecințelor posibile a unui eveniment neobișnuit; se cotează fluiditatea ideativă, iar răspunsurile originale pot fi cotate pentru factorul 0; Teste de embleme: liste de meserii ce pot fi simbolizate de o emblemă dată (implicațiile semantice); Teste de producere de figuri
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
emoțiile: 1) operația de auto-evaluare/autoapreciere (mecanismele care intră în acțiune atunci cand persoană trebuie să vorbească despre sine); 2) reflecția asupra propriei persoane declanșează, de asemenea, mecanismele de autoapreciere, conducând la instalarea emoțiilor; 3) memoria unei experiențe emoționale trecute; 4) imaginarea unei situații; 5) faptul de a vorbi despre un eveniment emoțional trecut; 6) empatia; 7) instruirea noastră de către alții în legătură cu ceea ce înseamnă emoționalul; 8) violarea normelor sociale; 9) asumarea voluntară a apariției emoțiilor 204. Dintre toate aceste motive care activează
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
pe imaginație, precum și unn mijloc de gestiune a potențialului tehnic și economic al firmei. b. Metoda morfologică permite să se analizeze ansamblul soluțiilor unei probleme tehnologice date, studiind simultan toate variantele posibile. Combinațiile posibile sunt foarte numeroase și stimulative pentru imaginarea variantelor. Identificarea variantelor se face cu ajutorul computerului. c. Arborele de pertinență. Acesta este o construcție grafică arborescentă în care se vizualizează toate alternativele ce se deduc unele din altele pentru a ajunge la soluțiile unei probleme. Fiecare soluție este evaluată
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
mimesis-ul (și, implicit, verosimilitatea) e considerat drept trăsătura esențială a poeziei dramatice, care prezintă "oameni în acțiune" și relatează întâmplări posibile, nu "reale" (de realitatea empirică se ocupă istoria). Principiul mimetic, al verosimilității, presupune deci reprezentarea "lumii în idee" și imaginarea de universuri posibile, în orizontul lui "ca și cum", în vreme ce realitatea empirică rămâne în afara sferei "verosimilului", în felul unei materii ordinare, neprelucrate, ce așteaptă intervenția salvatoare a creatorului de frumos 55. Bref: pentru Stagirit "verosimilul" e un concept care desemnează nu atât
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
din tub. Treptat, datele experimentale duc la concluzii care impun o schimbare în modul de a privi atomul. O serie de fenomene sugerează existența unei structuri interne a atomilor: înveliș electric și nucleu. Pe baza acestor noi descoperiri se încearcă imaginarea unor modele de atomi. Astfel: ·Jean Perrin, în 1902, vede atomul ca un sistem solar în miniatură; ·Joseph John Thomson, în 1904, își imaginează atomul ca o sferă de electricitate pozitivă în care electronii plutesc; ·Hantaro Nagaoka, în 1904, susține
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
perturbatoare ca fiind irelevante, se aplică criterii precise, logice, matematice și se propun legi care vizează corpurile materiale și mișcările lor în timp și spațiu. Micro științele însă abordau domeniul inaccesibil simțurilor, iar metoda preponderentă era bazată pe analogie și imaginarea unor modele. Dezbaterile pe tema alcătuirii materiei constituie cadrul utilizării acestor metode. Optica, magnetismul, teoriile asupra căldurii, transformările chimice, structura internă a organismelor vii se configurează ca domenii în care se experimentează trecerea de la analogia efectelor la analogia cauzelor. În
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
De exemplu, apare aici ideea posibilității ca între particulele corpurilor să opereze o forță asemănătoare gravitației care justifică poziția și mișcarea corpurilor din Univers. Gânditorii anteriori lui Newton au încercat să explice coeziunea atomilor, care intră în structura corpurilor, prin imaginarea unor cârlige, a unor calități oculte sau prin repausul relativ. Ideea avansată de Newton apelează la existența unei forțe care este foarte puternică în contactul imediat, la distanțe mici produce efecte chimice, iar la depărtare nu produce nici un efect perceptibil
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
există manipulări și a ne învață să ne ferim de ele, cum trebuie interpretate faptele incontestabile de mai sus? Este greu de înțeles de ce suntem aici avertizați să ne ferim de o manipulare atât de "mare". Are vreun sens măcar imaginarea unei rezistente la manipulările de acest fel? Cine exercita manipularea, în acest caz? Societatea, prin instituțiile sale. Iar atunci, ce mai e de făcut? Am insistat asupra acestor perspective asupra manipulării deoarece ele ni se par simptomatice pentru o anumită
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
prin care individul putea să transceandă, experimentând sentimentul sacrului prin intermediul ritualurilor și al sărbătorilor tribale. De altfel, în totemismul descris de Durkheim, religia administrează sacrul, acțiunile colective ale clanului potențând atributele și manifestarea acestuia. Importanța colectivității afiliate totemismului rezidă și imaginarea unei mântuiri colective, și nu individuale, de care ar avea parte întreaga societate prin accesul la sacru. Încercând să desprindă o definiție a acestui concept în viziunea durkheimiană, Julien Ries identifica "o categorie fundamentală a conștiinței colective (...) o sferă de
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
și sarcini. Sistemul exercițiilor de respirație de tip yoga Unul dintre cele mai complete și originale sisteme, concepute În antichitate, este considerat și Yoga indiană, mai precis - o parte din hata-yoga - „pranaiama” sau „controlul respirației”. Percepția „pranei” se reduce la imaginarea forței și a energiei, inclusiv la conducerea acestei energii cu ajutorul respirației. Cele mai active În hata-yoga se consideră trei exerciții de respirație printr-o nară. Exercițiul 1. Închiderea nării drepte cu degetul mare. Inspirarea lent prin nara stângă. Expirarea lent
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
practice a acestora, comunicarea cunoștințelor necesare, evaluarea rezultatelor de asimilare a noțiunilor, În plus, dacă este necesar, abordarea influențelor educative asupra executanților. În fitness se Întâlnesc următoarele metode verbale. Povestirea didactică (narațiunea) expunerea materialului sub formă de narațiune pentru asigurarea imaginării mișcărilor. Descrierea - permite executantului de să-și creeze o imagine despre acțiuni. Prevede dezvăluirea precisă, expresivă și elocventă a proprietăților și indiciilor obiectelor, dimensiunea lor amplasarea În spațiu, forme, comunicarea despre natura evoluării fenomenelor, evenimentelor. Explicația - prezentarea strict secvențială a
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
ocultarea ca formă a discursului ocult, mistificarea sau dogmatizarea ca modalitate de a ascunde realități ale discursului mistico-religios, falsificarea ca temei al discursului filosofic, dezinformarea sau ideologizarea ca mijloc de pervertire a demersului politico-ideologic, ero(n)area specifică demersului științific, imaginarea/inventarea ca acțiune specifică demersului creator etc. 3.4.2. Temporalitatea semnului deforma(n)t Toate formele de discurs mai sus enumerate se manifestă într-un context temporal specific. Cadrele temporale cărora minciuna li se subordonează vizează paliere de amplitudine
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
demontând-o și remontând-o în imaginarul poetului și, în egală măsură, al pamfletarului. În spațiul publicistic arghezian, poetica agresivității, ca expresie fundamentală a unui reflex polemic funciar, se înscrie într-o configurație elastic-încăpătoare, traversând grade diferite ale înverșunării: de la imaginarea unor corecții infantile, aplicate punctual (urecheatul, nuiaua, bastonul etc.), ca măsuri punitive hilare, trecând prin insultă, jignire și umilință publică, până la scenarii apocaliptice, în care agresivitatea verbală dezlănțuită (înjurătura, imprecația, anatema, afurisenia etc.) ia proporții apocaliptice. Indiferent de ipostaziere, violența
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
vom preciza că ficțiunea augmentativă, realizată prin intermediul hiperbolei, joacă un rol-cheie în discursul polemic arghezian, fiind, alături de alegorie, una din digresiunile ludice favorite. Tendințele și pretențiile ideologice ale adversarilor (formulate și ca acuze tranșante, așa cum am văzut) devin, aici, pretextul imaginării celor mai cumplite orori ale holocaustului: "Pruncilor evrei trebuie să li se răsucească gâtul îndată după născare și chiar în patul maternității să fie înăbușiți. Copilul de evreu n-are drept la școala românească, n-are voie să se bucure
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
ambiguizată prin poantă, de obicei, în final 202. Un astfel de text este Dialog 203, în a cărui dinamică actanțială, pamfletarul-narator, diferit de autorul real, își conduce receptorul către o lectură duală, ca și în cazul alegoriei, mizând însă pe imaginarea unei situații comice, de data aceasta la limita verosimilului, în care adversarul sau adversarii devin protagoniștii expunerii. Decodarea intenției polemice este mult mai dificilă, pentru că, în planul suprafeței textuale, implicarea polemistului este nulă. Forma incipitului trimite la construcția narativă a
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
teoretic ideal, ci în funcție de cât de departe au ajuns în a reuși fie și pentru un scurt timp să demonstreze posibilitatea unui mod de viață ferit de compromisurile și corupția considerate, de regulă, tare inevitabile ale societății umane. "Experimentele mentale", imaginarea unor utopii sunt una; "experimentele pe viu", aplicarea utopiilor în comunități mici sau în societăți întregi sunt alta. Ambele au funcționalități specifice, care pot fi tot atât de mult practice pe cât de teoretice. Însă învățămintele pe care le tragem de pe urma lor le
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
reduci pe acestea la stadiul inițial, ceea ce înseamnă reconstituirea a câte o limbă de bază pentru familiile de dialecte și de limbi, cum ar fi româna comună, slava comună, germana comună etc. Cerința este nefirească întrucât asemenea reconstituiri duc la imaginarea în stil hegelian a unor limbi de bază ireale, încărcate cu sisteme stufoase de sunete și forme care nu au existat nicicând. Însușire nativă a speței umane, producerea și imitarea orală a sunetelor este moștenită de la maimuțele antropoide care scoteau
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]